64 matches
-
49. - Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 50. - Filomela (Luscinia luscinia) 51. - Fișa de cîmp (Anthus campestris) 52. - Fișa cu gît roșu (Anthus cervinus) 53. - Fișa de lunca (Anthus pratensis) 54. - Fișa de munte (Anthus spinoletta) 55. - Fișa de pădure (Anthus trivalis) 56. - Florinte (Carduelis chloris) 57. - Forfecuța bandata (Loxia leucoptera) 58. - Forfecuța cu cioc gros (Loxia pytyopsittacus) 59. - Forfecuța comună (Loxia curvirostra) 60. - Frunzărita cenușie (Hippolais pallida) 61. - Frunzărita gălbuie (Hippolais icterina) 62. - Grangur (Oriolus oriolus) 63. - Graur (Sturnus vulgaris) 64. - Grelusel pătat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
muraria (Fluturașul de stâncă) Oriolidae - Oriolus oriolus (Grangurul) Corvidae - Nucifraga caryocatactes (Afunarul) - Corvus corax (Corbul) Passeridae - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă) Emberizidae - Embreyia melanocephala (Presura cu cap negru) - Miliaria calandra (Presura sura) Fringillidae - Serinus serinus (Cănăraș) - Carduelis spp. (Sticleți, Scatii, Inaritr, Florinți) - Carpodacus erythrinus (Mugurar roșu) - Coccothraustes coceothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Șopârla de lunci) - Eremias argata (Șopârlița / șopârla de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Năpârca, Șarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpele de stepa, Șarpele rău) Viperidae - Vipera berus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
muraria (Fluturașul de stâncă) Oriolidae - Oriolus oriolus (Grangurul) Corvidae - Nucifraga caryocatactes (Alunarul) - Corvus corax (Corbul) Passeridae - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă) Emberizidae - Emberiza meianocephala (Presură cu cap negru) - Miliaria calandra (Presură sură) Fringillidae - Serinus serinus (Cănăraș) - Carduelis spp. (Sticleți, Scatii, Inărițe, Florinți) - Carpodacus erythrinus (Mugurar roșu) - Coccothraustes coccothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Șopârlă de luncă) - Eremias arguta (Șopârlița/șopârlă de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Năpârcă, Șarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpele de stepă, Șarpele rău) Viperidae - Vipera berus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
muraria (Fluturașul de stâncă) Oriolidae - Oriolus oriolus (Grangurul) Corvidae - Nucifraga caryocatactes (Alunarul) - Corvus corax (Corbul) Passeridae - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă) Emberizidae - Emberiza meianocephala (Presură cu cap negru) - Miliaria calandra (Presură sură) Fringillidae - Serinus serinus (Cănăraș) - Carduelis spp. (Sticleți, Scatii, Inărițe, Florinți) - Carpodacus erythrinus (Mugurar roșu) - Coccothraustes coccothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Șopârlă de luncă) - Eremias arguta (Șopârliță/șopârlă de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Năpârcă, Șarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpele de stepă, Șarpele rău) Viperidae - Vipera berus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
muraria (Fluturașul de stâncă) Oriolidae - Oriolus oriolus (Grangurul) Corvidae - Nucifraga caryocatactes (Afunarul) - Corvus corax (Corbul) Passeridae - Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă) Emberizidae - Embreyia melanocephala (Presura cu cap negru) - Miliaria calandra (Presura sura) Fringillidae - Serinus serinus (Cănăraș) - Carduelis spp. (Sticleți, Scatii, Inaritr, Florinți) - Carpodacus erythrinus (Mugurar roșu) - Coccothraustes coceothraustes (Botgros) REPTILE SAURIA Lacertidae - Lacerta praticola (Șopârla de lunci) - Eremias argata (Șopârlița / șopârla de nisip) Anguidae - Anguis fragilis (Năpârca, Șarpele de sticlă) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (Șarpele de stepa, Șarpele rău) Viperidae - Vipera berus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
