8,429 matches
-
că te vindecă de toate și care este recomandat cu căldură chiar de iubitul nostru președinte Traian Băsescu, nu explicit ci doar dacă citești printre rândurile cuvântărilor sale. Haralamb Gugui a observat că problema aceasta are rezonanțe până și în folclorul românilor. De exemplu un cântec popular sună cam așa: Și iar verde sălcioară Mărie și Mărioară Ia un par de mă omoară ... Parul să fie de soc Să nu mă omori de tot ... De trei zile zac în boală Și
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Omor_premeditat.html [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
a celor care nu ascultă. • Când intervin soțiile, nu ai scăpare nici dacă ești cel mai puternic om al planetei (Mihai Batog Bujenița). Ne lăudăm cu trecutul mai ales când prezentul e cam modest. • Râde ca sfecla în gura vacii (folclor județean). • Minciună strecurată printre adevăruri evidente ajunge credibilă. • Noi nu mai creștem în înălțime. Numai, eventual, în lățime și, din păcate, în adâncime. GRATIS • Milităm ca fiecare săptămână să aibe un weekend... • Fie criza cât de mare, groparul nu duce
APLAUZE & GRATIS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1432222119.html [Corola-blog/BlogPost/374665_a_375994]
-
mulțumesc eu celor care și-au adus aportul la contul meu de amintiri, unde și astăzi strâng și mai strâng. Cititorul este timpul înșirat pe generații și el va spune totul. Octavian CURPAȘ: Aveți o Diplomă de excelență pentru promovarea folclorului românesc. Ce realizări ați avut, prin ce v-ați făcut remarcată? Rodica Elena LUPU: Prin emisiunea de la televiziune unde împreună cu Lucky Marinescu, marea noastră artistă, realizăm un show care are loc în fiecare sâmbătă seara și unde promovăm noi talente
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
prin ce v-ați făcut remarcată? Rodica Elena LUPU: Prin emisiunea de la televiziune unde împreună cu Lucky Marinescu, marea noastră artistă, realizăm un show care are loc în fiecare sâmbătă seara și unde promovăm noi talente sau prezentăm artiști consacrați din folclorul nostru. Octavian CURPAȘ: Sunteți directorul Editurii Anamarol. Când a început colaborarea dvs. cu această editură? Rodica Elena LUPU: În luna mai a anului 2003. Primele cărți scrise de mine au fost editate la DACIA Cluj și la Editura CURTEA VECHE
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la balade pe care culegătorii de folclor le-au adunat cu migală. Aceste nestemate reale și de neprețuit s-au constituit în izvoare de inspirație pentru poeții și scriitorii literaturii culte. Când durerile și nedreptățile au revărsat peste albia sufletelor, în epocile de oprimare a adevărului, inclusiv
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
și proza, circulă o aceeași sevă, pentru că rădăcina e aceeași, și cum, la fel ca și în poezie, fluidul acesta creator a strâns în sine toate virtuțile, și ale solului, și ale soarelui și ale întâmplătoarelor accidente ale istoriei. Foiletonism, folclor, nuvelă romantică, nuvelă filosofică, roman social și politic, povestiri în care se reconstituie imaginea societății de altădată, bună dispoziție și umor, paralel cu meditația cea mai gravă și totul altoit pe trunchiul propriei sale biografii - iată tot atâtea aspecte ale
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură, purtător de frumos cum este purtător de cântec, purtător de lumină cum este purtător de rugă, purtător de adevăr cum este purtător de jertfă, purtător de folclor cum este purtător de credință, purtător de suferință cum este purtător de iubire, purtător de sânge cum este purtător de soare, purtător de icoană cum este purtător de pâine, purtător de Dumnezeu cum este purtător de Neam. El proiectează în afara
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
apărăm ca pe bunurile noastre nemuritoare ce stimulează împletirile armonioase ale vieții prin ceea ce susură în ființă și o tulbură cel mai dulce: cântecul! Din forțe și taine ancestrale cântecul ajunge la amvonul inimii, spre limpezimea judecății și mângâierea ei. Folclorul nostru l-a înveșnicit în chip minunat spre a colinda gând lângă gând și umăr lângă umăr cu omul. În dragoste și rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
ancestrale cântecul ajunge la amvonul inimii, spre limpezimea judecății și mângâierea ei. Folclorul nostru l-a înveșnicit în chip minunat spre a colinda gând lângă gând și umăr lângă umăr cu omul. În dragoste și rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
l-a înveșnicit în chip minunat spre a colinda gând lângă gând și umăr lângă umăr cu omul. În dragoste și rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
semănat, la cosit, cu nelipsitul car cu boi. Îmi plăcea să aud cucul cântând, îmi plăcea să mă urc în nucul de la vie și să cânt din toate puterile mele. Nu voi uita niciodată acești ani. Mulți vor să cânte folclor, dar, pe lângă glasul pe care ți-l dă Dumnezeu, trebuie să fii născut la țară, să simți pământul sub picioare, roua de dimineață și cântatul cucului,altfel... te poți numi orice, dar nu interpret de muzică populară. Locuiesc în București
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
țărănesc, cu obiecte vechi pe care le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult frumos! E o așezare ctitorită pasămite pe strămoșești temelii, de vreme ce aici folclorul se simte că are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
80. Aici e cumpăna. De aici începe drumul mai lung, ori mai scurt, dar cu țintă. E mai drept drumul acesta, ori mai serpentinat, mai lin, ori pieptiș? O spun nemijlocit, faptele. Am făcut înregistrări la Institutul de Etnografie și Folclor, Constantin Brăiloiu, sub directa îndrumare a etnomuzicologului Steluța Popa. Din 1985 am luat Atestatul de Artist liber Profesionist categoria A (prin concurs, deloc ușor ). Am colaborat cu cei mai mari dirijori, pe cele mai mari scene ale țării. Menționez pe
