214 matches
-
și altele. — Ciudat, reflectează domnul Președinte. — S-au întîmplat multe de la primul fluier pînă cînd Ceaușeii au abandonat lupta și au părăsit terenul înainte să se termine timpul regulamentar, spune Sena. — Cît era scorul? întreabă domnul Președinte. — Egal, spune Sena. Fluierașul era lac de apă. N am mai văzut niciodată un arbitru să urmărească așa fiecare fază. Asta i-a exasperat pe Ceaușei, că a validat golul Milițienilor cu doar cîteva minute înainte de final, că n-a avut curaj să treacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
coregrafia și interpretarea realizate de Ana Cătălina Gubandru, Mădălina Dan, Paul Cimpoieru și Cosmin Manolescu. Încă două piese de grup s-au integrat Platformei. Una dintre ele, Dedublare, concepută de Mădălina Dan și interpretată de Carmen Coțofană, Paul Dunca, Florin Fluieraș și Mădălina Dan, este o piesă satirică, în care cele patru personaje, un arici, o cioară, un măgar și o oaie, ironizează clișee ale dansului contemporan, prin text și prin mișcare, partitura lui Carmen Coțofană, ariciul, fiind cea mai consistentă
Dans și experiment by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6829_a_8154]
-
din Turcia, mai multe echipe din Liga 1 au ales să se întoarcă în Antalya în lipsa unor condiții minime de pregătire. Tot vineri, Comitetul Executiv a decis să nu apeleze în retur la arbitrii străini, dar le-a înjumătățit baremurile fluierașilor autohtoni.
Returul Ligii I a fost amânat cu o săptămână () [Corola-journal/Journalistic/76233_a_77558]
-
Transilvania. În același articol era citat preotul Bisericii Negre din Brașov, Friedrich Müller, autorul cărții Povești din Transilvania, în care a adunat legende ale sașilor transilvăneni. Una dintre legende spunea: “Noi, germanii din Transilvania, suntem copiii luați din Hameln de fluierașul fermecat și am călătorit mult timp pe sub pământ (prin necunoscut), iar apoi am apărut în mijlocul Transilvaniei prin peștera din Merești, Valea Varghișului, și ne-am împrăștiat în cele șapte orașe și multe sate ale noastre”, scrie Webcultura.ro. În final
Poveștile Fraților Grimm spun cum au ajuns sașii în Transilvania by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62110_a_63435]
-
contemporan de la noi au eliminat complet dansul din demersul lor artistic, sau l-au marginalizat, reducându-l la nivelul unei anexe, care însoțește, eventual, mișcarea unor obiecte, care devin astfel adevăratele eroine ale "spectacolului". A avut întru totul dreptate Florin Fluieraș, unul dintre reprezentanții acestei direcții, când, la o întâlnire petrecută nu demult la Centrul Național al Dansului București, a spus că dansatorii noștri de dans contemporan se regăsesc mai curând în formele de performance din artele plastice ale anilor '60
Exil în pământul uitării by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6604_a_7929]
-
a făcut referire la prezența lui la paradă. Președintele, prezent într-o emisiune de la B1 TV, marți, a spus că se așteaptă să fie fluierat de Ziua Națională. Acuză, în acest sens USL-ul. „Știu că pregătesc pentru 1 Decembrie fluierașii la Arcul de Triumf. E penibil”, a afirmat președintele. „Sigur că mă voi duce. Sunt în țară, e Ziua Națională, n-am cum să nu mă duc”, a adăugat Traian Băsescu.
Ponta și Băsescu vor participa la parada de Ziua Națională by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40895_a_42220]
-
contează câți muriră! Am avut nuntași, medici, profesori universitari cu tarife mari, n-a fost să mor în câmp de mohor am trecut în zbor prin cabinete particulare prin farmacii fără rețete compensate cu inutilul carnet de asigurat în buzunare, fluieraș de șoc îmi cântau cu foc să pun ceva bănuți deoparte pentru moarte! Pentru moarte! Pentru moarte! Hei, noi nu murim când vreți voi! Nu mai suntem un popor de oi! Strigatul meu, zângănit de cătușe! Moartea trece pe tușă
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
doilea război mondial, formația de dansuri populare, de cor mixt, pregătite de învățătoarea Maria Păvăluță au participat la Festivalul de folclor organizat la Bacău, unde au impresionat prin costumul popular și prin acuratețea execuției. Tot atunci, în 1938, Vasile Teleagă, fluierașul, a primit o mențiune. Evenimentele politice au dusă la reorganizarea, pe baze noi, în care prima factorul politic, activității cultural-artistice din lumea satelor. Căminul Cultural a primit numele poetului Vasile Alecsandri* și și-a diversificat activitatea, incluzând și un cercă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii erau elevi sau învățători (învățătoare), care dansau după melodiile interpretate la fluier de Vasile Teleagă, fluierașul satului: Bârgăoanu Victor, Tradafir Floarea, Romedea Gheorghe, Loza Maria, Curteanu Ion, Bârgăoanu Floarea, Huțu Vasile (avea 14 ani, a fost făcut UTM-ist înainte de vârstă!), Oprișan Valentina (era ceva cu pionierii), Căținaș Mihai, Moise Tanța, Păvăluță Augustina, Huțu Aurelia, Bârgăoanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ți l-au furat. Sărăcit bietul român Trudește la cel stăpân. Doina,țara s-o străbată Că-n ea jalea e cântată... În ea plâng pădurile, Munții și câmpiile. Ce-s din trupul țării rupte Și străinului vândute. Zi tu fluieraș cu dor, Zi durerea tuturor! Să îl ferească Dumnezeu Pe cel ce vinde neamul său! Românul e răbdător Până-i călcat pe picior. Cuțitul de-i ajunge-n os El e ca lupul fioros... Sare-n gâtul celui rău, Apărând
DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364303_a_365632]
-
