115 matches
-
la care ablația RF este o opțiune de preferat) și nici în situația unei funcții VS sever deprimate (indicație de ICD);chirurgia antiaritmică;ganglionectomie simpatică cervico-toracică stângă în sindromul QT lung; ‒ anevrismectomie de VS în infarctele anterioare întinse. 30.5. Flutterul ventricular Are o frecvență ventriculară de peste 250/min și un aspect sinusoidal prin care complexul QRS pare simetric de o parte și de alta a liniei izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în FV. Dacă nu se identifică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc. * Lipotimia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin cuvântul „amețeală
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
precipita IC. Infarctul miocardic este o complicație frecventă la pacientul uremic. Un grad înalt de suspiciune trebuie formulat la pacienții cu insuficiență cardiacă nou instalată, chiar și în absența durerii anginoase. În fine, instalarea acută a unei fibrilații sau unui flutter atrial intra- sau interdialitic poate precipita de asemenea instalarea insuficienței cardiace acute. Aritmiile atriale la pacienții uremici cu HVS sunt frecvente și sunt cauzate în principal de schimburile rapide de electroliți intra- și imediat postdialitic. Pericardita uremică severă poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se pot întâlni ritmuri ectopice atriale sau atrioventriculare joncționale de scăpare. Unii dintre pacienții cu FA persistentă sau flutter atrial pot avea o disfuncție latentă de nod sinusal care devine manifestă după cardioversia tahiaritmiei atriale. O modalitate de exprimare suplimentară a disfuncției de nod sinusal este și absența răspunsului cronotrop adecvat la efort. BNS, ca entitate clinică, cuprinde nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
pentru o perioadă de 15 ani. De la 70 de ani la 85 de ani, s a observat o creștere continuă a incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major de ram
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
în DII și V1 reflectând dilatarea atrială dreaptă. Intervalul PR este alungit, dar poate fi prezentă o cale accesorie ce determină prezența undei delta și interval PR scurt. Blocul de ramură dreaptă este de obicei prezent, iar fibrilația atrială și flutterul atrial pot fi prezente la pacienții adulți [9]. Radiografia toracică - dilatarea atriului drept si a infundibulului pulmonar, determină aspectul în formă de carafă a cordului. Cardiomegalia, variabilă în severitate, este prezentă întotdeauna. Pediculul vascular al cordului este slab reprezentat. Vascularizația
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
puls mic - pulsus parvus. 3. Ritmicitatea pulsului exprimă ritmul bătăilor cardiace în același interval de timp fiind corespondentul periferic al activității mecanice cardiace. Pulsul poate fi regulat (pulsus regularis), sau neregulat, aritmic (pulsus irregularis). Pulsus irregularis - aritmie absolută, fibrilație atrială, flutter atrial cu conducere variabilă mai rar extrasistole în salve. Pulsul regulat se întâlnește în condiții normale, un puls aparent ritmic întâlnindu-se în cadrul extrasistolelor sistematizate (bigeminis, trigeminis etc.). Deficitul de puls apare în condițiile unor aritmii absolute, complete, reprezentând diferența
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sau ischemie subepicardică: -subdenivelarea segmentului ST orizontală sau ușor descendentă, urmată de unde T negative sau bifazice; uneori prelungirea intervalului QT reprezintă un semn suplimentar; -unde T negative, simetrice și ascuțite cu topografie variată; -alte modificări: BRS, BRD, HAS, HPS, FA, flutter atrial, extrasistole atriale sau ventriculare, aspect de HVS. c. electrocardiograma de efort folosită pentru obiectivizarea ischemiei miocardice; se folosesc protocoale de efort la bicicletă ergometrică sau covor rulant, pentru realizarea unui efort gradat. Indicațiile, contraindicațiile, tehnica de lucru etc. sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonară vasculară obstructivă care se dezvoltă ca o consecință a unui shunt larg, preexistent, stânga-dreapta, astfel încât presiunea arterială pulmonară atinge valoarea celei sistemice și direcția shunt-ului devine bidirecțională sau dreapta-stânga [10]. SIMPTOMATOLOGIE Variabilă, fiind frecvent prezente episoadele cianotice, palpitații (fibrilație/flutter atrial, tahicardie ventriculară), hemoptizii, tromboembolism pulmonar, angină, sincopă, endocardită bacteriană, insuficiență cardiacă. EXAMENUL FIZIC Cianoză centrală, degete hipocratice, uneori „cianoză diferențială”, PVC crescută (turgescență jugulare), semne de HTP, edeme periferice doar în condițiile decompensării cardiace drepte. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient; - aritmii cardiace: fibrilație atrială, flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia; - sarcina (femei cu valvulopatii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
