340 matches
-
începu să plângă și fugi de lângă el. Călătorii nu mai râdeau. O doamnă în vârstă chiar îi luă apărarea : -Cum îți permiți, domnule, să lovești o biată ființă nevinovată? Ia spune, fetițo, cum te numești? -Asta...mi...ii...că! spuse Floricica printre sughițuri. Iar izbucniră în râs călătorii. Doamna se făcu stacojie și, cu ochii ieșiți din orbite izbucni : -Ești o purcea nerușinată! Eu îți iau apărarea, și tu? Pui de vagaboandă! Unsă cu toate șmecheriile, ai? Să te dai jos
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
făcu stacojie și, cu ochii ieșiți din orbite izbucni : -Ești o purcea nerușinată! Eu îți iau apărarea, și tu? Pui de vagaboandă! Unsă cu toate șmecheriile, ai? Să te dai jos din tramvai, vagaboando! Tremurând de frică, la prima stație Floricica se dădu jos. Năucită, speriată, total dezorientată, nu-și mai dădea seama pe unde este, nu mai știa ce să facă...De ce s-au supărat călătorii, că ea nu le-a făcut nici un rău? Colindele nu fac rău! Și acum
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
acolo?” Nu era suficient să spui cutiuței cum te cheamă, că ești „om bun” sau „om cinstit”. Trebuia să știe și cutiuța că ești așa. Și dacă nu știa...nu intrai. Chestiile astea complicate cu ușa și cutiuța ei fermecată, Floricica nu le știa. Ușa de la blocul lor nu era închisă, nu avea cutiuță. Intra cine vrea. Când vrea și cum vrea. Dar aici, la gospodarii cumsecade...Ce să facă? Nu știa să butoneze și chiar dacă ar fi știut, n-ar
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Ajun când trebuie să primească micuții colindători, așa ca mine. Ce rău le facem noi dacă îi semănăm și le urăm sănătate? Noi cântăm „Steaua sus răsare”, vestim Nașterea Domnului! Ar trebui să lase ușile larg deschise.” Cam așa gândea Floricica, foarte supărată și contrariată că ușa blocului era încuiată. Între timp o ceată de colindători mai mari încercau să intre în bloc. Butonară cutiuța fermecată, care bineînțeles, s-a răstit la ei: -Cine-i acolo? -Colindătorii, au răspuns copiii. -Plecați imediat
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
acolo? -Colindătorii, au răspuns copiii. -Plecați imediat că vă iau la bătaie! Unul dintre colindători a spus înciudat : -Haideți, mă, că aici sunt numai chirnogi. Îi cunosc eu. Bogați și calici. Așa plecară colindătorii bombănind sudalme la adresa locatarilor cumsecade. Dar Floricica nu se descurajă. Se minună când i-a văzut pe copii butonând cutiuța misterioasă. Acum știa ce are de făcut și tot sărea în sus ca să ajungă la butoane... Credea că ei îi vor deschide gospodarii, când vor auzi vocea
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
cartela în cutiuță, că se auzi un clănțănit și ușa se deschise. Fără să se întrebe cum s-a deschis intră calmă, ținând crizantema cât mai sus, când auzi în spatele său : -Băi, asta mică, unde mergi? Locuiești în blocul nostru? Floricica se întoarse spre omul înalt, cu mustață și-i spuse blând : -Nu! Am venit să colind. -Să colinzi, ai? Hoțoaică mică! -Nu sunt hoțoaică, scânci Floricica, uite am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
sus, când auzi în spatele său : -Băi, asta mică, unde mergi? Locuiești în blocul nostru? Floricica se întoarse spre omul înalt, cu mustață și-i spuse blând : -Nu! Am venit să colind. -Să colinzi, ai? Hoțoaică mică! -Nu sunt hoțoaică, scânci Floricica, uite am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă te-ai strecurat pe furiș în bloc? -Nu sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
venit să colind. -Să colinzi, ai? Hoțoaică mică! -Nu sunt hoțoaică, scânci Floricica, uite am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă te-ai strecurat pe furiș în bloc? -Nu sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii cu uratul, apoi deschizi ușa celor din bandă. Afară! O apucă de gulerul paltonului și o dădu afară, trântind ușa după ea. Floricica începu să plângă cu sughițuri
