213 matches
-
în urmă". pp. 40-41 Autorul răstoarnă aici o scenă stereotipică din cinematograful pornografic (amorul în baie), printr-o serie de operații care au ca rezultat năruirea celor doi piloni ai dispozitivului pornografic: transparența referențială și afectele euforice ale unui subiect focalizator. Cititorului îi este cât se poate de greu să-și reprezinte scena; atenția se fixează preferențial pe detalii lipsite de interes sexual (capotul tras peste urechi, emailul căzii care strălucește etc.) și desemnările indirecte fac dificilă identificarea referenților. Cât despre
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
incompletitudinea propriei lui corespondențe, a corespondenței în genere 1, pe care Eliade le înregistra în jurnal, știind că vor fi cunoscute într-o zi, există destule argumente care susțin oportunitatea acestui act editorial. Ele corespund mai multor criterii, dar centrul focalizator se află în intențiile lui Eliade, care în ultimii ani ai vieții, prevăzând condițiile testamentare ale donației bibliotecii și manuscriselor, își închipuie bunăoară că o fotocopie a variantei integrale a jurnalului ar putea ajunge într-o instituție românească 2. Apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
inițiatoare" în româna vorbită regional, Zafiu (2001:81-82) vorbește despre "formulele tautologice ale autocomentării", iar Pop (2005: 67) despre "prefixele enunțiative". - În mesajul actual al politicienilor, mai cu seamă al demnitarilor, expresiile vreau /doresc să spun etc. sunt folosite ca focalizatori (subliniind afirmațiile pe care le precedă), dar, și pentru a conferi o notă suplimentară de autoritate și fermitate discursului lor public: Vreau să anunț că vor fi luate măsuri exemplare împotriva acelora care nu respectă regulile de apărare contra gripei
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
preceadă secvența care trebuie focalizată (Vrei să-ți spun adevărul?, Auzi?) sau pot să o urmeze (știi?, înțelegi? etc.)23; cele mai frecvente expresii cu această funcție cunoscute în alte limbi au aspect interogativ 24. Adeseori clișeul este folosit ca focalizator, pentru a atrage atenția asupra importanței speciale a unei anumite informații din cadrul mesajului: Vreau să vă spun că nu ne-am luat casă [...] ca să putem să ne lărgim afacerea. (C. Șucu, om de afaceri - B1 TV, 13.IV.2006) Vreau
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
dar și sunt de tip copulativ. Rolul conjuncției adversative este unul pragmatic: evenimentul expeimat contrazice o așteptare a locutorului sau a interlocutorului. În schimb, acordul la singular în structurile de tip (146) este acceptabil marginal, conjuncția dar acționând ca un focalizator, care reliefează unul dintre conjuncți; acordul la singular este tot un mijloc de reliefare a celui de-al doilea conjunct: (146) b. Și Ion, dar și Maria va primi premiul I. Acordul la singular se explică la fel ca la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul de perspectivă (punctul de vedere al naratorului este înlocuit de perspectiva unui personaj focalizator, chiar dacă discursul nuși modifică indicii - discursul rămâne al naratorului, dar punctul de vedere este al personajului). - Se combină, în formule diverse, perspective convergente/complemen tare/di vergente, rezultanta fiind o perspectivă difuză care relativizează eroii și lumea lor „de hârtie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv sau apodictic (bătrâna, mama Anei din Moara cu noroc de I. Slavici). - Personajul focalizator (focal character) este „personajul central din al cărui punct de vedere se prezintă situațiile și evenimentele narate“ (Gerald Prince), numit de Nicolae Manolescu „persoana a IIIa ca protagonist“. Un astfel de personaj este Felix Sima (Enigma Otiliei de G. Călinescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat, incomplet, din perspectiva subiectivă, internă, a unui personajnarator (caracterizat prin luciditate, prin profunzimea necruțătoare a introspecției) sau din perspectivele divergente ale unor personaje focalizator (descen trarea viziunii/perspectivă „pulverizată“, multiplă). Rezultanta este o construcție imprevizibilă, aparent dezechilibrată, cu inserții, discontinuități, paralelisme, suprapu neri; discursul, frecvent anticalofil, este, de cele mai multe ori, homodiegetic (literatura autenticității, romanul experienței), dar scriitorii optează și pentru persoana a IIIa narativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să schimbe netimpul în vreme trecătoare și destinul său în Absolut pentru soarta efemeră a omului muritor. Partea a doua (strofele 44- 64), în care se dezvoltă idila pământeană dintre Cătălin și Cătălina, este dominată de planul terestruuman, iar personajul focalizator este acum Cătălin. Portretul pajului, originea sa obscură, limbajul marcat de clișee verbale de proveniență rustică, „idealul“ de iubire pronunțat teluric, definirea în registrul derizoriului (guraliv și de nimic) subliniază antiteza romantică dintre Cătălin și Hyperion. Deși cuprinsă încă de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
