54 matches
-
notă de subsol, cu precizări genealogice, însoțește acest aliniat: "D-na Apostoleanu avea doi frați Gâță: George, care făcea pe romanticul se căsătorise cu sora lui Mitică Ollănescu (Ascanio) dar i-a furat-o căpitanul Aslan (ajuns mai târziu general). Focșănenii mai povesteau și în 1894 despre galanteria lui George Gâță: trimitea zilnic icre proaspete lui Aslan care fusese surghiunit ca pedeapsă în Munții Vrancei de către colonelul său. După divorț a dat fostei sale soții tot ce avea în casă, numai
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
aflat în funcție timp de 12 ani, încalcă toate principiile unei competiții electorale corecte. Asta este Primăria lui Bacinschi - regulile sunt reguli numai când este vorba de alții, când este vorba despre ei, cei de la USL, nu se aplică. Dar focșănenii sunt mai informați și mai deștepți decât îi crede Bacinschi și vor taxa la vot acest tip de comportament ", a declarat Alin Trasculescu. Reprezentanții Alianței pentru Vrancea reamintesc că primarul din Focșani a apelat, în urmă cu o săptămână, la
Bacinschi are un comportament de vătaf pe moșie, acuză Alianța Pentru Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/44537_a_45862]
-
ce are toate caracteristicile unei sclavii (în măsura în care ființele umane devin anexele propriului sex), iar iubirea, înlocuită cu supravegherea atentă pentru apărarea teritoriilor"340. În arta și literatura postmodernistă există o invazie de limbaj pornografic de cea mai joasă speță. Revista focșăneană Oglinda literară are o rubrică permanentă intitulată Cele mai forjate versuri, în care a reprodus un material proliferant de subcultură "poetică", la care se dedau nu numai tineri dezorientați din ultimele generații, dar și nume sonore 341. Dacă postmodernismul respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
București (Florentin Popescu) ... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi ne-am propus multe. Probabil n-am reușit tot ceea ce ne-am propus la începutul anului 2008. Aveam de gând să demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1922. Doctoratul în drept și științe politice și economice și-l va susține târziu, în 1947. În 1916, elev fiind, publică o poezie ocazională în ziarul focșănean „Națiunea”, precum și proză scurtă, iscălită Silvigo, în „Veselia”. Proaspăt student, aderă la Partidul Social Democrat, în al cărui periodic - „Socialistul” - dă la iveală articole și versuri. Mai colaborează la „Hasmoneea”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Năzuința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
și „Propășirea” (1915-1916), sub conducerea lui V. V. Haneș, sunt inițiate de societate, iar profesorul C. I. Lupu va scoate „Buletinul Societății elevilor din cursul superior de la Liceul «Unirea» din Focșani” (1899-1900), în care vor apărea câteva încercări literare ale elevilor focșăneni. Între 1919 și 1923, sub redacția lui I. M. Rașcu, profesor al liceului, se editează și un anuar, oglindind toate manifestările patronate de societate. P. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289759_a_291088]
-
sanitară a ostașilor, ca nu cumva de pe câmpul de luptă să aducă în oraș microbi sau alți germeni purtători de boli infecțioase: tifos, ciumă sau alte boli epidemice. Cu toate că ostașii nu erau bolnavi, ca să zădărnicească această manifestație triumfală pe care focșănenii o așteptau cu mare bucurie, a anulat în calitate de medic primar al orașului intrarea în oraș a regimentului pentru a preveni o contaminare în masă a populației, pe motiv că soldații prezintă simptoame de tifos exantematic. Regimentul urma să stea două
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ilizibil de tirade politice și senzațional foiletonistic. SCRIERI: George sau Un amor românesc, București, 1851; Sanuto, București, 1851; Ore de repaos, București, 1853; Alfredo. Ore de repaos, București, 1854; Massim pictorele, București, 1858; Stroie Corbeanul, îngr. și pref. Teodor I. Focșăneanul, București, 1885. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 57; Pop, Conspect, II, 8-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 480, Ist. lit. (1982), 543; Dicț. lit. 1900, 492. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
construcției a fost Vasile Ivan, după cum reiese dintr-un pomelnic al ctitorilor din anul 1861 ce se află în pridvor. De-a lungul timpului s-au făcut mai multe reparații, între care amintim pe cea din timpul păstoririi preotului Spiridon Focșăneanul, apoi în anii 1902 și 1922, iar în anul 1937 are loc o reparație capitală, când biserica este acoperită cu tablă, se construiește veștmântarul și biserica este împodobită cu icoane pictate pe pânză de pictorul Gh. Popescu din Podu Turcului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Petrovici, Ion Pillat, Al. Procopovici, C. Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, I.M. Sadoveanu, Al. Tzigara-Samurcaș. Debutează în „Anuarul Societății literare «Gr. Alexandrescu»” din Focșani (1921-1922) și editorial cu volumul Ținutul Vrancei (1930). Face parte din colegiul de redacție al revistelor focșănene „Milcovia” (1930-1936), „Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este autorul unor importante culegeri de folclor românesc: Ținutul Vrancei (1930), Folklor din Râmnicul Sărat (I-III, 1933-1948), Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie (I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în 1970 ia parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu”. Colaborează la gazetele focșănene „Atacul”, „Milcovul”, „Pentru patrie” și apoi la „Prepoem”, „`Adonis”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Ateneu”. Prima carte, Fluturi de bronz, îi apare în 1937, fiind urmată în 1941 de Hronic (divertisment). Fără să poată ieși din tradiționalismul clasicizant antebelic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