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii cu uratul, apoi deschizi ușa celor din bandă. Afară! O apucă de gulerul paltonului și o dădu afară, trântind ușa după ea. Floricica începu să plângă cu sughițuri. -Nu...sunt...hoțoaică...nu...sunt... Pașii o duceau pe trotuare în neștire, biciuită de nemiloasa învinuire. -De ce cred oamenii ăștia cumsecade că sunt hoțoaică? Nu văd că am o crizantemă albă în mână? Și
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
înnebunită până s-a împiedicat și a căzut. Noroc că zăpada era pufoasă. A-nceput să țipe și mai tare, în neștire, să se înece cu țipetele...Apoi, nu și-a dat seama ce se întâmplă cu ea. Referință Bibliografică: FLORICICA MAMEI-3 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
al mișcării de viață. De altfel cred că e mult mai ușor a scrie Ťfrumosť, decît a exprima exact. Poate nu e o simplă întîmplare că toți creatorii mari de viață s-au mulțumit să scrie bine și au neglijat floricelele stilistice după care se prăpădeau contemporanii. Precum iarăși nu trebuie uitat că tocmai stilul e mai trecător într-o operă de artă". Cuvinte ce-ar putea fi interpretate ca o apropiere de teza "autenticității" a lui Camil Petrescu, de care
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
și alte fructe. Mănâncă paste din cereale integrale la cină și îți vei asigura un aport de șase grame de fibre la fiecare porție. Le poți combina cu legume, dar și cu o sursă de proteine - carne de pui. Alege floricelele de porumb pentru gustări.
Patru carbohidraţi care prelungesc viaţa () [Corola-journal/Journalistic/69779_a_71104]
-
îi purtase noroc punîndu-l în legătură cu Lențica, cînd căscase gura la una din fetele ei cu nume de flori. Penultima, da, singura măritată, care numai bine că se potrivi pentru Robert, să pice pe sufletul lui cu tot cu minunea asta de serviciu. Floricica Lențicăi îl căuta noaptea în școală pe iubitul ei Diavolul, plină de rîvnă în a-i dovedi că mesajul ei nu fusese vorbă-n vînt. Te iubesc-te iubesc-te iubesc și el tresărind la auzul bătăilor în geamul oficiului
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
chiar nu mai contează. Pe lîngă că-i bețiv și curvar, Laurian na simțit niciodată nimic pentru ea. O spune oftînd din toți rărunchii, cutreierată de aceiași fiori care au îndemnat-o să-i trimită mesajul acela neverosimil, dar întemeiat, Floricica mea, cît te iubesc, cît te iubesc... Sincer Diavolul, asta fiind la o adică crucea lui, blestemul și boala de care nu se va lecui în veci: io te-am iubit cu disperare tu mi-ai făcut zilele-amare! Nu e
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
cale să-și crească șansele de supraviețuire pentru următorii douăzeci de ani în slujba oferită de ea. Crezuse, i se păruse, dar nici pomeneală să fi intrat în anul morții. Era tot mai sigur pe viața lui în timpul escapadelor cu floricica lui prin orașe, stațiuni turistice, camere de hoteluri și moteluri în care nu zăboveau mai mult de două zile, întrun soi de circuit fragmentat de lună de miere. Poate că tocmai Brîndușa intrase în anul morții, după felul cum sendura
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
dorința aceea simplă, organică, exprimată de poetul popular la modul cel mai direct cu putință: „Foaie verde abanos / hai, lele, pe vale-n jos / să găsim un loc frumos / să ne-așezăm amândoi jos / tu să numeri stelele / și eu floricelele.” P.H.Lippa citează din colecția de folclor a lui G.Dem. Teodorescu (are grijă să facă trimiterea în paranteză), după care, tot în paranteză, adaugă și numele unor cupluri celebre precum Tristan și Isolda, Francesca Da Rimini și Paolo Malatesta
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
grai, pictore... Oricum, gândește-te și la avantaje, sunt destule. Într-o noapte am intrat în alcovul Cleopatrei, mi-a plăcut ceea ce am văzut acolo , stăteam așezat turcește, lângă patul ei, și nu mi-am dezlipit ochii pofticioși. Îmi lipseau floricelele, în rest eram ca la cinematograf. Cu deosebirea esențială că nu mă călcasem cu nimeni pe bombeuri pentru a pune laba pe bilet. Ei, ia spune, nu e tare faza? Fotograful se resemnă și îi făcu jocul, cucerit, în cele
