131 matches
-
conștient că milioane de alți părinți, unii mult mai cretini decât el, rezolvau zilnic, cu succes, problema scutecelor, Hugo pur și simplu nu înțelegea cum funcționau. Dintre cele două benzi adezive, fiecare așezată în câte-un lateral al scutecului, datorită foielii constante a lui Theo, numai una reușea să se lipească. Hugo se uita la pachetul cu scutece, studia ilustrațiile și încerca, în van, să priceapă care era mecanismul. Singurul lucru pe care-l știa cu siguranță despre scutece era că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sclipitoare de sânge pe pietre. Thea a strigat: „Du-te după ea! Prinde-o! Uite că fuge!“ Însă vulturul nu a urmărit-o pe pantă; a aterizat și a rămas acolo, bătând din aripi. Când n-a mai putut auzi foiala șopârlei, și le-a strâns pe lângă corp. Și n-a zburat către mine. Thea a urlat la el: „Laș împuțit! Cioară ce ești!“ A luat de pe jos o piatră și a aruncat-o spre el. N-a țintit foarte precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vis, apoi, după ce tatăl îi sărută vîrful nasului, se întinde leneș, murmurînd un inimitabil "taata", abandonîndu-se brațelor ce-l cuprind. Celălalt, la pieptul mamei, doarme dus, agățat cu o mînă de gulerul paltonului. Actorul doarme rezemat de fereastră, absent la foiala femeii de alături, care, încălzită, își descheie paltonul și-și scoate gulerul. Cățelușa din brațele bătrînei clipește rar, atentă la privirea pierdută a stăpînei. Profesorul își lasă cînd și cînd palmele pe genunchi, apoi, cînd obosește, ori cînd simte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se termină, - era înghesuială, debandadă, ca totdeauna la desfacerea unei mulțimi. Mă făcui că nu aud întrebarea iar cel care o rostise, reacționând instinctual în mecanica timpului, își părăsi curiozitatea, aprinzându-și o țigară, după care tăcu, se desprinse în foiala de oameni, trecând spre alt grup aflat la câțiva pași. O împrăștiere tăcută, se vorbea în șoaptă, mai mult nu se vorbea, o prudență generală, ridicată la gradul ei maxim, aproape vizibilă, materializată, apăsând carnal, după ce ani de zile stătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
plată, mă duc și aduc și apă minerală. —Ești sigură? Absolut. —Să mă strigi dacă ai nevoie de mine. Sunt la capătul coridorului. —Nu-ți face griji, Îi zise Ruby zâmbind. Îi plăcea Jill, dar se Întreba dacă nu cumva foiala ei permanentă li se părea colegilor puțin cam obositoare. Jill a dispărut Înapoi În biroul ei, dar nu Înainte de a rearanja câteva lingurițe Împrăștiate aiurea. *** Exceptând câteva femei Îmbrăcate În costum și un viitor tată casnic cu urme de lanțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cinetica psyheei decât învăluirile și mișcările peristaltice ale șarpelui? Iată o radiografie sufletească a lui Ștefan Gheorghidiu, care, în dorința de a-și surprinde soția infidelă, cere o permisie și este refuzat categoric de superiorul său: "În mine era o foială de șerpi, care ajungea deasupra numai într-un surâs, înseriat vieții militărești."107 Șarpele simbolizează principiul activ și demiurgic, puterea divină, elanul spiritual (Grusset)108. Oricum, puterea vieții și a manifestării, dragonul (balaurul), șarpele scuipă apele primordiale sau Oul universului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a Schopenhauer. Mi se pare că am văzut în biblioteca dvs. Aforisme asupra înțelepciunii în viață. Și Schopenhauer spune, la un moment dat, că nomadismul s-a născut din nevoie, iar turismul - din urât. — Iată deci și confirmarea. Toată această foială turistică nu e decât expresia unei incapacități de reculegere, de gândire, de visare, a unei nerăbdări, a unei ostentații și a unei curiozități superficiale, de aceeași natură cu cancanul și cu colecțiile de cunoștințe în genul „cine știe câștigă”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de utilizare. Prin anii 60”, dorindu-și cu ardoare un microscop , instrument rar pe atunci, își înjghebase unul dintr-un tub cu lentilele turnate, prelucrate și montate de dânsul , prin care îndemna musafirii să privească fina alcătuire a frunzelor sau foiala „gâzelor ” invizibile, dintr-o picătură de apă, mărite de scula sa năzdrăvană.Tânjind după o mașină de scris ticluia una fără tipe , care să scrie, cu mare viteză , deplasându-se pe deasupra hârtiei, idee ce avea să fie materializată în anii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