100 135 69. Eiderul (Somateria mollissima) 50 405 70. Ferestrasul-mare (Mergus merganser) 135 400 71. Ferestrasul-mic (Mergus albellus) 50 135 72. Ferestrasul moțat (Mergus serrator) 135 400 73. Fașa (Anthus sp.) 10 27 74. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 50 270 75. Florintele (Carduelis chloris) 5 27 76. Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) 5 55 77. Fluierarul sur (Xenus cinereus) 5 55 78. Fluierarul (Tringa sp.) 5 55 79. Fluturaș de stâncă (Trichodroma muraria) 10 270 80. Forfecuța (Loxia sp.) 5 55 81
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205494_a_206823]
-
Florian și am învățat un glas pentru un zlot. Scris-am eu Lascovici Nicolae... dat în Bălnaca 9-le februarie, Lascovici Nicolae”. 5.) Strastnic - din vremea Mariei Tereza, Blaj, 1773. -„ Acest Strastnic l-au cumpărat în sat Bălnaca cu 7 florinți de la dascăl Toma din sat din Tiuș și această carte au dat Suciu Petru 9 măriași și Groze Ion un husoș, Săcan Toader un husoș, Groze Onică un husoș, Cuibuș Nistor din Borozel... 2 măriași și un petac Groze Ion
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cumpărat noi, ca să ne fie pomană nouă, viilor noștri și tuturora în Bălnaca în 4 zile noiembrie 1 anul 1793 prin Teodor Bursan protopopul Vadului. -„ Această carte anume Mineiu ce se cheamă, o cumpărat săteni din Bălnaca cu 30 de florinți vonași de la un dascăl ce se cheamă Toma din varmeghia Bălgradului. Omul era de stat din satul Teiuș aproape de Blaj. Scris-am eu popa Coste din Bălnaca în luna lui iulie în 30 de zile 1791. Mâna ce au scris
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
dată în Apuseni. Pe un „Antologhion”, în caractere chirilice apar patru datări: 1781, 1799, 1822, 1823. Una dintre ele este: „Această sfântă carte ce să zice «Mineiu» s-au cumpărat pe sama bisericii de la Gura Gârzii și întâie au dat florinți 70 cumpărătura, ca să fie pomenire veșnică pentru sine și pentru tot neamul său, cealalți bani s-au datu din visteria bisericii, ca să fie pomenire tuturoru. Anu 1799 april 12 zile, Dionisie Pasca, paroh la Gârda”. Inventarul mobil cuprinde și un
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul este proprietate de stat fiind în
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
din Rozavle și s-au zugrăvit din îndemnul...lui popa Teodor și din ...a satului...și cîrsznic Ilieș Ursu, nevoitori 5 besărici(i) și au dat într-acest lucru Tomșe Grigore și cu al său frate Tomșe Ilie 20 de florinți să le fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina Marie...” . Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
de grije a precinstitului domn Rednic Thodor, protopop al ierașului de jos a Coseului; 1809.”". La strana din drepta apărea în completare: "„Și am zugravit această sfântă beserică cu Hodor Toader, zugrav din Vișeu de Mijloc, pentru o sută de florinți, fără de altariu.”" Vechea biserică a fost demolată și înlocuită de actuala biserică de lemn în anul 1936. Din lemnele ei s-au ridicat o casă și un grajd. Grajdul s-a păstrat până la începutul mileniului trei. Din puținele imagini cunoscute
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
zugravii sunt consemnați, de pisania așternută pe peretele de nord, în cadrul scenei “viziunea patriarhului Petru”, cu următorul cuprins: “Acest sfânt altar s-au zugrăvit cu cheltuiala molitvei sale popii Ilie și a preotesii, făr de alte cheltuiale bani 30 de florinți vonași. Pomeani gospodi erei popa Elie, preoteasa Ioana, Niculae, Andreiu, erei Ion, erei Florea, Floare, Maria, Vasile, Maria. Gheorghie zu(grav), Crăciun (ugrav)”. Iconografia altarului prezintă următoarele teme: Sfânta Troiță, cete îngerești, proorocii mesianici, în medalioane, delimitate prin decor de
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