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
ca printre coloniștii aduși de Traian să fi fost și creștini. De asemenea, ei puteau fi și în rândurile trupelor care stătuseră mai înainte în răsărit și care-și aveau garnizoana în Dacia”. Sunt lucruri evidente dacă citim culegerile de folclor. Există acolo o altă tradiție decât cea creștină, care mergea în paralel cu sărbătorile creștine, dar cu alt fond de fapt, doar corelată cu creștinismul. Se vede asta și analizându-i pe românii din Voievodina. Ei s-au despărțit de la
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
cu entuziasm, evenimentul: „De vreo două săptămâni îl avem aici pe Coșbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete”. Aici, la Sibiu, se „cristalizează poziția lui Coșbuc față de literatură, în direcția interesului către folclor, ca bază a literaturii culte, și față de limbajul popular, orientare, în esență, spre idealul restabilirii unității culturale a poporului român”. În „Amintiri”, Ioan Slavici mărturisește: „George Coșbuc, înzestrat din belșug de către firea cea darnică, s-ar fi ridicat, în toate
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
stat drept. „Bucură-te! // Iată Lumina / întru care mă clintesc / și pentru care / în liturghia singurătății / mă proptesc!” Al câtelea icos? GHEORGHE ANTOHI. Vers clar. Expresie francă și precisă, gândită în acceptul propriu al cuvântului. Stil eterogen, derivat când din folclor („Vara m-a strigat afară, / Să colind prin luncă iară, / Să-mi pun flori la pălărie, / Adunate din câmpie, / În triluri de ciocârlie”), când din textele la fel de populare ale romanțelor („Dacă vrei să vii la mine / Să petrecem până-n zori
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
taie porcul înainte de Crăciun, se împodobesc brazii, se colindă de la o casă la alta pentru socializare. E un motiv de distracție”. Doar atât să fie? Pentru unii se pare că da. Numai că Nașterera Domnului Isus nu face parte din folclorul românesc, ci doar preluarea și încadrarea acesteia de către oameni în raport cu evoluția culturală, este diferită. Dar punctul central al sărbătorii este Coborârea Fiului iubit al lui Yehova Dumnezeu printre noi ca să ne răscumpere de sub osânda ce aștepta întreaga omenire din cauza păcatelor
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1419436777.html [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
mai 2011 Toate Articolele Autorului Lector univ. dr. RAMONA PREJA a prezentat, într-un recent număr al Revistei AGERO - Stuttgart, un documentat studiu„Tudor Jarda - Medalion aniversar.MOMENT ANIVERSAR AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI”. Printre locurile din care compozitorul Tudor Jarda adunase folclor, este amintită, în medalionul menționat, și localitatea Leșu, județul Bistrița-Năsăud. Sunt stabilită în Alba Iulia, dar sunt născută în localitatea Leșu, B.N. În anul 2003, când s-au sărbătorit 400 de ani de atestare documentară a acestei localități, l-am
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei în transformarea și șlefuirea anumitor melodii, te face să te gândești dacă nu cumva sunt creații proprii. Bine-nțeles, pe motive muzicale existente în fondul general al folclorului local. Multe din melodiile și textele cântecelor ce le-a interpretat corul din Leșu, începând din anul 1953 încoace, sunt auzite de la Maria Precup. Bine-nțeles, mai puțin doine. Care devin dificile în cântarea colectivă. Cât cântece de joc sau
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
permis începând de la ora 17.30, iar spectacolul începe la ora 19.00. Concertul este organizat de Events și prezentat de Ciuc Premium, berea muzicii live în România. Începând cu mijlocul anilor ‘90, Zdob și Zdub combină hard core-ul și folclorul românesc/moldovenesc într-un mod unic, oferind live un show etno-rock spectaculos. Cu ceva hip-hop, drum'n'bass, jungle, punk, ei promovează un crossover muzical original, unde se întâlnesc intensitatea urbană și spiritul rural. O trupă șarmanta, care lasă urme
Zdob şi Zdub în deschidere la Linkin Park! by http://www.zilesinopti.ro/articole/2619/zdob-si-zdub-in-deschidere-la-linkin-park [Corola-blog/BlogPost/99411_a_100703]
-
filologilor români. Profesorul pensionar Romului Berceni a vorbit despre lucrarea să Fraților de pește Prut. Intervenția lui Iulian Patca amintind de faptul că în ținutul năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind, astfel, intrarea în folclor a clasicului ardelean - l-a provocat pe Romulus Berceni să vorbească despre nestematele creațiilor literare orale ale poporului nostru, după care a recitat, cu patos și arta scenica o minunată balada populară. După schița de portret pe care Voichița Pălăcean-Vereș
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Reuniune_festiva_la_cenaclul_al_florin_tene_1372680230.html [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar și urmează să apară în scurt timp. El va cuprinde Secțiunea Istorică(Istoria Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istoria României
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
s-a făcut după modelul bibliografiilor publicate de către Academia Română. Sperăm că această nouă lucrare se va constitui un instrument de lucru indispensabil pentru ierarhi, preoți, monahi, studenți, masteranzi, doctoranzi, profesori de religie, pentru cercetători din domeniul istoriei, teologiei, filozofiei, etnografiei, folclorului, literaturii la alcătuirea predicilor, comunicărilor, lucrărilor de tot felul din domeniile menționate, monografiilor locale, monografiile unor mânăstiri, biserici, evenimente istorice etc. 8. Viețile Sfinților, vol. IV, 608 pag., 40 lei Vol. IV cuprinde viețile sfinților din lunile august, septembrie și
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]