să ne rugăm Un creștin ortodox, intră odată în biserica din localitatea vecină, în timpul Sfintei Liturghii. Se închină pe la toate icoanele, făcând mătănii, deși în acest timp legile bisericești opresc închinăciunile, ca să nu se tulbure Sfânta Slujbă și, după oarecare foială prin biserică își găsi un loc mai în față. Curând dădu semne de plictiseală și se tot uita în toate părțile. Deși lumea toată se afla învăluită de atmosfera tainică a rugăciunii, el zise unui credincios de alături: Spune-mi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iau locul unui sat, prin firea lucrurilor, mai închis, mai „structurat” și oarecum încremenit în ritualul arhaic. Aici, elementele sunt variate și combinate parcă la infinit, rezultatul fiind o proliferare enormă de personaje și obiecte, materii nobile sau umile, o „foială moale”, veritabile „forfote de culoare”. Turnul Babel, însuflețind extraordinar de plastic un alt poem de largi dimensiuni, s-a golit, în prăbușire, deșertându-se în întreaga operă a autorului. Sigur că există „un fel de densitate” în acest univers poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
continuă fierbere, într-un clocot vital, cu „scene fără șir” și cavalcade răsunătoare, cu un „registru inventar” fabulos de elemente și personaje. Eroul liric trece lin pe deasupra lor, într-o plutire de aerostat prietenos și complice; prin levitație, plutire, zbor, „foiala moale” de jos e nu doar atent inventariată, ci și ocrotită. Iar densitatea verbală și nominală a versurilor, cadența verbelor și frecvența substantivelor creează o senzație paradoxală, de vârtej pentru o clipă încremenit: un bâlci magic suspendat într-o imagine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
succese în Japonia. Dar eu am știut de ce i-am cucerit, și japonezii au știut și ei. Deși am fost categorisit ca „experimentalist“, mă declar categoric în favoarea scenei cu rampă și cortină. Sunt pentru crearea iluziei, și împotriva alienării. Detest foiala continuă a unei scene deschise, înconjurate de public, care dizolvă claritatea acțiunii. De asemenea, îmi inspiră oroare acel nonsens al „participării publicului“. Gălăgia și alte activități colective s-ar putea să-și aibă valoarea lor, dar nu trebuie confundate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu mai știu exact răspunsurile, dar știu ca a dat bine „pe sticlă” cum se spune, fiind transmise la știrile referitoare la Festival, fiind și singurul dintre artiști care a avut onoarea asta de a da un interviu. În toată foiala asta în preajma mea era o persoană de sex feminin, trecută de a doua tinerețe, micuță de statură, slăbuță, ce mă tot încurca în micul meu spațiu pe care îl aveam la dispoziție; i-am spus puțin cam răspicat decât spun
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
erați sub bagheta lui Patané, cu Martina, Giorgio Merighi, Ingvar Wixell și James Morris... — James! El a debutat în Europa cu mine, tânăr, tinerel, în Favorita, la Barcelona, în 1969! A avut un drum foarte frumos... La unul dintre spectacole, foială mare. Maestrului Patané îi ieșeau flăcări pe nări. Eu eram deja costumată, machiată. Ce se întâmplase? Martina alunecase în duș și rămăsese înțepenită de spate. Cu două ore înainte de spectacol, era aproape imposibil să găsești o Leonora. A fost adusă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
imens și așternuturile răvășite laolaltă cu plapuma Îmbrăcată În satin roșu, șifonierul cu oglindă și garoafe tricotate pe cheile ușilor și trei geamantane de carton puse unul peste altul deasupra lui, și peste tot scrumiere pline și fumul vânturat de foiala precipitată a pisicilor costelive pe care foamea nu le lăsa o clipă să stea locului. În toiul zarvei de mieunături, motanul negru cocoțat pe spătarul scaunului-balansoar Întinde laba spre tâmpla Motănicăi și parcă ar da s-o mângâie, șovăind În preajma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
simțit că nu mai pot. Peste nici o jumătate de ceas o să se lumineze de ziuă și-mi va fi mult mai greu. Am izbit cu umărul de ușă și eram Înăuntru În Întuneric. Mi s-a părut că aud o foială În spate, dar vedeam ca ziua În Întuneric și nu era nimeni. Am tras după mine ușa de la bucătărie și am deschis fereastra. Nu simțeam și nu vedeam vreo mișcare nici În Întunericul de afară. N-or fi ei atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Steluța ca să mă pot socoti la adăpost pentru vreo două luni de acum Încolo. Altădată aș fi folosit timpul ăsta ca să scriu romane pe care nu sunt În stare nici eu să le citesc, o Îndeletnicire desigur la fel de inutilă ca foiala mea de-acum. Și totuși, Într-o bună zi, Întorcându-mă acasă, am zărit-o prin mulțimea care ieșea din gura metroului. Era la câțiva pași Înaintea mea și mă gândeam că poate mă văzuse și ea și Încerca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