urmarea bolii de bază; - În leziuni miocardice și dilatare ventriculară sunt frecvente: bloc de ramură sau lărgire nespecifică QRS, fără model tipic de bloc de ramură; semne de hipertrofie ventriculară; modificări nespecifice ale segmentului ST de tip „strain”; fibrilația atrială, flutter atrial etc. C. Cadiografia toracică - În majoritatea cazurilor, o imagine de sumație a modificărilor din insuficiența cardiacă și cu cele ale bolii de bază: cardiomegalie globală sau mărirea unei singure cavități cardiace, congestie venoasă pulmonară, hipertensiune pulmonară, calcificări intracardiace, extravazat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Există o bună corelație între intensitatea suflului și volumul / fracția regurgitantă [3]. Complicații ale IM sunt considerate hipertrofia VS, dilatarea AS, cardiomegalia hiperdinamică, fracția de ejecție scăzută, presiunea pulmonară crescută, hipertrofia de ventricul drept, insuficiența cardiacă stângă, insuficiența cardiacă dreaptă, flutter-ul atrial și fibrilația atrială [3]. Prognosticul IM cronice este dependent de etiologia și severitatea leziunilor. IM cronică sever simptomatică de orice etiologie are un prognostic nefavorabil. Mortalitatea anuală este de 5% pe an și poate ajunge la 70% în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de gravitatea altor leziuni valvulare și miocardice asociate. IT funcțională moderată sau ușoară poate dispărea după dispariția cauzelor care au produs-o (exemplu, corecția leziunii valvei mitrale). IT poate persista și după corecția leziunii mitrale [9]. Complicații - tulburări de ritm (flutter atrial, fibrilație atrială) INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CONGESTIVĂ. TRATAMENT În IT funcțională este necesară corectarea cauzei (alte leziuni valvulare în special mitrale, hipertensiune pulmonară) pe lângă corectarea leziunii tricuspide. În IT organice este recomandat tratamentul chirurgical. Indicația chirurgicală se stabilește pe baza datelor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardică); - HTA stadiul II, III cu complicații; - pericardite cronice cu semne de insuficiență cardiacă; - cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulație; - tulburările de ritm și conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilație, flutter atrial, tahicardia paroxistică repetitivă, bloc major de ramură stânga, blocurile AV - gradele II și III și blocurile bi- și trifasciculare); - polimalformații cardiovasculare sau/și ale altor organe; - afecțiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determină impotența funcțională a segmentelor subiacente
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardică); - HTA stadiul II, III cu complicații; - pericardite cronice cu semne de insuficiență cardiacă; - cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulație; - tulburările de ritm și conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilație, flutter atrial, tahicardia paroxistică repetitivă, bloc major de ramură stânga, blocurile AV - gradele II și III și blocurile bi- și trifasciculare); - polimalformații cardiovasculare sau/și ale altor organe; - afecțiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determină impotența funcțională a segmentelor subiacente
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
transfuziei. 6. Aritmiile Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor - EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică). Clasificarea electrofiziologică a medicației antiaritmice (V categorii) intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară - tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală. Aritmia ventriculară: contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia. 7. Suportul nutrițional (energetic - caloric) după chirurgia cardiovasculară: - indicații. - mod de administrare. - evaluare - complicații potențiale. - necesitățile nutriționale. - considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară). - nutriția