Ion Constantin Nicolae Mavrocordat cu cheltuiala lui Kir Anania Mitropolit de Cesarea Palestinei, tipograf fiind Pop Stoica Iacobici. 4. Evanghelia - tipărită la Blaj în anul 1765 sub episcopul Atanasie Rednic. Cartea a fost cumpărată pentru biserica din Măgura cu 12 florinți de Șandor On făt la biserică în Măgura și de unchiul său Nicolae și fiul său Ursu în anul 1774 martie 20. A fost dată pomană pentru sufletele lor și a părinților, cu blestem împotriva celor care ar fura cartea
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de dispariție, ele sunt totuși protejate de lege. La 5 iunie 2012, când se sărbătorea Ziua Mondială a Mediului, ministrul mediului Rovana Plumb a vizitat zona Lacului Văcărești, considerată a fi "Delta Capitalei", împreună cu ambasadorul
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu, 1841, Octoih mare, Sibiu, 1751, Triod, Sibiu, 1751, Strastnic, Sibiu, 1751, Molitvelnic, Sibiu, 1776, Apostol, Sibiu, 1776. Noua biserică de zid, cu același hram, a
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
edificiului o ținută monumentală. Din patrimoniul bisericii au făcut parte o serie de tipărituri valoroase, multe provenite de la sud de Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din Antologhionul de Râmnic, 1766, dintre care unul fusese cumpărat, conform însemnării „cu 20 florinți vonași, în care bani au dat dumnealui Bucur Dumitreasa, Ioana, 12 florinți, și din banii satului au fost 8 florinți vonași, pe seama bisericii neunite a satului Chețani, 17 aprilie 1803"; Psaltire, Râmnic, 1751; Octoihul de Târgoviște, 1713, inițial „a lui
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
de tipărituri valoroase, multe provenite de la sud de Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din Antologhionul de Râmnic, 1766, dintre care unul fusese cumpărat, conform însemnării „cu 20 florinți vonași, în care bani au dat dumnealui Bucur Dumitreasa, Ioana, 12 florinți, și din banii satului au fost 8 florinți vonași, pe seama bisericii neunite a satului Chețani, 17 aprilie 1803"; Psaltire, Râmnic, 1751; Octoihul de Târgoviște, 1713, inițial „a lui popa Ioan de la Petea, dascălul". După ce le-a fost luat lăcașul de
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din Antologhionul de Râmnic, 1766, dintre care unul fusese cumpărat, conform însemnării „cu 20 florinți vonași, în care bani au dat dumnealui Bucur Dumitreasa, Ioana, 12 florinți, și din banii satului au fost 8 florinți vonași, pe seama bisericii neunite a satului Chețani, 17 aprilie 1803"; Psaltire, Râmnic, 1751; Octoihul de Târgoviște, 1713, inițial „a lui popa Ioan de la Petea, dascălul". După ce le-a fost luat lăcașul de cult, ortodocșii și-au construit altul, tot din
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din cele din urmă versuri e fără îndoială de origine curat populară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Transilvania să poarte „haine potrivit stării lor”, pentru a nu se confunda cu ungurii și, mai ales, cu militarii unguri : „Evreii să poarte haine evreiești, grecii haine grecești ; să nu umble În haine militare ungurești, sub pedeapsa de 200 de florinți” <endnote id="(5, p. 100)"/>. Peste aproape un secol, În 1741, Consiliul de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor) Întărește această hotărâre : „În baza articolelor privilegiilor acordate, orașul interzice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după două sute de ani. Mai mult decât atât, erau stabilite pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o tonalitate medievală, similară celei pe care am Întâlnit-o În tradiția atribuită lui Ștefan cel Mare XE
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o tonalitate medievală, similară celei pe care am Întâlnit-o În tradiția atribuită lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" : timpul sărbătorii, apărat de Biserică, triumfă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]