99 matches
-
între Marea Baltică și Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea Egee. Curenții de turbiditate sunt specifici părții inferioare domeniului litoral și mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile. Mareele reprezintă oscilații ale nivelului apei mării, cauzate de acțiunea simultană, combinată a forțelor de atracție ale Pământului, Lunii și Soarelui și a forței centrifuge datorata rotației Pământului. Mareele se concretizează in creșteri ale nivelului oceanelor și mărilor (înaintare peste
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
larg aluviunile cărate de fluviu. Fluxul înaintează uneori adânc în interiorul continentelor (1700 km la Amazon, 500 km la Sf. Laurențiu, 200 km la Rio de la Plata, 144 km la Sena). Pătrunderea apelor sărate marine determină ridicarea nivelului apelor fluviului, curentul fluviatil este diminuat și se produce o decantare a sedimentelor în suspensie. La reflux acțiunea mării și a râului se însumează, formând un puternic curent de descărcare, care înlătură materialele depuse în timpul fluxului. Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
din perioada dezghețurilor. Țărmurile înalte se axează pe zonele deluroase sau muntoase al căror profil abrupt se continuă subacvatic fie prin platforme de abraziune înguste, fie prin pante accentuate. Aspectul lor de amănunt (fragmentarea) este dictat de structură, tectonică, eroziune fluviatilă și glaciară. Au rezultat în urma unor transgresiuni asupra acelor tipuri de relief, fiind în general forme de submersiune, cu excepția unor porțiuni cu fiorduri, unde ridicarea eustatică postglaciară a fost însoțită de o mișcare izostatică pozitivă a uscatului. Este un tip
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în Catlabuh, în Catalpug) întâlnit și sub forma Cătlăbuga este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabia. Din punct de vedere administrativ se află în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Este unul dintre cele mai mari limane din Ucraina
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
erodate de pe suprafață uscatului. Relieful fluvial reprezintă relieful creat prin acțiunea complexă de eroziune (regresiva, laterală și în adâncime), transport și de depunere de către râuri și fluvii. Prin albie se înțelege suprafață ocupată permanent sau temporar de apă unui organism fluviatil, în cadrul căreia se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Albia propriu-zisă, cunoscută și sub numele de albie minoră, reprezintă partea ocupată de apă râului în timpul nivelelor medii și de etiaj. În profil transversal se pot deosebi: malurile - care o
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de secetă sau chiar ploi de tip musonic (zonele mediteraneene, climatele semiaride și cele musonice). Discontinuitatea păturii vegetale intervine în accelerarea dezagregării și a eroziunii. În timpul secetelor îndelungate, pe panțele zonei muntoase au loc puternice dezagregări; la ploile torențiale, eroziunea fluviatila devine puternică. Afară de condițiile principale amintite, mai pot fi adăugate altele două, secundare (Posea, 1959). Prima se referă la necesitatea că spațiul muntos să fie extins, ca lățime, pentru a se forma bazine mari de eroziune, care să clădească piemonturi
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de fundament în aspectul câmpiei joase a Amurului sau falia nord-dobrogeana care a fixat gurile Dunării și în parte chiar gură Șiretului. În afara văilor propriu-zise se întâlnesc multe meandre părăsite care pot fi umplute cu ape (belciuge), cursuri anastomozate (limanele fluviatile), mlaștini, bălti sau lacuri alimentate de rău (subteran sau la revărsări) și din precipitații. Când nivelul de bază a suferit coborâri, atunci au putut lua naștere chiar terase eustatice; rar se întâlnesc însă mai mult de două terase. Câmpii similare
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970) În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng al Oltețului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert. Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiței. Este situat la o distanță de 25-30 km de București și are o suprafață de 5,75 km²,adâncimea maximă de 9 m. Face parte din rezervatia naturală complexă Snagov, cuprinzând o
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a comunei, pe o lungime de 12 km, este reprezentată de cursul râului Siret, curs ce a determinat prin debitele sale istorice din anii '60 - '70 mutarea populației satului Fundenii-Vechi pe actuala vatra a
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
de aproximativ 14%.Cea mai mica frecvență o are vestul cu aproximativ 5,5%. Valoarea medie precipitațiilor este redusă: 400-500 mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
relief al Subcarpaților Curburii, dominați de alternanța dealurilor și depresiunilor, a culoarelor de vale, a martorilor de eroziune, precum și larga dezvoltare spațială a proceselor actuale. Urmărită în dezvoltarea ei, morfologia regiunii subcarpatice din cadrul comunei Vărbilău, poartă amprenta îndeosebi a agentului fluviatil a cărei forme rezultate au servit drept câmp de desfășurare a altor procese. Dezvoltarea ritmică a reliefului a avut drept consecință apariția a trei trepte morfologice principale: suprafețe de eroziune, terasele și luncile actuale. La acestea se adaugă morfologia minoră
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
are o lățime variabilă ce crește de la limita de nord-vest a comunei unde atinge 250 m, spre zona mediană a cursului Vărbilăului unde are valori de ,cu o cădere de nivel de 45 m. Prezintă maluri înalte, forme de acumulare fluviatilă. Densitatea fragmentării reliefului pe teritoriul comunei Vărbilău este relativ mare interfluviile fiind afectate de un mare număr de cursuri de apă intermitentă. Valorile de sub 2 km / km² se întâlnesc doar în jumătatea nordică a zonei și ocupă 13,3% din
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
, în limba noastră Covurlui (nume comănesc sau tătăresc întâlnit și în județul Galați), sau Cuhurlui (în , în ) este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabia. El se află în regiunea Odesa din sud-vestul Ucrainei, în apropiere de Delta Dunării. se află la granița a două raioane din regiunea
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
, întâlnit și sub forma Ialpuh (în , în ) este un liman fluviatil natural cu apă dulce, situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabiei. Denumirea sa actuală este tătărească ; pe hărțile vechi precum cea a lui Dimitrie Cantemir din "„Descriptio Moldaviae”", apare sub numele de „Răsuna”, probabil
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată este cea care se înalță cu 8-10 metri deasupra râului. Aceasta poartă numele „terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului (zona
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
instalarea rapidă a salcâmului, în detrimentul mesteacănului și a altor specii importante din structura pădurilor caracteristice acestei zone." "Din observațiile noastre, la Hanu Conachi (jud. Galați), salcâmul, plantat aici la începutul secolului trecut pentru stabilizarea nisipurilor continentale de origine eoliană și fluviatilă din regiune [Chiriță, 1937], a invadat aproape complet, în ultimii ani, teritoriul rezervației, periclitând speciile de plante psamofile adăpostite de dune, unice în Moldova.” Călinescu R., 1941, Plante scăpate din cultură. Importanța lor geografică și istorică, Bul. Soc. Reg. Rom
Salcâm () [Corola-website/Science/303986_a_305315]
-
marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Lacul Amara este un lac natural, fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia), care este veche matcă a râului Ialomița, care nu mai are actual legătură cu râul. Nu trebuie confundat cu "Lacul Amara" din Buzău. Lacul este situat pe traseul drumului Slobozia - Buzău în
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă și dă o adevarată imagine a Depresiunii Vadului. Alcătuită din pietrișuri și nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
în caz de primejdie, prin focurile făcute pe ele; mai târziu ajung semne de hotar. Teritoriul comunei nu este străbătut de nici o apă curgătoare. În partea de sud-vest a localității, într-o vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]