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
hemoragiei: tamponada pericardică, infecția, complicațiile transfuziei. 2. Aritmiile Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor - EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică - V categorii), intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară - tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală. Aritmia ventriculară: contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia. 3. Suportul nutrițional (energetic - caloric) după chirurgia cardiovasculară - indicații - mod de administrare - evaluare - complicații potențiale - necesitățile nutriționale - considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară) - nutriția
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
care se pot acorda concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de un an în intervalul ultimilor 2 ani 1. Infarct miocardic complicat cu angină pectorală postinfarct 2. Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm (fibrilație atrială persistentă, flutter atrial persistent, aritmii ventriculare severe, bloc atrioventricular de grad înalt) 3. Infarct miocardic complicat cu disfuncție ventriculară stângă 4. Angină pectorală stabilă cu crize frecvente, zilnice 5. Valvulopatii semnificative hemodinamic, complicate cu insuficiență cardiacă clasa NYHA II-III 6. Valvulopatii/proteze
NORME din 27 ianuarie 2006 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189937_a_191266]
-
care se pot acorda concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de un an în intervalul ultimilor 2 ani 1. Infarct miocardic complicat cu angină pectorală postinfarct 2. Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm (fibrilație atrială persistentă, flutter atrial persistent, aritmii ventriculare severe, bloc atrioventricular de grad înalt) 3. Infarct miocardic complicat cu disfuncție ventriculară stângă 4. Angină pectorală stabilă cu crize frecvente, zilnice 5. Valvulopatii semnificative hemodinamic, complicate cu insuficiență cardiacă clasa NYHA II-III 6. Valvulopatii/proteze
NORME din 27 ianuarie 2006 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189939_a_191268]
-
venos; 4. acroasfixie a extremităților (acrocianoză, boala Raynaud); 5. arteriopatii periferice obliterante; 6. cardiopatie ischemică dureroasă; 7. insuficiență cardiacă cronică; 8. bradicardie sinusală permanentă, sub 50 de pulsații pe minut; 9. puls alternant; 10. aritmii cardiace: a) extrasistolică permanentă; ... b) flutter sau fibrilație; ... 11. tahicardie paroxistică; 12. tahicardie sinusală permanentă; 13. tulburări de conducere permanente: a) bloc major de ramură; ... b) bloc atrioventricular; ... c) sindrom de preexcitație (WPW); ... 14. valori ale tensiunii arteriale permanente cu maxima sub 100 mm/Hg, cu
ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169056_a_170385]
-
care se pot acorda concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de un an în intervalul ultimilor 2 ani 1. Infarct miocardic complicat cu angină pectorală postinfarct 2. Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm (fibrilație atrială persistentă, flutter atrial persistent, aritmii ventriculare severe, bloc atrioventricular de grad înalt) 3. Infarct miocardic complicat cu disfuncție ventriculară stângă 4. Angină pectorală stabilă cu crize frecvente, zilnice 5. Valvulopatii semnificative hemodinamic, complicate cu insuficiență cardiacă clasa NYHA II-III 6. Valvulopatii/proteze
NORME din 27 ianuarie 2006 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178149_a_179478]
-
care se pot acorda concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de un an în intervalul ultimilor 2 ani 1. Infarct miocardic complicat cu angină pectorală postinfarct 2. Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm (fibrilație atrială persistentă, flutter atrial persistent, aritmii ventriculare severe, bloc atrioventricular de grad înalt) 3. Infarct miocardic complicat cu disfuncție ventriculară stângă 4. Angină pectorală stabilă cu crize frecvente, zilnice 5. Valvulopatii semnificative hemodinamic, complicate cu insuficiență cardiacă clasa NYHA II-III 6. Valvulopatii/proteze
NORME din 27 ianuarie 2006 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178151_a_179480]