5,879 matches
-
toate categoriile sociale au dreptul să fie reprezentate în medii prin producțiile pe care le socot "ale lor" și care le dau satisfacție. Dar replica cu care poate fi contracarat este aceea că nu s-a demonstrat deocamdată că producțiile folclorice elaborate de culturnicii X, Y și Z sunt, într-adevăr, ale claselor populare, că le reprezintă și că le dau satisfacție reală și adâncă. Nici nu s-ar putea demonstra: clasele în chestiune nu au în față o ofertă de
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
alternative culturale situate în același regisitru, prin urmare nu au posibilitatea să aleagă exprimându-și astfel preferința, și nici nu sunt consultate altfel decât prin nefericitele teste de audiență. Mă tem că lumea de rând acceptă și chiar îndrăgește muzica folclorică doar în virtutea a două principii care, în România, vin din negura timpurilor: "asta avem, asta iubim" și "dacă-i musai, cu plăcere". Ce părere are ministrul culturii, un om deștept și rafinat, despre muzica noului canal de televiziune Etno TV
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
modelează corespunzător. Intelectualii se ferecă în lumea lor autistă, deplângând în strict secret lipsa de educație a compatrioților lor cu care în curând nu vor mai avea nici o pistă de comunicare. Iar "poporul", autist și el, își face din muzica folclorică o pavăză care, speră ei, îl pune la adăpost față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
ritmul, intenția cuprinderii armonice rămâne pe deplin străvezie. De aceea, consider că Ștefan Niculescu este în primul rând un foarte fin și complex armonist. Unisonul ca "vehicul al mântuirii" discursului muzical constituie un alt topos, adânc înrădăcinat în tradiția românească folclorică și bizantină. Preluând creator sistematica unisonului enescian, Niculescu îl transformă în pol al gândirii sale. Unisonul ca soteriologie se manifestă multiplu în această muzică: ca agent al plenitudinii și bucuriei, ca imagine a Divinității, ca promisiunii a Judecății, ca salvare
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
fiecare lucrare cu specificiul său, Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen (1928), Sabina Stroescu, Typologie bibliographique des facéties roumaines (1970), Corpusul ghicitorilor românești, elaborat de I. Cuceu, V. Florea, I. Taloș. Ovidiu Bîrlea continuă categorisirea instrumentelor de lucru în bibliografiile folclorice, simpla citare a numelor și a operelor solicitînd un spațiu neconform cu cît i se acordă unei cronici, și în al treilea rînd, dicționarelor folcloriștilor români. Și pînă a ajunge la titlul lucrării de față, Ovidiu Bîrlea, în conformitate cu formația sa
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
și mai complexe decât simpla îmbăiere în haosul inconștientului. În ceea ce-l privește pe Victor Brauner, lucrurile sunt deosebit de interesante, dat fiind că, pe de o parte, era originar din România, dintr-o regiune muntoasă, Piatra Neamț, foarte bogată în legende folclorice și simboluri, și pe de altă parte că, mai târziu, în Franța, era singurul din grup care cunoștea germana, bineînțeles în afara prietenului său Max Ernst, germanul parizian. Victor Brauner nu avea decât 15 ani când, împreună cu familia, a locuit un
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Rodica Zafiu Limbajul textelor folclorice e în bună măsură o construcție cultă: operațiile de transcriere și selecție reduc uneori particularitățile dialectale și cenzurează aproape întotdeauna zona populară a vulgarității. Norme variabile în timp au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a exclus din domeniul publicabilului, din motive de cenzură ideologică, zone largi ale producției folclorice. De multe ori, culegerile de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau mai bogate și mai complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind deopotrivă tematica și limbajul. Ca în multe alte domenii ale
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
blocurilor și a rondurilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din Țara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc, îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul Pădurenilor
