44 matches
-
la „Amfiteatru”, „Argeș”, iar între anii 1974 și 1985, la „Luceafărul”. În 1986 se stabilește în SUA, de unde revine în 1991, reluându-și locul în noua redacție a „Luceafărului”. Din 1997 este director al Editurii Cartea Românească. La începuturile ei, foiletonistica lui C. urmărea să înregistreze cât mai prompt noile apariții în poezie. Un an de poezie (1974) așază pe raftul lecturii critice principalele titluri din 1971, conturând un posibil model descriptiv, fără a se preocupa în mod sistematic de legături
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
informativă la foileton, alegând un fapt din actualitate, pe care îl prezintă vioi, detașându-i semnificația, uneori ascunsă. Aceasta însă îmbracă adesea haina unei „învățături”, un rol avându-l aici dubla formație a lui C., de teolog și de pedagog. Foiletonistica a facilitat, neîndoielnic, apropierea lui de literatură, dar tot ei i se datorează unele habitudini ce își pun amprenta pe scrisul său. Personajele schițelor și nuvelelor din primele volume nu au individualitate, gesturile, întâmplările pe care le trăiesc se desfășoară
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
sunt cele câteva articole literare din Jurnal ieșean (1971), unde marea majoritate a cuprinsului o constituie comentariile de politică internă și europeană, și cele mai multe dintre cele strânse în Confruntări literare (I-III, 1966-1988). Aici, pe lângă cronicile literare scrise în maniera foiletonisticii fără pretenții, se află câteva studii, între care cel despre Creangă (Semnificația operei, 1937) este remarcabil prin modernitatea analizei. Criticul apelează la structuralismul promovat de René Wellek (The Literary History), prezentat după buletinul Cercului Lingvistic de la Praga din 1936. Fără
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Scumpescu sau Gr. Canuș), arată o preferință marcată pentru romanesc. Influențat de ideile lui Ioan Maiorescu, care încerca, prin modelul german, să contracareze invazia literaturii franceze (ce îi părea „ușoară, imorală și fadă”), L. adună în „Mozaicul” numeroase transpuneri din foiletonistica germană: Moneda, subintitulată O povestire fantastică într-o întâmplare adevărată (aceasta i-ar fi servit lui Vasile Alecsandri drept punct de plecare în Istoria unui galbân), O execuție, Istoria arapului de la Veneția, „adevărata istorie a arapului Othelo, care a dat
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
perioadei interbelice. Dintre studiile lui Paul Zarifopol se remarcă Idei pentru cultura literară, un eseu asupra filosofiei culturii și a funcției actului literar, și Despre ideologia lui Eminescu. Șerban Cioculescu susține rubricile „Aspecte lirice contemporane” și „Aspecte epice contemporane”, îmbinând foiletonistica și panoramările literare, ca în articolele Romanul românesc. 1933, Romane cerebrale, În marginea operei lui Liviu Rebreanu ș.a., sau însemnările interesând istoria literară - O nouă ediție critică a poeziilor lui Eminescu, Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol. Vladimir Streinu
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Light”, pe care o și conduce în calitate de redactor-șef. R. debutase în 1962 la ziarul „Drum nou” din Brașov, dar perioada lui fastă rămâne aceea cât a fost redactor și, alături de Marian Popa, cronicar literar la „Luceafărul”. O parte din foiletonistica sa va figura în cuprinsul volumului Utopica, apărut în 1969. Personalitate critică autentică, R. își găsește repede timbrul propriu, probând maturitate și bun gust. S-a simțit cu adevărat în largul său mai cu seamă în comentariile închinate poeziei. Avea
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
vacanțele împreună cu cea a lui I.L. Caragiale, acesta trimițându-i apoi, după plecarea în Germania, scrisori afectuoase, pline de umor. U. avea faima unui personaj original, biciclist pasionat, excursionist, alpinist, dar și om de spirit scăpărător, cunoscut și apreciat pentru foiletonistica lui umoristică din „Moftul român”, „Vieața” (e, până în martie 1895, unul din directorii publicației), „Naționalul”, „Lumea veche” (revistă literară și umoristică pe care o editează în 1896 și la care colaborează și bunul său prieten I.L. Caragiale), „Adevărul de joi
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
pe masa de lucru, o ipotetică istorie a literaturii căreia i se supune”, atunci cartea de debut al criticului (La umbra cărților în floare; Premiul Uniunii Scriitorilor) pare o dublă diversiune. Mai întâi pentru că, deși cartea acoperă întregul spectru al foiletonisticii vremii (de la Șerban Cioculescu și Alexandru Piru la Mihai Ungheanu și Mircea Iorgulescu), ea nu indică, deocamdată, direcția în care s-ar putea îndrepta o asemenea istorie „ipotetică”, și cu atât mai puțin modalitățile ei de realizare. Pe de altă
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
majoritatea scrierilor. Încă un exemplu ar fi narațiunile din Fără înger păzitor sau Cum am ajuns scriitor (1977). T. scrie și un roman parodic, alegoric, Fără minuni, Doamne! (1967), încearcă proza de aventuri în Acțiunea P. 1500 (1957) și cultivă foiletonistica, reunită în volumul Portrete în aquaforte, unde desenează tipuri contemporane cu o peniță acidă, în felul vechilor „fiziologii”. Procedeele frecvente sunt aluzia, ironia bonomă sau amară, caricatura, falsa complicitate cu personaje aparținând faunei interlope. SCRIERI: M-am făcut băiat mare