textul călinescian apar repere spațiale multiple, detaliind cartierul Floreasca, de la periferia capitalei, și precizarea timpului diegetic: întro dupăamiază de decembrie a anului 1950. 9. Secvența care încheie fragmentul este un portret literar, perceput din per pectiva externă a unui personaj focalizator, femeia în vârstă ce ieșise la gard. Portretul bărbatului care părea un hamal detaliază numai aspectul fizic și cel vestimentar, accen tuând un subtil contrast. Astfel, robustețea fizică este în opoziție cu părul alb, sugerând vicisitudini ale vieții care lau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
structurile narative ce îmbină elemente tradiționaliste și moderniste. Astfel, narațiunea heterodiegetică este substituită în finalul volumului al doilea cu narațiunea la per soana întâi, iar perspectiva narativă omniscientă a unui narator obiectiv alternează cu perspectivele interne, subiective, ale eroilor (personaj focalizator: Ilie Moromete; personaje narator: Niculae, Ilinca, Marița). Incipitul este modern, cu intrări multiple. În primul volum, fixează spațiul ficțiunii (În câmpia Dunării), tema timpului și cea a familiei. Finalul reia, contrapunctic, supratema: Trei ani mai târziu, izbucnea cel deAl Doilea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de forță ale caracterelor, sondează psihologii, deplasând adesea accentul de pe evenimentul exterior pe cel interior. Dea lungul celor douăzeci de capitole, perspectiva narativă omniscientă este, în general, obiectivă. Ea este însă frecvent substituită de pers pectiva subiectivă a unui personaj focalizator. Astfel, în incipitul descriptiv ce fixează repere spațio temporale (Bucureștiul anului 1909) descoperim treptat, odată cu Felix, strada Antim, casa lui moș Costache (secvențele descriptive au rol în evocarea mediului social, în sugerarea caracterelor și a unor modele existențiale) și, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
social de fată bogată, dar și prin trăsătura definitorie a personalității ei - firea șovăielnică, lipsită de voință. La horă, privindo când pe Florica, pe care încă o mai iubea, când pe Ana, pentru care nu simțea decât milă, Ion (personaj focalizator) se gândește că Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite multe... Se configurează astfel un prim triunghi erotic, Ion- Ana-Florica, și, în același timp, un conflict psihologic, între vocea rațiunii și cea a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sugerând ideea de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid“ (L. Rebreanu, Jurnal). Între cele două capitole, sunt urmărite destinele tragice ale eroilor, din perspectiva obiectivă a unui narator omni scient, dublată de perspectiva subiectivă a unor personaje focalizator. Spațiul paradig matic al lumii lui Ion este satul Pripas, construit ca un cronotop arhetipal, funcționând ca un spațiu închis, cu un tipar de existență și de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Timpul în care ființează această lume străjuită de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
strategie discursivă, în dependență cu intenția de comunicare a enunțiatorului. Prin extensie contextuală și amplificare și prin asociere cu alte figuri sintactice (anadiploză, epanadiploză, chiasm) se poate ajunge la structuri antitetice ample, care favorizează, prin intermediul termenilor ce funcționează ca indici focalizatori, interpretarea, prin contra-opinie, a unei realității obiective: La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă,/ Pe cînd totul era lipsă de viață și voință,/ Cînd pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns./ Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu valabilitate generală, fiind reprezentate de obicei de o dislocare a componentelor, însă întrucît limbile au norme diferite în ceea ce privește determinarea și alte succesiuni ale elementelor