85 matches
-
ori cu prescurtările I.Dr. sau Dr.) numeroase articole, cronici și medalioane, însemnări de călătorie, versuri, schițe dramatice (între care Hanul durerilor a apărut în broșură, în 1926), de asemenea nuvele și povestiri concepute, în cea mai mare parte, în manieră foiletonistică. Notabile rămân însă cele trei volume consacrate experienței războiului, în care reporterul și scriitorul se completează reciproc. Primului îi aparține relatarea expediției militare întreprinse în Basarabia, făcută într-un stil exact, semidocumentar, cu multe divagații istorice (Pe urmele bolșevicilor). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
împotriva cenzurii. Critica satirică, foiletonistă, eseistică va fi, din această cauză, mai bine reprezentată în gazeta de la București. Menționăm, în această ordine de idei, seria satirică "Sarsailă autor", inițiată de I. H. Rădulescu. Astfel de articole stau la baza criticii foiletonistice și polemice românești. Într-o vreme când scriitorii se considerau "niște salahori", afirmându-se deschis, cum face Russo, că "arhitecți vor veni mai tîrziu", critica învăluie într-o aripă ocrotitoare, până în vremea lui Maiorescu, creația literară națională pe care acesta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
exigent, meticulos, care nu se lasă intimidat de nume consacrate în epocă, precum cele ale lui V. Alecsandri și V.A. Urechia. Postum, în 1885, i s-a editat romanul Stroie Corbeanul, amestec aproape ilizibil de tirade politice și senzațional foiletonistic. SCRIERI: George sau Un amor românesc, București, 1851; Sanuto, București, 1851; Ore de repaos, București, 1853; Alfredo. Ore de repaos, București, 1854; Massim pictorele, București, 1858; Stroie Corbeanul, îngr. și pref. Teodor I. Focșăneanul, București, 1885. Repere bibliografice: Mihai Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
românești duse până la capăt și tipărite, scriere „cu aspecte picarești” (G. Călinescu), imaginează un conflict în lumea pestriță a periferiei bucureștene. Ca și în romanele Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina (1863), Un funcționar sinucis. Fratele și sora (1873), se supralicitează foiletonistic intriga amoroasă, elementele senzaționale, arsenalul sentimentalist și didacticist. Se remarcă totuși, ca la mai toți romancierii mijlocului de veac XIX, buna intuiție și adecvarea câtorva scene de moravuri, a unor portrete în tușă satirică. Scriind și roman istoric, P. transpune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
din Cezar Petrescu da o versiune la Aranca, stima lacurilor (Aranca, la fée des lacs, 1931). A tradus din literatura lumii pagini de mare popularitate (Jules Verne, Maxim Gorki, Lev Tolstoi, Heinrich Mann, Ștefan Zweig, Émile Zola), ca și scrieri foiletonistice și de consum (E. Bellamy, K. Immermann, B. Kellermann, H. Bettauer). Din păcate, mai ales înrâurirea acestora din urmă a marcat scrisul sau. Cu toate că sunt autobiografii deghizate, iar C. era o bună observatoare și avea o temă a sa (lupta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
sau condiția actuală a intelectualității românești ("Într-o țară în care intelectualii nu sunt respectați, în care elitele sunt disprețuite, și intelectualii și elitele se ofilesc"); sau opoziția dintre cultura clasică și cultura "pop"; sau media românească actuală; sau "epoca foiletonistică" în care trăim. Alex Vasiliu îl provoacă mereu pe filosof cu întrebări incitante, de cunoscător și gânditor autorizat, calificat, iar din ceea ce spune Andrei Pleșu cu farmecu-i cunoscut, multe ar fi de reținut; notez însă doar fraza finală: Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
asta pare să fie direcția... A.V. În introducerea romanului său "Jocul cu mărgele de sticlă 6", scriitorul Herman Hesse spunea în 1943 că prezentul lui era plin de foiletonism. Rămâne această idee actuală? A.P. Da. Trăim într-o epocă foiletonistică, spunea el, și ceea ce atunci era încă la început, într-o stare de configurare, acum este un fenomen globalizat! Trăim într-o epocă foiletonistică, trăim din mica știre, sau din "breaking news"!, trăim din ceea ce informația poate duce rapid dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