evaluări și aproximări prin încercare și eroare uitând că perimarea ne este dată ca măsură comună între memorie și uitare ÎȚI VINE CA TURNAT între mintea conștientă și mintea consternată nu e chiar o aruncătură de băț depinde ce băț: fluieraș de fag mult zice cu drag fluieraș de soc mult zice cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
uitând că perimarea ne este dată ca măsură comună între memorie și uitare ÎȚI VINE CA TURNAT între mintea conștientă și mintea consternată nu e chiar o aruncătură de băț depinde ce băț: fluieraș de fag mult zice cu drag fluieraș de soc mult zice cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era frumos de-a-ntregul. Din glas și fluieraș cântând Înduioșa amarul Cu mierea vorbei și având Sărut de foc ca jarul. Iubit de fete și femei, Iubindu-le la rându-i, Jurau că-i zeu din Lupii-Zei, Îmbrățișări cerându-i. Părând din alt tărâm sosit Tot răul să
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
fluieri printre buze, Să mă cânți în strigători. Să mă bei în vas de lut Din al țării vechi pământ, Să-mi faci hram cu busuioc La fete să am noroc. Să-mi dai viers de Mioriță Ca să zic din fluieraș De dor a mea doiniță Pentr-un suflet pătimaș. Patimă de mamă dragă, De strămoși și de pământ... Patimă de-o viață-ntreagă: De locul de unde sunt! Ioan Adrian Trifan Referință Bibliografică: DOINĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOINĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367981_a_369310]
-
fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită, în mijlocul căreia se afă un smoc lung din păr de cal, ce imită mugetul buhaiului, când e tras prin mâini. Alții, din același grup, poartă clopote și bice, uneori și un fluieraș sau o zongoră, în sunetul cărora rostesc urături lungi despre bădica Traian: „Dimineață s-a sculat, / Pe ochi negri s-a spălat, / La icoană s-a închinat, / Pe cal alb a-ncălecat / Și cu plugul a plecat / La arat și semănat
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a asfințit/ Spre sat cu ele-am pornit/La casa mea m-am oprit/Și la Domnu-am mulțumit./ Nevasta
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul pe munte, mergând cu oile la păscut. La ora actuală au rămas numai 12 copii și 9 adulți, printre care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase: Maica Domnului și Iisus Hristos. Elevi de la Grupul Școlar Forestier Rucăr încearcă să își vândă cusăturile pe etamină: trăistuțe, semne de carte, lalele, cât și Tricolorul și șervete țesute în război. Fluierașii, membri ai Secției de Artă a Școlii din localitatea Jugur, comuna Poenari, județul Argeș, și-au arătat măiestria de a sculpta fluiere și de a cânta la ele. Simfonia Lalelelor de la Pitești este și un simbol al prieteniei între popoare
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
de proză științifico-fantastică. Cel mai recent volum al său, Strop de rouă ... , conține povești, dedicate nepoțelei sale Adriana. După un succint Cuvânt al autorului, descoperim textul Draga bunicului, urmat de cele trei povești cu titluri memorabile: Prințul Strop de Rouă, Fluierașul fermecat și Prințul Dragon, Lebăda neagră. Scriitorul declară că nu face altceva decât să povestească „istorii“ auzite de la alții, pe când era el copil. Modernitatea poveștilor lui Toader Ungureanu survine, pe de o parte, din prelucrarea unor motive sau teme din
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era frumos de-a-ntregul. Din glas și fluieraș cântând Înduioșa amarul Cu mierea vorbei și având Sărut de foc ca jarul. Iubit de fete și femei, Iubindu-le la rându-i, Jurau că-i zeu din Lupii-Zei, Îmbrățișări cerându-i. Părând din alt tărâm sosit Tot răul să
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
clasa de mai jos de mijloc a spiritului, și a-și răci el relațiile, înainte de atâta ascensiune personală, cu o coaliție care în imaginarul său angoasat reușește neromânește a reuni și coordona contra lui personal, cum ar strivi o cireadă fluierașul de soc, Fundația Calea Victoriei, Humanitasul, Fundația România de Mâine, Poliromul, Fundația Ana, Grupul pentru Dialog Social, Institutul Aspen Romania, Curtea Veche, Fundația Creștină George Becali, Revista 22, Paralela 45, Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură, Colegiul Noua Europă, Dilema
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
stricam somnul de amiază. Așa eram eu la vârsta copilăriei, cu părul blond, destul de lung, ca surorile mele, Ilinca și Maria, să mi-l împletească, cu ochii schimbători; verzi, albaștri, căprui, după cum era vremea, sau starea mea sufletească, cu un fluieraș micuț, pus la cingătoare, de fratele meu Sorin, flori de bujor și de colț, puse la breteaua pălăriei de aba, ce o turteam cu un pumn, ca să beau apa rece ca gheața și dulce ca mierea, a izvoarelor ce se
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
Oile; și, transpirate, S-au oprit la umbră toate Să-mpletească evantaie Din crenguțe și din paie. Berbecii, ca niște zmei, S-au împuns de-au scos scântei. Doar măgarul îi privește Și oftează părintește: - Dacă baciul-fecioraș Va zice din fluieraș, Mai spre seară, pe răcoare, Facem discotecă mare! Bucuroasă-o iadă sare: - Asta chiar că-i supertare! Referință Bibliografică: HÂRJOANA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
HÂRJOANA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369721_a_371050]
-
așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte”, „Nu-i bai”, „Cine stă posomorâtă”, „Asta-i sârba mărunțică”, „Mi-am pus dorul pe cântar”... sunt cântece cu sigiliul artistic auroral Angela Moldovan. Maestra Angela Moldovan, scufundă
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]