54 matches
-
artistei, după cum și ea e apropiată în drumul muzical și sufletesc, de soprana Angela Gheorghiu. Iată că Adjudul o primește cu dragoste pe Mioara Manea Arvunescu și chiar o revendică, în dragoste și admirație, în același timp în care scena focșăneană încă nu a primit-o să îi simtă pasul înfiorat de amintire, și aceasta-i o mirare, și încă unul dintre biciurile nedreptății care sfâșie inima artiștilor! „Opereta este un vis de iubire scăldat în izvorul cu lacrimi și bucurii
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
Speranța Miron (Galați), Maricica Stroia (Adjud, Vrancea), Geta Mocanu (Galați), Ștefan Radu Mușat (București), Ioan Muțiu (București), Daniel Roxin (București), Aga Lucia Selenity (Brașov), Mariana Vicky Vârtosu (Focșani, Vrancea), Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea). Lucrarea este ilustrată de talentata pictoriță focșăneană Roxana Ada Făcăoaru. Motivația unei astfel de lucrări este pe cât de simplă, pe atât de înălțătoare, având în vedere că lucrările destinate copiilor și, implicit, tuturor celor cu suflet de copil, sunt din ce în ce mai slab reprezentate în peisajul cultural românesc actual
ARMONII CULTURALE: ANTOLOGIA UNIVERSALĂ „COMORI DE VISE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341142_a_342471]
-
Post modernitatea este o reluare într-o tonalitate majoră sau minoră a unei melodii mai vechi; așa va face și Gheorghe Andrei Neagu în „Aesopicae” (volum reeditat în acest an și sub formă de supliment al importantei reviste de cultură focșănene, „Oglinda literară”); un text epic în care personajul principal este celebrul gânditor, aproape mitic al Antichității, coborât cu arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzator care aparține, prin complexitatea sa, postmodernității
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
Post modernitatea este o reluare într-o tonalitate majoră sau minoră a unei melodii mai vechi; așa va face și Gheorghe Andrei Neagu în „Aesopicae” (volum reeditat în acest an și sub formă de supliment al importanței reviste de cultură focșănene, „Oglindă literară”); un text epic în care personajul principal este celebrul gânditor, aproape mitic al Antichității, coborât cu arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzător care aparține, prin complexitatea să, postmodernității
EMILIA CHIRIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/377628_a_378957]
-
Post modernitatea este o reluare într-o tonalitate majoră sau minoră a unei melodii mai vechi; așa va face și Gheorghe Andrei Neagu în „Aesopicae” (volum reeditat în acest an și sub formă de supliment al importanței reviste de cultură focșănene, „Oglindă literară”); un text epic în care personajul principal este celebrul gânditor, aproape mitic al Antichității, coborât cu arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzător care aparține, prin complexitatea să, postmodernității
EMILIA CHIRIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/377628_a_378957]
-
opinii și cărți și am observat că sufletele noastre vibrau pe aceeași lungime de undă... Gheorghe Chirtoc mi-a dăruit un roman fabulos: „Întoarcerea ultimului erou”(editura SemnE-București 2010, 514pag.). Și așa am legat o prietenie cu acești talentați scriitori focșăneni, fără declarații și jurăminte în acest scop. Pe 15 iunie 2013, când am participat la a doua ediție a Festivalului, cei doi scriitori m-au invitat să le vizitez „Peștera de creație literară”, un loc misterios unde muzele, ca niște
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
călugăriță și ai întors-o cu fața, să nu zic cu fundul, la cele lumești? - Nu măi Vali, este o fată tânără, cuminte și cu părinți serioși. - Măi! Să nu cumva să-mi zici că te-ai dat la fata focșăneanului? Era drăguță puștoaica. Dar mă-sa! Mamă, mamă, o bunăciune cum le spui tu. De ce dracu nu te-ai dat la mă-sa, că doar îți era la îndemână. - Nu, mă, nu. Alta este! Mie mi-a plăcut, ea a
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
sine). Autoarea se dovedește a fi un creator de cursă lungă, căreia proza i se potrivește mânușa și care are o deosebită abilitate de a transforma o scriere într-un eveniment existențial unic. Mai mult, se poate spune despre scriitoarea focșăneana că este o luptătoare, în permanență disputa cu viața, pentru a-și putea atinge visele. Nu de preamărire, ci de omenie, nu de epatare a cuiva, ci de mulțumire a cititorului sau. Ce altceva este viața, daca nu un fundament
”VISUL DIN VISE” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345338_a_346667]
-
călugăriță și ai întors-o cu fața, să nu zic cu fundul, la cele lumești? - Nu măi Vali, este o fată tânără, cuminte și cu părinți serioși. - Măi! Să nu cumva să-mi zici că te-ai dat la fata focșăneanului? Era drăguță puștoaica. Dar mă-sa! Mamă, mamă, o bunăciune cum le spui tu. De ce dracu nu te-ai dat la mă-sa, că doar îți era la îndemână. - Nu, mă, nu. Alta este! Mie mi-a plăcut, ea a
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
POETULUI FOCȘĂNEAN IONEL MARIN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Colecția LIRIK, a editurii Armonii Culturale, anunță o nouă apariție editorială: IONEL MARIN - "PICĂTURI DE TIMP"(poeme și eseuri). Volumul poetului focșănean, un mozaic liric, de întindere relativ redusă, dar cu o mare densitate de sensuri și simboluri, descrie stări elegiace, armonii, doruri, împletite într-o silențioasă și profundă rugăciune. Ca de fiecare dată, în volumele sale de poezie, apar ca omniprezente
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
ilizibil de tirade politice și senzațional foiletonistic. SCRIERI: George sau Un amor românesc, București, 1851; Sanuto, București, 1851; Ore de repaos, București, 1853; Alfredo. Ore de repaos, București, 1854; Massim pictorele, București, 1858; Stroie Corbeanul, îngr. și pref. Teodor I. Focșăneanul, București, 1885. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 57; Pop, Conspect, II, 8-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 480, Ist. lit. (1982), 543; Dicț. lit. 1900, 492. G.D.