prezentul lui era plin de foiletonism. Rămâne această idee actuală? A.P. Da. Trăim într-o epocă foiletonistică, spunea el, și ceea ce atunci era încă la început, într-o stare de configurare, acum este un fenomen globalizat! Trăim într-o epocă foiletonistică, trăim din mica știre, sau din "breaking news"!, trăim din ceea ce informația poate duce rapid dintr-un colț în altul al lumii, din gură în gură. Pe scurt, trăim într-un moment în care informația devine enterteinment, în care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un profit net de 30.000 de dolari pe serie. Până în 1938 Gaines deține monopolul pe aceste producții, dar cu timpul se implică și alte companii, iar din 1936 și sindicatele ziarelor își republică propriile comics, apărute inițial în format foiletonistic, în paginile acestora (până atunci ziarele își vindeau dreptul de proprietate asupra propriilor comics cu 7 dolari pe pagină celor care le republicau separat, în volum).579 Astfel se nasc personaje foarte populare, ca Popeye și Flash Gordon la William
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din „Contemporanul”, Ov. S. Crohmălniceanu condamna romanul Zbucium din perspectiva politizată pe care criticul se simțea dator să o adopte în acea epocă, însă analiza ce viza aspectele strict literare era perfect pertinentă. Cronicarul diagnostica sagace apartenența cărții la tradiția foiletonistică, în descendența unor Eugène Sue sau Alexandre Dumas, identifica ingredientele sau procedeele care o învederau - senzaționalul situațiilor, promovarea surprizei în detrimentul veracității, dramatismul confecționat grosolan și omniprezent al intrigii, lipsa de veridicitate a personajelor, imaginate ca „« supraoameni», monștri de ticăloșie sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
O lume pestriță, care își trăiește eșecul cu amărăciune. Din transcrierea oratoriei emfatice, incoerente, a veleitarilor politici, sunt scoase câteva efecte comice notabile. Nuvele ca Popa Timofte Bondoroagă și Chira mențin un bun echilibru între tabloul de gen și intriga foiletonistică. D. a scris însă multe alte nuvele năpădite de sentimentalism, de prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă, Lake Buturugă, nu era decât un plagiat după o nuvelă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
din evoluția curentului, subliniindu-i caracterul liric și spiritualist, antimaterialist, care venea după excesele romanului naturalist și formalismul pur plastic al parnasienilor. Eseistica de la R.F.R. conferă elasticitate și mobilitate atitudinilor critice, fiind o alternativă la demersurile de tip universitar sau foiletonistic: Camil Petrescu (Noua structură și opera lui Marcel Proust, Libertate și creație), Mircea Eliade (Lucian Blaga și sensul culturii, Alegorie sau „limbaj secret”), Lucian Blaga (Artă și valoare), Constantin Noica (Filosofia d-lui Blaga după „Trilogia culturii”), Mihail Sebastian (Notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
vânturi revoluționare: „Un prim pas către o activitate la nivelul cerințelor” și „Fiecare tînăr - un exemplu de Înaltă ținută moral-cetățenească”, despre care a scris următoarele: „Ambele materiale au fost slab orientate din punct de vedere politic: tratarea la modul generalizant, foiletonistic, minimalizarea aportului tinerilor la activitățile de producție; redarea numai a aspectelor negative (subl.ns.) privitoare la Însușirea de către tineri a normelor vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste”. Ca să-i Îngroape definitiv pe ăia de la des citata gazetă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar o critică de direcție, de întâmpinare tip anii '60, '70, mai avem? N-aș spune că nu avem critică literară în momentul de față, deși mulți din generația lui Eugen Simion și a lui Nicolae Manolescu au abandonat critica foiletonistică sau de întâmpinare. Încă mai comentează aparițiile editoriale Alex Ștefănescu, Cristian Livescu, Adrian Dinu Rachieru, Cornel Ungureanu, Constantin Trandafir, Mircea A. Diaconu, Ioan Holban, Gabriel Dimisianu, Ioana Pârvulescu, Constantin Cubleșan, Magda Ursache, Mircea Dinutz, mai tinerii Daniel-Cristea Enache, Marius Manta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
volume de ultimă oră în materie, aduse de la congresele internaționale la care participa, împreună cu Alexandru Dima. Un model de sobrietate a judecății valorice ne oferea Constantin Ciopraga, care a reușit să atingă un râvnit echilibru între critica doctă și îndemânarea foiletonistică. I. D. Lăudat și Gavril Istrate au fost cei care m-au călăuzit către prețuirea argumentată a autohtoniei. A.B.Aveți... regrete? O întrebare dificilă și, oarecum,... indiscretă. Dacă m-aș putea întoarce cu ani în urmă, poate că aș răsuci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dar studiul nu este mai puțin o investigație temeinică asupra unei mari contribuții intelectuale, inseparabilă de fundamentele culturii românești moderne. Și totuși, O. a manifestat cel puțin la fel de concludent și o adevărată pasiune pentru actualitate, concretizată în prestația de ordin foiletonistic. Articolele, cronicile, comentariile și studiile sale au rezultat fie din pregătirea principalelor monografii, fie din supraabundența substanței acestora, înfățișându-se ca nuanțări sau completări, câteodată chiar ca repetări ale sintezelor pe care se fundamentează. Mai multe cărți ilustrează această componentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