București (Florentin Popescu) ... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi ne-am propus multe. Probabil n-am reușit tot ceea ce ne-am propus la începutul anului 2008. Aveam de gând să demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
însă uniți în convingeri și acțiune. Fiecare, unde s-a găsit, a continuat lupta în spiritul de atunci. Mișcarea își continua drumul ei înainte. La ședințele noastre veneau tot mai mulți studenți, încât de la o vreme nici sălile de la căminul Focșănenilor nu mai erau destul de încăpătoare. Căpitanul locuia la Iași. Venea destul de des pe la București și în contact cu el începeam să cunoaștem tot mai bine Legiunea. Simțeam lipsa de a cunoaște vederile politice ale Mișcării. El însă nu se ocupa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Universitate și, pe deasupra, editor și conducător de revistă, alta decât "Tomis". Doi-trei dintre studenții pe care i-am avut s-au afirmat ulterior ca poeți, prozatori și publiciști. Mă limitez la a-i numi pe Vasile Petre Fati și pe focșăneanul Florin Muscalu. Dintre scriitorii locului care au "crescut" propriu-zis odată cu revista, amintesc: prozatorul Constantin Novac și poetul Nicolae Motoc, ce sunt și azi pilonii ei de bază, niște piloni care însă nu prea au ce susține (se mai poartă încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
, Nicolae I. (1845, Focșani - 14.VII.1888, Focșani), poet. Printre colaboratorii „Convorbirilor literare” se număra și focșăneanul P., primar al orașului între 1881 și 1884, căruia i-au apărut versuri încă în primele numere, din 1867, ale revistei și apoi în 1880-1881. El este autorul a două volume, Suspinele primăverei (1868) și Poezii (1887), cuprinzând stanțe tipărite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289055_a_290384]
-
Cronicar "...toate revistele din țară sînt dirijate de mafie, condusă de Manolescu și banda lui" Incredibila afirmație citată în titlul articolului nostru poate fi repusă în context dacă citiți revista focșăneană Saeculum, nr. 10, 2004. Am extras-o din Paginile de jurnal de Eugen Barbu, oferite ca inedite de către revistă, fără altă precizare. Perioada este 1989, din primăvară pînă în toamnă. Spre deosebire de jurnalele publicate în timpul vieții autorului, care erau vădit aranjate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
vrem literatură erotică, e nevoie de un vocabular mai bogat decît cuvîntul țăranului lui Creangă sau decît cel auzit la colțul străzii și scris prin closetele ecologice! Dar, de gustibus... Alte căi, mai încurcate În nr. 5-6 (iulie-august 2006), revista focșăneană PRO SAECULUM își continuă, nonșalant, în linie dreaptă, excursul prin fragmentele de jurnal ale lui Eugen Barbu. Selecții minimale din frazele lungi și resentimentare ale autorului romanului Groapa, cumulând frustrări inimaginabile, denunțuri de necitit sau prieteníi tulburi de necreditat; bucăți
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
călătorie din cartea Peste mări și țări (1923). Era atunci președintele Societății Scriitorilor Români. România literară a militat și pentru sprijinirea nuvelei pentru care a înființat chiar un concurs la care au participat mai mulți scriitori tineri, între care și focșăneanul Pavel Nedelcu cu povestirea Frămîntări; atunci era colaborator la revista Treisprezece din Foșcani. Ca și pentru poezie, la fel și pentru proză revista publica numeroase traduceri din literatura universală. Astfel Vintilă Horea (1915-1992) a tradus din proza lui Giovanni Papini
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Necesitatea privirii retrospective aparține anilor �80. Am putea spune că anii �60-'70 au fost încă anii avangardei, ai proiecției în viitor, poate că în anii �80 era necesar să mai privim înapoi. Astăzi trăim doar în prezent." l Revista focșăneană PRO SAECULUM, nr. 1(15) se deschide cu un eseu al lui Mihai Cimpoi Eminescu și literatura fără frontiere. Nu l-am citit. Am trecut mai departe. Mai departe o bucată de Fănuș Neagu. Începea așa: "La ora 2 noaptea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
Viața românească - Caius Traian Dragomir, Vasile Andru, Petre Got și Liviu Ioan Stoiciu - numere cît mai consistente și foarte mulți ani de apariție de acum încolo. La mulți ani! în intimitatea lui Eugen Barbu Nu este prima dată când revista focșăneană SAECULUM (nr. 2, 2006) publică extrase dintr-un jurnal al lui Eugen Barbu. Și o face și acum tot fără a ne spune despre el altceva decât că este inedit. Nici cine l-a încredințat redacției nu aflăm, nici dacă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
Polirom: C. Rogozanu scrie despre cartea lui Vasile Ernu, apărută la Polirom, iar Doris Mironescu despre romanul lui Richard Wagner, apărut la Polirom. Scriu de bine sau de rău cei doi cronicari? Întrebarea, din păcate, e retorică. Mizerii În revista focșăneană Saeculum, se continuă publicarea unor fragmente din jurnalul intim al lui Eugen Barbu din anii '70, fără să se indice sursa. Chiar dacă este autentic, jurnalul nu conține decît niște mizerii, care astăzi s-ar numi turnătorii. Toți scriitorii, apropiați maestrului
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
Anca Murgoci Focșănenii au avut un șoc când au mers în centrul orașului și au primit - pentru a-și pune în piept - autocolante cu steagul României. Dacă toți copiii învață la școala generală că pe steagul țării noastre sunt dispuse culorile roșu, galben
Incredibil. Gafă monumentală de Ziua Națională by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58766_a_60091]
-
depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca: "Focșănenii o cinstesc pe marea lor concetăteancă"; "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" - RL 2692, 1999, 24). Oricum, conotațiile peiorative ale cuvintelor, mai ales în măsura în care nu sînt deductibile din sensul de bază, ar trebui studiate și
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]