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
important în crearea unei imagini dezastruoase în Franța. Dar toate aceste fenomene sunt realități ale României propriu-zise, și nu ale unei imaginare Românii externe. Or, metodele de combatere preconizate de către Adrian Năstase sunt, în cel mai bun caz, ridicole: spectacole folclorice, expoziții de artă, simpozioane etc. Ele pot fi raportate ca mari izbânzi la congresul partidului, dar nu vor schimba nici un milimetru din percepția francezului. După ce se vor delecta cu tânguielile lălăite ale lui Ion Dolănescu sau ale Irinei Loghin, după ce
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
reprodus fără a mai privi notițele... - ideea de copiat se pierdea cu totul. În hățșurile dialectice ale raporturilor scris / oral, profesor / sursă, ideea de copiere se rătăcea... Logic, un învățămînt care cere copierea și reproducerea exactă a unor texte devenite folclorice nu poate în același timp condamna această practică. Ani de zile, la materia numită literatura română, profesori consideraț buni au dictat comentarii pe care elevii urmau să le învețe și să le reproducă. Plagiatul era deci nu numai recomandat, dar
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
spectacol ceva este inversat. Ce se vede este prea prețios, prea elaborat, iar pe alocuri, nu profund, ci superficial și ușor demonstrativ. Sînt gag-uri reluate de prea multe ori, consumate și nu doar sugerate (de pildă, apelul la citatele folclorice. Odată, de două ori, ar fi dat o culoare specială; de atîtea ori prezente, conduc cumva spre derizoriu, spre ieftinătatea situațiilor). Spectatorul nu este lăsat să descopere singur sensuri, intenții, ca cititorul cărții, care este provocat să facă asta pe
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
din 1920. Astfel de receptări insidioase sînt rare într-o literatură, dar topesc originalitatea scriitorului. Aproape nimic din ceea ce i-ar fi putut fixa identitatea artistică nu mai pare a se afla în proprietatea lui Agârbiceanu. De un anume fabulos folcloric, pe care el l-ar fi putut găsi în Serile în sat la Dicanka ale lui Gogol, l-a expropriat Galaction, cu Moara lui Călifar, pe care Agârbiceanu o citise mai mult ca sigur cînd scria Morarul. Marile lui nuvele
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
apare adesea chiar adverbializat: "Muncește inteligent" (EZ 3345); "Cîștigați 500 muncind inteligent 2-3 ore/zi" (EZ 3345); Vrei să câștigi mulți bani inteligent"? (L 3843). Clișeul s-a impus, probabil, datorită fericitei întîlniri dintre modelul american de eficiență și prestigiul folcloric al deșteptăciunii naționale. În domeniul profesional, cîteva epitete marcate de conotația de modernitate revin constant pentru a caracteriza salariul: "salariu atractiv", "salariu atractiv și stimulativ" (EZ 3345), "salariu motivant" (RL 3875). În descrierea calităților cerute de profilul unor ocupații se
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
mi-am confirmat o impresie accentuată pe parcursul prezentului an universitar: există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe studente ale secției de muzicologie comentează în eseuri sau studii bunăoară aspecte ale recviemului, iar titlurile compozițiilor tinerilor evocă programatic ritualuri folclorice, descântece, psalmi sau anumite simboluri creștine. Ascultând cele cinci cantate pentru soprană și șapte instrumente, înscrise în concursul de compoziție "Paul Constantinescu", mă gândesc cum s-ar putea defini acest episod de muzică românească, semnificativ probabil pentru viitorul nostru componistic
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
Crețu înglobează astfel de sugestii în manieră personală, într-o "muzică nouă" care știe să revină spre public. Toți acești tineri și alături de ei Ana Iulia Giurgiu (doctorand, UNMB), cu Descântecdevrajășerpească, mai precis cantata sa ce esențializa sensibil un filon folcloric românesc, prezentată în afara concursului au beneficiat de burse din partea Uniunii Compozitorilor. De asemenea, de o interpretare exemplară a ansamblului Profil, dirijat de Tiberiu Soare. Ideea creării acestui ansamblu exista în germene de ceva vreme și s-a putut concretiza acum