-i plăcea. Densusianu se mulțumea cu niște scurte notițe de minimalizare a rivalilor poetului Ervin. Singur Mihail Dragomirescu a ținut o cronică regulată, dar ... dramatică" . După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an ", critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute prin sita judecăților estetice severe; li se stabilesc notele diferențiale și sunt ierarhizate axiologic. Profesionalizarea criticii este așadar un fapt. În același timp, se produce și o specializare a criticii românești din epocă. La
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
baroce, tumultuoase, proteice, copleșitoare, capabilă să traseze coordonate noi interpretării literaturii române de la origini până în prezent, aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând energic imaginile consacrate ale unor mari scriitori. După G. Călinescu literatura română s-a citit altfel decât înainte. Critica foiletonistică a autorului Principiilor de estetică, ocazională, după propria-i mărturisire, s-a făcut mereu din perspectiva istoriei literare. Nu puține cronici publicate în periodicele vremii au trecut, cu schimbări neînsemnate, în monumentala Istorie... din ". În același eseu, Vladimir Streinu scria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aduce cu sine și o serie de trăsături individualizante. Nota dominantă a personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul personalității sale inconfundabile. Vladimir Streinu este un critic-artist, de o eleganță firească, ceea ce îl apropie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu . Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care "a contribuit într-o măsură considerabilă la cristalizarea conștiinței literare interbelice." Este apreciat cu deosebire criticul de poezie: "Stăpânirea îndeaproape a materiei l-a făcut pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul deceniului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o culegere de eseuri despre Clasicii noștri, una din primele încercări de a aplica domeniului clasic criteriile criticii moderne, cu multe reușite excepționale." În Dicționarul cronologic Vladimir Streinu este socotit "promotor al unei critici estetice de înaltă ținută"; activitatea sa foiletonistică "reprezintă un model de îndrumare a fenomenului artistic interbelic pe linia valorilor perene ale literaturii române"; criticul "a urmărit, dealtfel, să pună în evidență permanența unui filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Gabriel Dimisianu In epoca noastră foiletonistică e greu să atragem spre literatură onoratul cititor fără o încercare energică de a-l provoca, de a-i stârni curiozitatea, de a-l răpi, măcar o secundă, telenovelei, amoroase sau fotbalistice". Cu aceste considerații își începe Cornel Ungureanu recenta
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
Daniel Cristea-Enache In continuarea volumașului de Întâmplări (2000), dar într-o ramă schimbată, foiletonistică și diaristică, Alex. Ștefănescu a publicat în ultimii ani două cărți delicioase: Jurnal secret (27 februarie 2003-15 martie 2005) și Jurnal secret. Noi dezvăluiri (20 martie 2005-8 aprilie 2007). Inițial, însemnările exhibiționist-confesive au apărut în revista satirică "Aspirina săracului". Reunindu
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
valori și conștiința axiologică, în cuprinderea și interpretarea literaturii noastre nu le-au stabilit alții decît cronicarii literari, fie ei universitari sau nu". În consecință, se relevă faptul că istoriile noastre literare s-au sprijinit în esență "pe experiența receptării foiletonistice". Dar pe ce se bizuie autoritatea estetică și morală a criticului axat pe o percepție estetică a creației? Nu pe capacitatea literaturii de-a se autoreflecta? Nu pe darul artei cuvîntului de-a se proiecta inclusiv în aventura definiției de
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
Cronicar Semiotizarea debutanților Proaspăt înscăunat ca șef de cenaclu literar, dl. Marin Mincu se lansează într-un atac la baionetă contra criticii foiletonistice, lipsite de sistem și de teorie, neadaptată mișcărilor europene din a doua parte a secolului XX. În Luceafărul nr. 17, dl. Mincu întreprinde un adevărat rechizitoriu la adresa întregii critici postbelice, rămasă, după părerea d-sale, la un impresionism primar, inaptă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]