9,462 matches
-
de-atunci trăim cu blestemul asta: nevoia de a ne justifica poeții. E imposibil să nu te întrebi, într-o seară că cea din Frame, la ce bun poeții într-o țară de medici, avocați și ingineri?... Cărțile lui Ioan Floră se găsesc la Cărturești, cateva poezii puteți citi aici. am observat că ești interesat de ceea ce crede ,,societatea această de consum care te-a produs”- după cum tu spui- despre tine. ei bine, după o privire indiferență, fără prejudecăți, ba chiar
Cica poetic locuieste omul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83035_a_84360]
-
interpretei ar fi însemnat o catastrofă, pentru că filmul se sprijină de la un capăt la altul pe ea (formula e aceea a unui îndelung flash-back al eroinei, dar nu unul subiectiv, ci unul "obiectivizat" auctorial). Regizorul a mizat, inspirat, pe Ioana Flora, o tînără actriță de substanță, care, în tot ce face, trece rampa, cu o autenticitate specială. După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
ci unul "obiectivizat" auctorial). Regizorul a mizat, inspirat, pe Ioana Flora, o tînără actriță de substanță, care, în tot ce face, trece rampa, cu o autenticitate specială. După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul din Pisa, și aer de copil euforic, și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan Flora, născută și crescută în Iugoslavia, pînă la 18 ani; a făcut școala în limba sîrbă; a studiat actoria la București, la clasa lui Alexandru Repan; a absolvit în '97; a jucat și în două spectacole
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan Flora, născută și crescută în Iugoslavia, pînă la 18 ani; a făcut școala în limba sîrbă; a studiat actoria la București, la clasa lui Alexandru Repan; a absolvit în '97; a jucat și în două spectacole ale lui Vlad Mugur; în
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
ai dus și în cafenelele celebre? Editura Cartea Românească mi-a sugerat, avînd în vedere faptul că această carte se adresează publicului românesc, că ar fi bine să aibă și cîteva detalii despre cafenelele celebre: Les Deux Mâgots, Café de Flore etc. Și de-abia atunci m-am dus special, m-am gîndit să fac o incursiune în aceste cafenele, cu o mare curiozitate și cu intenția de a repera ce se întîmplă la Les Deux Mâgots și la Café de
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
etc. Și de-abia atunci m-am dus special, m-am gîndit să fac o incursiune în aceste cafenele, cu o mare curiozitate și cu intenția de a repera ce se întîmplă la Les Deux Mâgots și la Café de Flore, în zilele noastre, astăzi, acum. Și am descris exact ceea ce vedeam. Am descoperit tot felul de lucruri la care nu mă așteptam. Cu acest capitol se termină cartea. Dar înainte de asta, am prezentat două tipuri de cafenele: una hipersofisticată, de pe
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
apoi, când primele raze ale soarelui ne poleiesc fața, despre expediția lui Olof Rudbeck la Lapland, expediție divizată în două mari grupuri: un grup de cercetători pentru a măsura... soarele, altul din care făcea parte chiar Rudbeck, pentru a studia flora și fauna și a desena tot ce e nou. Numai când soarele a apărut în toată splendoarea am ieșit toți patru în grădină să-l salutăm cu multe libații și apoi ne-am dus la culcare, pentru câteva ore numai
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Cusin. Postfață de Mihaela Anghelescu Irimia. Ed. Polirom 2002. Omul balcanic Nici "omul balcanic" nu piere. Devenirea sa a fost frecvent răvășită de furtuni. De la istorice răsturnări, la bombardamente; totuși încrâncenarea nu domină. Antologia de poezie sârbă, alcătuită de Ioan Flora (111 autori și 300 de poeme, de la Sava Nemanici, sec.XII, la Bratislav Milanovici, n. 1950) dă măsura unei acceptări calme a sorții, apropiate de fatalism: Îi cumpăr iubitei/ ultimele flori, înainte de bombardamente/ Dau și ultimul ban,/ o mică avere
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
deopotrivă suferințele, cât și bucuriile vieții bizantine: Cronicarul/ desenează cu pana din aripă de înger/ Litere mari, negre și indescifrabile/ Descrierea naturii în oglindă/... Cu mâna dreaptă scrie, stânga i se usucă,/ Prefăcându-se în aur curat."(Ivan Lalici). Ioan Flora, Antologia poeziei sârbe (sec. XIII-XX). Ed. Cartea Românească, 1999
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
Gheorghe Grigurcu Ioan Flora prezintă anumite avantaje ale poetului excentric. Născut în Banatul sîrbesc (în 1950), a debutat la douăzeci de ani, cu volumul Versuri, la Editura Libertatea din Pancevo, apărînd editorial pentru prima oară în România cu Fișe poetice, la Cartea Românească, în
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
douăzeci de ani, cu volumul Versuri, la Editura Libertatea din Pancevo, apărînd editorial pentru prima oară în România cu Fișe poetice, la Cartea Românească, în 1982, ediția publicată în Iugoslavia datînd din 1977. Și alte culegeri de versuri ale lui Flora au beneficiat de regimul dublu al apariției, atît în spațiul iugoslav cît și în cel românesc. Credem că nu e trebuitor a insista pe ideea lărgirii orizontului creator, prin rădăcina iugoslavă a acestui român dintr-o țară vecină, rădăcină ce
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