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
a entuziasma, cuvintele trebuie însă întrupate prin fapte. Mărturia personală contează mai mult decât orice probă de acuratețe bibliografică. Nici studiul savant pe baza documentelor de arhivă, nici eseistica sprintenă a celor pasionați de istoria ideilor, cu atât mai puțin foiletonistica sobră sau poemul fulgurant, nu sunt excluse din concertul vast al inteligenței creștine. Cheia, în toate aceste demersuri, rămâne capacitatea de a indica puterea credinței de a recapitula dialectic toate achizițiile meritorii ale culturii seculare. O hermeneutică teologică a istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sadoveanu. Polarizarea, tentația extremelor, fascinația pentru autoritarism și colectivism sînt însă mărci ale deceniului patru. Dacă acțiunea modernismului lovinescian s-a impus îndeosebi prin Cenaclul „Sburătorul” și prin acțiunea magisterială a mentorului său (trecut, după război, de la faza impresionistă a foiletonisticii militante la impunătoarele sinteze despre istoria civilizației române moderne și a literaturii române contemporane), mai radicalul Contimporanul a avut o rază mult mai redusă de acțiune literară: a fost mai curînd un cîmp de confluențe moderne decît de iradieri. Contribuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
specii situate, de asemeni, în proximitatea genului dramatic), cât și forma gazetărească a improvizațiilor pe teme morale, în maniera adusă la perfecțiune ulterior, tot sub specie theatri, în miniaturalele din Aqua forte. Ieșite din mantaua notelor de călătorie și a foiletonisticii, textele de acest gen, modeste valoric, interesează îndeosebi prin faptul că anticipează un anumit tip de poetică (fragmentară, secvențială) și o anevoioasă tranziție spre roman care a durat aproape două decenii, până în anii '30, când Lovinescu, deja confirmat în postura
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste, așa cum face, bunăoară, Tudor Vianu. Tot acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La critica așa-zis foiletonistică se adaugă o critică de tip universitar, erudită, cu bogat aparat critic, propunând vaste perspective comparatiste, așa cum face, bunăoară, Tudor Vianu. Tot acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dramele, caracterele și pateticul lui și, în plus - un alt „amănunt” de care a râs Saint-Beuve -, Balzac a „inventat” personajul memorabil ce „trece” de la un roman în altul, axând în jurul lui intrigi și tipologii, punând și în acest fel bazele foiletonisticii epice, a acestei „psihologii de lector” care inundă și secolul nostru care abia începe. Mă aflu - o mărturisesc cu umilință și uimire! - în situația pitorească a acelui ucenic vrăjitor care, în absența magistrului, manevrează „manetele” creației fără să fie stăpân
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Parcă erați la cuțite...? — Una e Mincu, polemist spurcat la gură și ciomăgar, și alta criticul literar Marin Mincu, unul dintre cei mai buni critici de poezie, net superior faimosului canonizator. În ce spune despre Manolescu, Mincu are perfectă dreptate: „...foiletonistica lui Manolescu este lipsită de substanță critică, întrucât în aceste faimoase cronici, foiletonistul nu depășește, din păcate, impresionismul lax, post-călinescian”. Și tot Mincu notează: „Incapacitatea organică de a depăși formația călinesciană ș...ț Este evident că N. Manolescu divulgă aici
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se disting în peisajul epocii prin judecăți de valoare care să se impună. Cronicarul preferă literatura inspirată din realitățile naționale istorice sau contemporane, iar ierarhizările operate sunt adesea contrare judecăților ce vor fi omologate de istoria literară și chiar de foiletonistica vremii (de exemplu, Ioan Adam îi pare superior lui Duiliu Zamfirescu, iar C. Sandu-Aldea lui Mihail Sadoveanu). Cronicile teatrale și plastice au meritul că folosesc un limbaj accesibil, și dacă, îndeobște, ele propun ierarhii valorice nepertinente, uneori se întâmplă să
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
o lectură personală, tinzând să fixeze dimensiuni mai rar cercetate sau chiar aspecte inedite ori controversate (în cazul lui Rebreanu, de exemplu). Cu Ora cărților deschise (2003), volum purtând un titlu de inspirație lovinesciană, T. recuperează, fără a o epuiza, foiletonistica sa din anii ’70-’80. Multe comentarii își păstrează peste timp prospețimea și transparența, obiectivitatea și rigoarea. SCRIERI: Apropierea de imaginar, Cluj-Napoca, 1988; Umanități și valori, Cluj-Napoca, 2000; Ora cărților deschise, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Gala Galaction, Sub feeria lunii, pref.
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
registru. Totuși, lucrurile se schimbă și merg în direcția cea bună. După opinia regretatului Adrian Marino, cultura română ar fi încă, în bună măsură, o cultură a „fragmentului”, nu a sintezei, dominată de o mentalitate „publicistică, actualistă, improvizată”, o cultură „foiletonistică”, de comentariu eseistic, adesea strălucitor, dar care nu este orientată de mari proiecte (e drept, multe au fost inițiate, dar au rămas nefinalizate), fiind deficitară și sub raportul difuzării sale profesioniste în străinătate, neputând intra astfel într-un dialog competitiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]