articole tratând aceeași temă din perspective convergente. Era un leac imemorial, pe care-l recunoșteam pe măsură ce mi-l administram icnind și zguduindu-mă de plâns ca de friguri peste foile de hârtie. Era o Îndeletnicire la fel de inutilă ca zbuciumul și foiala mea prin lume, reușind tot mai anevoie să mă mențină pe linia de plutire. Ca și altădată băteam apa-n piuă despre parcurile de pe malul lacurilor transformându-se treptat În păduri și despre locul de verdeață și răcoare unde au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
uratul acolo. Moșia era administrată de fratele doctorului, Gavril, care avea niște case după modelul Bucovinei, de unde venea această familie. Doctorul stătea mai mult la Cernăuți, unde era directorul spitalului și după război s-a mutat la București. Fusese multă foială și multă viață în acel colț de lume, dar asta pînă la război. După război era un dezinteres total în gospodărirea acestei ferme, cîndva model. Probabil că proprietarul cunoștea mersul istoriei și, din acest motiv, într-o noapte de Înviere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și grecii sînt mîndri de realizarea lor. Cînd Patras-ul apare, în sfîrșit, remarci imediat că este un oraș mare, cu urme în trecut dar și cu pretenții viguroase în viitor. Portul imens leagă orașul de multe țări ale lumii și foiala macaralelor, sirenele vapoarelor, dau impresia unui oraș viu, dinamic, îndîrjit în lupta cu concurența. Catedrala privește spre mare și impresionează prin delicatețea și finețea obiectelor pe care le adăpostește. Altarul din marmură sculptată este o fantezie a unui artist cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întîmpinate în ipostază de chiriaș, dar ce-o fi găsit mai bun? Proprietarul este mereu același, statul. Dar asta este treaba mea? Fiecare cu ale lui și, la o adică, de ce să mă bag? A doua zi, văd poliție și foială mare la vecin. Acesta tună, fulgeră și răcnește. Señor López și-a mutat scaunul între niște boscheți și stă acolo nemișcat, nici nu suflă. Ce se întîmplă, señor López?, îl iscodesc de după gardul, de sîrmă. Eh, hoții au furat antenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
război și noul profesor de română ne-a anunțat o teză de literatură, un fel de extemporal, însă cu note "trecute în catalog". Spre mirarea noastră, domnul profesor a scris pe tablă: "Compoziție poetică. Subiect liber ales". A urmat o foială, consultări șoptite, și fiecare a început a scrie un subiect care credea că este mai "literar". Eu am ales ca temă "La gară". Cu satisfacția pe care ți-o produce inspirația, care este, cum se știe, o stare de euforie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai mult cu cât vine de la un uranist, riscă s-o pună în umbră pe cea stilistică: prezentarea Clujului, a Ardealului în genere, în același timp cu măreția decadentă a fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și totodată, spre a se prevala de ele în continuare, în promovarea intereselor naționale; neavând motive de complexare, să fie mândri de ele și să le ducă ei mai departe, în cât mai bune condiții. Sufocați de veleitarii zilei de foiala lor zgomotoasă și deșartă și față de politica de negare și spălare a creierelor, deși nemini licet, nu am ezitat deloc, să luăm atitudine față de "sloganurile la modă" confuze și derutante ale noilor veniți, cu aerele lor de suficiență și înfumurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
e un sentiment tonic, dar am văzut că ex presia se folosește.) Mă simțeam un mic dumnezeu ce tutelează de la înălțimea etajului cinci exis tențele mizere și inconștiente, animalice de-a dreptul - căci ce e mai animalic decît somnul sau foielile transpi rate, pe lumina stinsă, din așternuturi ? Nu m-am gîndit niciodată că, prin forța împrejurărilor, fiind la etajul cinci, mai existau oameni și deasupra mea. Că eu însumi, contemplîndu-i pe ceilalți, incon știenții, puteam să fiu contemplat, la rîndul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]