liberală a comunismului lui Tito. Pluriculturalitatea constituie o premisă, pentru a zice așa, nativă a producției în cauză. Cu îndreptățire observă Gheorghe Crăciun, în prefața volumului Scriptor, ce alcătuiește obiectul prezentei cronici, că "există în natura poetică a lui Ioan Flora o evidentă teamă de închidere și o aspirație secretă spre ubicuitate și încadrarea în direcții poetice neortodoxe". Această tendință spre "deschidere" e mai complexă decît o simplă mișcare de absorbție culturală, dar o include la vedere, în date categorice. Să
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
mobil convingător al substanțializării sale. Drept care ni se înfățișează oțioasă chestiunea pusă de unii comentatori ai poetului, în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie și ca un optzecist avant la letre). În fapt, Ioan Flora e un poet singular. Dezvolîndu-se, grație apetenței d-sale polimorfe, pe linia unei sinteze, a unei întruniri de modalități ce depășesc granițele unei generații, grupări, școli, el ni se pare înrudit cu personalități inclasificabile precum, bunăroară, Ion Vinea sau Petre
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
de precursor. Mai importantă e însă plenitudinea experienței d-sale, vitalitatea acesteia, de organism care se susține, dincolo de "mode și timp", în autarhia unei incontestabile existențe estetice. Vom încerca să punctăm cîteva din trăsăturile acesteia. Începuturile poeticești ale lui Ioan Flora ni-l relevă, așa cum s-a remarcat, ca pe un "sălbatic", dedat "haiduciei metaforice", pe o nervură intuitiv rimbauldiană. Dar acest strat primordial a fost supus cu tenacitate unei prelucrări, unei discipline care l-a transfigurat, reducînd frenezia informă la
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
degrabă o căscată,/ e mai degrabă un deșeu romantic./ Nici nu-i de mirare că vorbește/ de cincizeci de mii de hectare de ceață, acoperind,/ înspre vară,/ cincizeci de mii de hectare de-asfalt" (Neclintita limbă). Dar "deschiderea" lui Ioan Flora are o accepție mai largă decît cea a deschiderii textului către text, prin intertextualitate, a modalităților expresive, una către oglinzile alteia. Avem a face și cu o deschidere caracteristică a eului către lume, deci cu o extrovertire (și aci e
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
voie vine./ Descîntecul buiguirii sau Cuvîntul și lucrul făcut/ pe taină și peste știința altora./ În lumină ponegrit - În Adevăr, în dreptate nerecunoscătoriu" - Dicționar ieroglific), într-un potpuriu lexical precum un curcubeu de disponibilități ale vocației poetice a lui Ioan Flora, care se caută cu aerul de-a fugi de sine și viceversa. Ioan Flora, Scriptor, Ed. Axa, Botoșani, 2001, 148 pag., preț nemenționat.
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
altora./ În lumină ponegrit - În Adevăr, în dreptate nerecunoscătoriu" - Dicționar ieroglific), într-un potpuriu lexical precum un curcubeu de disponibilități ale vocației poetice a lui Ioan Flora, care se caută cu aerul de-a fugi de sine și viceversa. Ioan Flora, Scriptor, Ed. Axa, Botoșani, 2001, 148 pag., preț nemenționat.
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
decît capcane optice și semantice pe care Arcimboldo le întinde privitorului spre a-i dezvălui precaritatea certitudinilor și a-i flata stereotipiile experienței. Iar contemporanii i-au înțeles provocarea cu o remarcabilă promptitudine. Madrigalul canonicului Gregorio Comanini, dedicat lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
stereotipiile experienței. Iar contemporanii i-au înțeles provocarea cu o remarcabilă promptitudine. Madrigalul canonicului Gregorio Comanini, dedicat lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah, nu sînt nici flori, nu sînt nici Flora, / Ci sînt și Flora și flori; / Flori sînt
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
remarcabilă promptitudine. Madrigalul canonicului Gregorio Comanini, dedicat lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah, nu sînt nici flori, nu sînt nici Flora, / Ci sînt și Flora și flori; / Flori sînt o mie și-o singură Flora, / Vivat și florile, vivat
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah, nu sînt nici flori, nu sînt nici Flora, / Ci sînt și Flora și flori; / Flori sînt o mie și-o singură Flora, / Vivat și florile, vivat și Flora, / Căci florile-s Flora și
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah, nu sînt nici flori, nu sînt nici Flora, / Ci sînt și Flora și flori; / Flori sînt o mie și-o singură Flora, / Vivat și florile, vivat și Flora, / Căci florile-s Flora și Flora-i din flori
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah, nu sînt nici flori, nu sînt nici Flora, / Ci sînt și Flora și flori; / Flori sînt o mie și-o singură Flora, / Vivat și florile, vivat și Flora, / Căci florile-s Flora și Flora-i din flori. / Cum asta? Pictorul florile-n Flora / Cu har prefăcu, și pe
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah, nu sînt nici flori, nu sînt nici Flora, / Ci sînt și Flora și flori; / Flori sînt o mie și-o singură Flora, / Vivat și florile, vivat și Flora, / Căci florile-s Flora și Flora-i din flori. / Cum asta? Pictorul florile-n Flora / Cu har prefăcu, și pe Flora în flori" (trad
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]