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care moașa pune următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te ocolească Binele să te însoțească.” - flori (petale) „Să cii mândră floricea, Fata să-ți fie calea, Ochii ca două zambile, Zâmbetul de crizantime.” - zahăr „Ca zahărul să cii dulce, Pe unde soarta te va duce. Să cii bună, omenoasă Și la suflețel, miloasă.” - boabe de grâu „Și să ai și multe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o bucată de teren cu levănțică, de ochii lumii cultivă levănțică, raportează la fisc veniturile din cultura de levănțică. oricum, ea miroase atât de frumos încât shangdi di liwu, ființa ta iubită, nu poate decât să te laude pentru apariția floricelelor mov înșirate vertical, pentru izvorul de arome fantastice. experiment am deschis aparatul de așteptat, l am reglat din butoanele mici, cât și din cele mari am dat cu puțină culoare, de asfințit de santorini de jad chinezesc am pus la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
intemediar : declanșatorul le decupase din rola timpului, asemeni unei ghilotine. Mama și Luweena nu le acordaseră nici cea mai mică atenție. Porniseră țintă spre ușa cazinoului, pe care scria IEȘIRE, și acum erau ocupate să se Îndoape de zor cu floricelele vărsate de cineva. Luweena avea o Înclinație naturală pentru ciordeală și detectat gunoaie. De data asta, nici măcar n-am mai Încercat să mă alătur și eu. Am rămas acolo, holbîndu-mă la afișe, cu un picior ridicat În aer, uitînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Scollay, viața mea a luat-o pe un alt făgaș. Însă, firește, eu Încă nu știam acest lucru. La momentul acela, nu știam nici măcar că orașul În care mă aflu se numește Boston. După ce Luweena și mama au terminat toate floricelele, ne-am continuat drumul pe strada Hanovra, strecurîndu-ne pe lîngă rigolă spre piața aproape pustie. Piața era, așa cum le plăcea oamenilor să spună, un veritabil canal de scurgere și, Într-adevăr, asfaltul umed lucea la lumina felinarelor precum apa. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Acum eram sigur că nu sînt singur pe lume. Aparțineam cuiva. Am mai ronțăit un pic. În toate lunile mele de căutat prin gunoaie, Rialto nu-mi oferise niciodată o asemenea hrană de vis. Era moale ca jeleul, crocantă ca floricelele de porumb și avea, așa cum am zis, o aromă delicioasă și stranie. Am Încercat să-i dau un nume și m-am oprit asupra celui de Normans, ca În „O cutie de Normans, vă rog”. M-a amărît un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
uneori În mintea mea. Era genul de dans fără pași clari pe care Îl dansau Frumoasele la Rialto după miezul nopții, zvîrcolit și mîngîiat, cu șoldurile unduindu-li-se În ritm, lent și marcat. M-am cățărat În fotoliu cu floricelele mele și am privit-o. A lăsat să-i cadă rochia, a ridicat-o cu degetul cel mare de la un picior și a aruncat-o Într-un colț. Nu avea nimic pe sub ea. A dansat așa, goală. Și-a mîngîiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Clark. Contele Calomniei. Tovarășa Lătrău și Sora Justițiară. Sfântul Fără-Mațe trage maneta ca să deschidă ușa pliantă, și pe trotuar e micuța domnișoară Hapciu. Cu mânecile puloverului ei umflate de șervețelele murdare îndesate înăuntru. Își ridică valiza, care răpăie sonor ca floricelele într-un cuptor cu microunde. La fiecare treaptă valiza răpăie tare ca un foc de mitralieră îndepărtat, și domnișoara Hapciu își ridică privirea spre noi și spune: — Pastilele mele. Scutură puternic valiza și spune: Un stoc pe trei luni... De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pentru care se copsese, se înroșise. Nu s-a îndurat să urce la volan. S-a aplecat spre iarba uscată de lîngă gardul înalt și a încercat să strîngă în buchețel cîțiva năsturei prea scurți. Stuchitul mîței, așa-i zicea floricelei ăleia, incredibil de rezistentă la ger, bunica Leonora. Șichy te iubește, Russ. Să nu-mi spurci sufletul, Ana. E fiica mea spirituală. Am săpat două fîntîni, am sădit pomi, vie, am ridicat casa asta și am ajutat să crească o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]