122 matches
-
Chiar dacă limitează în continuare conectivitatea laterală ori longitudinală, la scară locală efectele negative sunt suficient atenuate. Soluția albiei etajate (figura 3) este un astfel de exemplu, care păstrează albia minoră nealterată, apele mari fiind tranzitate de "etajul" superior. Procesele fluviatile (hidromorfo-logice) și habitatele la scară locală nu vor fi afectate. Figura 3. Schematizare albie etajată, în diverse regimuri de curgere Anexa nr. 16 Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate identificate la nivelul A.B.A. Banat Nr. crt. A.P.S.F.R./ Subbazin Cod măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
factorii care favorizează manifestarea proceselor geomorfologice? Care sunt cauzele intensificării proceselor geomorfologice? Care sunt consecințele pentru societatea umană? Răspunsurile formulate vor fi înscrise în prima coloană a tabelului: Exemple de procese geomorfologice: procese de versant (alunecări de teren, surpări, rostogoliri), fluviatile (eroziunea, colmatarea), litorale, glaciare, etc. Manifestarea proceselor geomorfologice depinde de: caracteristicile geologice, ale reliefului, ale climei, de modul de utilizare a terenurilor ș.a. Cauzele intensificării proceselor geomorfologice pot fi: manifestarea brutală a fenomenelor naturale, utilizarea nejudicioasă a teritoriului/resurselor, neglijență
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit mai puternic, pentru a-i frânge. Din această confruntare între forțele interne (telurice) și agenții externi care li se împotrivesc (fluviatilă, eoliană, glaciară etc.), se făuresc formele de relief care se întind între munți și mare. Însuși chipul Carpaților, în forma actuală, s-a modelat în perioada glaciațiunii, când sub efectul artistic al ghețarilor i s-au trasat liniile caracteristice din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a construit un tunel lung de 16 km, înalt de 1,8 m și lat de 1,2 m . Suprafețele împădurite și culturile de viță de vie de pe versanții craterului vulcanic nu îndreptățesc renumele, atribuit în antichitate„infernul”. AMARA lac fluviatil cu o adâncime de 3 m și suprafața de 156 ha situat pe terasa Ialomiței la 9 km depărtare de orașul Slobozia. Gustul amar al apei este dat de prezența sulfaților de natriu, magneziu și calciu din compoziția chimică a
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
S-V Balatonului se găsește o zonă mlăștinoasă, un fost golf, numit Kis Balaton sau Balatonul Mic. Amatorii de înot, vindsurfing și de navigație dispun de un sistem de alarmă în caz de furtună, care folosește rachete luminoase. BALTA ALBĂliman fluviatil din bazinul râului Buzău cu adâncimi mici de 2-4 m Ăbalta) și suprafața de 1021 ha. În condițiile climatului arid eflorescențele de sare de culoare albă rămân la suprafață după evaporarea apei Ăde aici denumirea de albă). Lacul face parte
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Fauna piscicolă este formată din sturioni, somoni, bibani, heringi și crapi. Numărul sturionilor, producători de caviar, a scăzut după 1991 de la 200 milioane la 60 milioane de exemplare. Din cantitatea totală de caviar 27% ajunge pe piețele Germaniei. CĂLDĂRUȘANI - liman fluviatil din Câmpia Română Ă224 ha; 5m adâncime maximă), la 30 Km de București situat pe valea omonimă, formată prin confluența văilor Cociovaliștea și Vlasia - are 6 Km lungime și 100-200 m lățime. Este înconjurat de o zonă de stuf lată
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de inspirație pentru poetul Thomas GrayĂ1716-1771), William Wordsworth Ă1770 1850)care a trăit la Grasmere și a scris ,, Un ghid prin Districtul Lacurilor’’. Cel mai adânc lac este WastwaterĂ 77,4m), iar cel mai lung WindermereĂ 17 km). FUNDATA - liman fluviatil, din bazinul Ialomiței, format din bararea afluentului Reviga, cu aspect sinuos asemănător unei păsări cu gâtul și capul de mari dimensiuni. Are 510 ha, 3 m adâncime maximă, 8,5 km lungime și 1 km lățime. Mineralizarea crește din amonte