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
și „Propășirea” (1915-1916), sub conducerea lui V. V. Haneș, sunt inițiate de societate, iar profesorul C. I. Lupu va scoate „Buletinul Societății elevilor din cursul superior de la Liceul «Unirea» din Focșani” (1899-1900), în care vor apărea câteva încercări literare ale elevilor focșăneni. Între 1919 și 1923, sub redacția lui I. M. Rașcu, profesor al liceului, se editează și un anuar, oglindind toate manifestările patronate de societate. P. D.
SOCIETATEA LITERARA „GRIGORE ALEXANDRESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289759_a_291088]
-
se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1922. Doctoratul în drept și științe politice și economice și-l va susține târziu, în 1947. În 1916, elev fiind, publică o poezie ocazională în ziarul focșănean „Națiunea”, precum și proză scurtă, iscălită Silvigo, în „Veselia”. Proaspăt student, aderă la Partidul Social Democrat, în al cărui periodic - „Socialistul” - dă la iveală articole și versuri. Mai colaborează la „Hasmoneea”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Năzuința
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în 1970 ia parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu”. Colaborează la gazetele focșănene „Atacul”, „Milcovul”, „Pentru patrie” și apoi la „Prepoem”, „`Adonis”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Ateneu”. Prima carte, Fluturi de bronz, îi apare în 1937, fiind urmată în 1941 de Hronic (divertisment). Fără să poată ieși din tradiționalismul clasicizant antebelic
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
, Nicolae I. (1845, Focșani - 14.VII.1888, Focșani), poet. Printre colaboratorii „Convorbirilor literare” se număra și focșăneanul P., primar al orașului între 1881 și 1884, căruia i-au apărut versuri încă în primele numere, din 1867, ale revistei și apoi în 1880-1881. El este autorul a două volume, Suspinele primăverei (1868) și Poezii (1887), cuprinzând stanțe tipărite
PRUNCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289055_a_290384]
-
cu nimeni altul decât cu... Aristotel!... În ce privește generalii, care deschideau fața conducătorilor, lăsându i „biruitoriʺ în istorie, cazul Suvorov, a celui care, de pe un cal falnic străpungea du pă 1 945 cu privirea triumfalistă priveliștile Milcovului din mijlocul unei comune focșănene, căreia i se dăduse numele de Suvorov, revine în cartea lui Iachim la adevărata dimensiune : „uscat ca o coarnă, un babalâc gârbovit, mic de statură, șchiop, cu f ața mică și plină de riduri, cu sprâncenele ridicate, nas strâmb, cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
construcției a fost Vasile Ivan, după cum reiese dintr-un pomelnic al ctitorilor din anul 1861 ce se află în pridvor. De-a lungul timpului s-au făcut mai multe reparații, între care amintim pe cea din timpul păstoririi preotului Spiridon Focșăneanul, apoi în anii 1902 și 1922, iar în anul 1937 are loc o reparație capitală, când biserica este acoperită cu tablă, se construiește veștmântarul și biserica este împodobită cu icoane pictate pe pânză de pictorul Gh. Popescu din Podu Turcului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ce are toate caracteristicile unei sclavii (în măsura în care ființele umane devin anexele propriului sex), iar iubirea, înlocuită cu supravegherea atentă pentru apărarea teritoriilor"340. În arta și literatura postmodernistă există o invazie de limbaj pornografic de cea mai joasă speță. Revista focșăneană Oglinda literară are o rubrică permanentă intitulată Cele mai forjate versuri, în care a reprodus un material proliferant de subcultură "poetică", la care se dedau nu numai tineri dezorientați din ultimele generații, dar și nume sonore 341. Dacă postmodernismul respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
București (Florentin Popescu) ... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi ne-am propus multe. Probabil n-am reușit tot ceea ce ne-am propus la începutul anului 2008. Aveam de gând să demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
București (Florentin Popescu) ... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi ne-am propus multe. Probabil n-am reușit tot ceea ce ne-am propus la începutul anului 2008. Aveam de gând să demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
sanitară a ostașilor, ca nu cumva de pe câmpul de luptă să aducă în oraș microbi sau alți germeni purtători de boli infecțioase: tifos, ciumă sau alte boli epidemice. Cu toate că ostașii nu erau bolnavi, ca să zădărnicească această manifestație triumfală pe care focșănenii o așteptau cu mare bucurie, a anulat în calitate de medic primar al orașului intrarea în oraș a regimentului pentru a preveni o contaminare în masă a populației, pe motiv că soldații prezintă simptoame de tifos exantematic. Regimentul urma să stea două
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
București (Florentin Popescu)... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi ne-am propus multe. Probabil n-am reușit tot ceea ce ne-am propus la începutul anului 2008. Aveam de gând să demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]