enunțurilor, această dislocare este raportabilă de fiecare dată la alte principii de normalitate. V. emfază, focalizator, presupoziție, punct de vedere. GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FOCALIZATOR. Într-o lucrare publicată în 1977, M. Bal a propus transformarea focalizării din naratologie (cuprinzînd povestirea și istoria) într-o instanță distinctă de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferite în ceea ce privește determinarea și alte succesiuni ale elementelor enunțurilor, această dislocare este raportabilă de fiecare dată la alte principii de normalitate. V. emfază, focalizator, presupoziție, punct de vedere. GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FOCALIZATOR. Într-o lucrare publicată în 1977, M. Bal a propus transformarea focalizării din naratologie (cuprinzînd povestirea și istoria) într-o instanță distinctă de naratorul propriu-zis, prin introducerea distincției dintre personajul focalizator și personajul (sau obiectul) focalizat. Astfel, în focalizarea internă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FOCALIZATOR. Într-o lucrare publicată în 1977, M. Bal a propus transformarea focalizării din naratologie (cuprinzînd povestirea și istoria) într-o instanță distinctă de naratorul propriu-zis, prin introducerea distincției dintre personajul focalizator și personajul (sau obiectul) focalizat. Astfel, în focalizarea internă, personajul este concomitent instanță focalizatoare și focalizată, în vreme ce, în focalizarea externă, el este doar focalizat, instanța focalizatoare fiind în acest caz fie un alt personaj, fie o instanță anonimă. Dar, de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în 1977, M. Bal a propus transformarea focalizării din naratologie (cuprinzînd povestirea și istoria) într-o instanță distinctă de naratorul propriu-zis, prin introducerea distincției dintre personajul focalizator și personajul (sau obiectul) focalizat. Astfel, în focalizarea internă, personajul este concomitent instanță focalizatoare și focalizată, în vreme ce, în focalizarea externă, el este doar focalizat, instanța focalizatoare fiind în acest caz fie un alt personaj, fie o instanță anonimă. Dar, de fapt, acest pretins personaj focalizator coincide cu naratorul și, ca atare, nu este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și istoria) într-o instanță distinctă de naratorul propriu-zis, prin introducerea distincției dintre personajul focalizator și personajul (sau obiectul) focalizat. Astfel, în focalizarea internă, personajul este concomitent instanță focalizatoare și focalizată, în vreme ce, în focalizarea externă, el este doar focalizat, instanța focalizatoare fiind în acest caz fie un alt personaj, fie o instanță anonimă. Dar, de fapt, acest pretins personaj focalizator coincide cu naratorul și, ca atare, nu este cazul să i se atribuie un statut special. Apoi, în focalizarea internă, naratorul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
focalizat. Astfel, în focalizarea internă, personajul este concomitent instanță focalizatoare și focalizată, în vreme ce, în focalizarea externă, el este doar focalizat, instanța focalizatoare fiind în acest caz fie un alt personaj, fie o instanță anonimă. Dar, de fapt, acest pretins personaj focalizator coincide cu naratorul și, ca atare, nu este cazul să i se atribuie un statut special. Apoi, în focalizarea internă, naratorul decide asupra cărui personaj să realizeze focalizarea și să-i atribuie propria viziune. De aceea, nu este convingătoare nici
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și, ca atare, nu este cazul să i se atribuie un statut special. Apoi, în focalizarea internă, naratorul decide asupra cărui personaj să realizeze focalizarea și să-i atribuie propria viziune. De aceea, nu este convingătoare nici existența unei instanțe focalizatoare anonime sau neutre. V. focalizare. DUCROT - SCHAEFFER 1995. RN FORMAȚIE DISCURSIVĂ. M. Foucault a introdus, în 1969, noțiunea "formație discursivă" pentru a stabili conturul unor concepte tradiționale precum "teorie", "ideologie", "știință" și pentru a identifica grupurile de enunțuri raportabile la
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
134 Surse de informare / 137 Problematica eroului / 138 6 De la loc la spațiu / 140 Loc și spațiu / 140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personaje în anumite determinări temporale și spațiale. Focalizarea e un proces ce implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]