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
salmastru de la suprafață trăiesc pești de apă dulce: în partea mediană cu apă sărată fără H2S se găsesc specii marine ca batogul, bibanul, steaua de mare, iar la fund, în condițiile apei sărate Ă32g/l) și H2S, bacterii. MOSTIȘTEA - liman fluviatil, lângă Dunăre, al cărui mal vestic este supus acțiunii de abraziune în depozite loessoide, groase de 25-30 m, între localitățile Coconi și Sultana. Lacul cuprinde în interiorul lui 2 insule - din care cea mai mare ĂGrădiștea) are 30 m înălțime, ambele
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Caragea Dermen și Cișmea se află puțurile de exploatare a apei subterane pentru alimentarea orașului Constanța. Pe lângă funcția de agrement lacul este și un important obiectiv de cercetări hidrologice prin observații asupra nivelului evaporației, temperaturii, valurilor, scurgerii subterane. SNAGOV - liman fluviatil pentru recreare și sporturi nautice pe râul Ialomița la 40 Km de București. Pe o lungime de 16 Km lacul are mai multe ramificații în punctele de confluență numite cozi ĂCățelului, Rece, Lungă, Țigăniei). Pentru primenirea apei se aduce un
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
în diametru și peste 30 m înălțime. În mănăstirea Snagov, ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1457, Matei Basarab înființează în 1463 o tipografie. TECHIRGHIOL - cel mai sărat liman fluvio-marin al Mării Negre. Situat într-o depresiune alungită, formată prin eroziune fluviatilă, abraziune marină și procese carstice, lacul este separat de mare printr-un cordon de nisip de 200-300 m lățime, folosit ca plajă, pe care se află lacul Belona. Dintre particularități se remarcă scurgerea superficială redusă, predominarea alimentării subterane prin izvoare
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Sumatra a statului Indonezia, este situat într-o caldeiră cu o insulă în centru, având un contur aproximativ rotund. Situarea lacului în apropierea Ecuatorului face ca temperatura apei să fie aproape uniformă pe întreaga adâncime. TONLE-SAP - cel mai mare lac fluviatil din Peninsula Indochina, situat în zona cursului inferior al Mekongului, este considerat ca o ,,supapă de siguranță’’ a acestui fluviu în perioada apelor mari. În timpul sezonului umed, din intervalul aprilie octombrie, corelat cu topirea ghețarilor și zăpezilor din Tibet, apele
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
animal nu poate fi admisă. Trebuie totuși să spun că naturaliștii nu se înțeleg asupra alcătuirii buretelui [...]. Clasa spongierilor cuprinde aproape trei sute de specii care se întîlnesc în multe mări și chiar și în unele ape curgătoare, unde sînt numite "fluviatile"; dar apele în care se dezvoltă cel mai bine sînt Mediterana, Arhipelagul grecesc, coasta Siriei și a Mării Roșii. Aici cresc și se înmulțesc bureții aceia fini care prețuiesc pînă la o sută cinzeci de franci [...]. J. Verne, p. 224
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
soluri este sunt reprezentate de aluviosoluri, soluri cu proprietăți și condiții de pedogeneză speciale. Aluviosolurile ocupă porțiuni întinse în cadrul luncii Siretului și afluenților săi. Acest tip de sol se găsește în diferite stadii de evoluție și se formează pe depozite fluviatile, nisipoase, lutoase, argiloase, lutoargiloase, nisipolutoase. Antrisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Erodosolurile eroziunea și alunecările de teren explică prezența acestor soluri, existența lor fiind condiționată însă și de substratul friabil, slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
slab sau neconsolidat (marne, argile, nisipuri, loessuri), sau de intervenția brutală a omului. Se întâlnesc pe versanții râurilor. Aceste soluri au o fertilitate foarte scăzută. Hidrosolurile (soluri hidromorfe după SRCS 1980): Sunt reprezentate de gleiosoluri care se dezvoltă pe depozite fluviatile. Ele apar în jurul izvoarelor și meandrelor din albia majoră a Siretului. Sunt soluri umede, caracteristice pentru luncile și terasele (mai ales inferioare) slab drenate ale râurilor, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Chiriță, iar la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief aflate în zona imediată de influență a așezării sunt: interfluvii sculpturale, forme de relief sculpturale deluviale și forme de relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
accentuate, pe care predomină alunecările de teren, apar în zona coastei Bahluiului, fiind favorizate de energia pantelor (70-90 m) și de înclinarea acestora ce variază între 100 și 200 (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183-184) (Pl. 3/1). În cadrul reliefurilor de acumulare fluviatilă și deluvială întâlnim șesuri aluviocoluviale inundabile și glacisuri proto-coluviale. Din cadrul șesurilor aluvio-coluviale, important din punctul de vedere al obiectului nostru de studiu este șesul Bahluiului, orientat V-E, cu lățimi între 1200-1800 m și o pantă generală de cca. 0
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
hidrografică inițială din zona cercetată care s-a instalat pe suprafața câmpiei primordiale, a avut un caracter consecvent, dezvoltându-se ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua jumătate a sarmațianului și în prima parte a pliocenului nu s-au putut păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ambele maluri ale râului Bahlui și păstrează un paralelism evident cu albia râului. Aluviul acestor terase, în special prundișurile și nisipurile, este deschis în numeroase puncte situate în largul cornișelor. Analizându-se caracteristicile genetico evolutive, structurale și cronologice ale depozitelor fluviatile din acest sector de vale a Bahluiului se constată existența unui număr de opt terase, dintre care două de luncă și șase de versant. Terasele de luncă În cadrul luncii Bahluiului, pe o distanță de aproximativ 16 km (între Pârcovaci și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se află pe un sol de luncă neinundabilă: a) conținutul în humus descrește treptat de la suprafață (3,5
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră, supravegherea stării lor, modelarea și prognozarea evoluției sistemului; - studiul schimbărilor globale, în principal al modificărilor climatice și ale nivelului mării, și al impactului acestor schimbări asupra mediului înconjurător; - studiul impactului activității umane asupra ecosistemelor caracteristice pentru mediile: fluviatil, deltaic, litoral și marin, studii de impact geoecologic și ambiental; - elaborarea de tehnologii noi (biotehnologii, tehnologii industriale, tehnologii neconvenționale) pentru reabilitarea mediului marin și reconstrucția ecosistemelor sale; - introducerea de tehnici și tehnologii de investigare moderne; - participarea directă și activă la
HOTĂRÎRE Nr. 1316 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marina - GEOECOMAR Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116431_a_117760]
-
Neagră, supravegherea stării lor, modelarea și prognozarea evoluției ecologice a sistemului; * studiul schimbărilor globale, în principal al modificărilor climatice și ale nivelului mării, și al impactului acestor schimbări asupra mediului înconjurător; * studiul impactului activității umane asupra ecosistemelor caracteristice pentru mediile: fluviatil, deltaic, litoral și marin; studii de impact ambiental; * elaborarea de tehnologii noi (biotehnologii, tehnologii industriale, tehnologii neconvenționale) pentru reabilitarea mediului marin și reabilitarea ecosistemelor sale; * introducerea de tehnici și tehnologii de investigare moderne; * participarea directă și activă la cercetarea și
HOTĂRÎRE Nr. 1316 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marina - GEOECOMAR Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116431_a_117760]
-
de cutare ale orogenezei alpine, deci este o unitate de orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]