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente monologice, direcționate ( " Ce-a făcut subiectul ieri", "Cum preparați porcul?") și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale și lexicale regionale. Interesante erau și unele înregistrări fidele de texte folclorice, mai ales antologia de proză populară epică a lui Ov. Bîrlea, din 1966, în care totuși textele erau tot de tip monologic: narațiuni bine constituite, destinate producerii repetate, depărtate deci de oralitatea dialogului spontan. S-au mai publicat în ultimii
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
aici intervine prima surpriză, prin tremă, fir epic. Volumul este, pe ansamblu, o încercare în poetica postmodernă: o deplasare spre epic, alegoric, figurile rococoului, formele intertextualității, îndeosebi rescriere și pastișă. Drumul spre epic trece, pentru Gheorghe Pituț, prin suprarealism, baladescul folcloric sau mai vechile obsesii moderniste, miturile genezei. Cele trei poeme sînt foarte diferite ca tehnică și valoare. Primul poem, cel care dă și titlul cărții, Primul alfabet sau călătorie în Uriaș, este și eșecul cel mai spectaculos - poate și pentru că
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
termine. Tot acolo, un articol al lui Petre Ursache - Imaginar mioritic în Baltagul lui Sadoveanu, slalom exemplar printre surse, argumente și concluzii. Toate acestea scapă, rând pe rând, neatinse. Iată câteva mostre: "Romanul este o variantă în proză a cântecului folcloric; iar lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
nostru alimentar. Cu adevărat surprinzător e însă faptul că sarea nu pare să aibă o influență directă asupra tensiunii sanguine, așa arată acum experimentele făcute recent pe loturi de pacienți cardiaci. Culmea este că nimeni nu scapă de aceste prelucrări folclorice a achizițiilor medicinii. Fiecare dintre noi avem o zestre de cunoștințe medicale de a căror temeinicie nu ne îndoim și de a căror proveniență nu ne mai amintim. Pur și simplu ne-am trezit că le știm, fără să mai
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
Cranberries, Sting, Bruce Springsten; difuzarea marilor programe naționale: Pepsi Music Show, Coca Cola Planet Live, Divertis Radio Show, Romanian Top 100, Rotton Music; implicarea în calitate de partener media în acțiuni cu scop caritabil (campanii antidrog, antispaga și antisida); organizarea de spectacole folclorice cu ocazia aniversarilor postului de radio Horion; corespondențe locale pentru BBC, Standard Media, Radio France Internațional; organizarea de concerte live cu cele mai bune formații românești: IRIS, HOLOGRAF, VOLTAJ, DIRECȚIA 5. Postul nostru de radio colaborează cu peste 30 de
Radio Horion a implinit pe 5 septembrie 2013 18 ani de emisie [Corola-blog/BlogPost/94306_a_95598]
-
Postul de radio Horion este singurul post privat de radio din Oltenia care are în programul său mai multe zile dedicate culturii. De asemenea, postul de radio Horion s-a implicat în calitate de partener media și organizator în realizarea marilor festivaluri folclorice din Craiova:”Maria Tănase” și ”IoanaRadu”. Pentru merite deosebite radio Horion a primit în 1997 o nominalizare pentru un premiu PRODFEST. În anul 2000 radio Horion a obținut la Paris premiul ”Arch of Europe” pentru calitatea programelor difuzate. Conform sondajelor
Radio Horion a implinit pe 5 septembrie 2013 18 ani de emisie [Corola-blog/BlogPost/94306_a_95598]
-
din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița, mult îndrăgitul ansamblu „Bârzava” din Reșița alături de ansamblurile Româncuța din Cumpănă, „Mugurelul” din Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai concursurilor de gen, din toate regiunile folclorice ale României: Mariana Ozana Stoicoci și Mariana Jianu(Oltenia), Elenă Nistor și Narcis Gherghișan (Dobrogea), Briana Olteanu, Georgiana Tănasă, Sânzian Odor(Moldova), Izabela Baicu, Cristina Vrânceanu și Adriana Deaconu (Prahova), Gabriela Oancea (Sibiu), Iulia Vătafu (Vrancea), Adriana Anghel (Hunedoara), Jenica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
alături de trupă să din Olanda care a avut o caldă primire din partea turiștilor veniți cu mic cu mare la concert. „Triluri de zestre” au răsunat în Portul turistic Mangalia, sâmbătă, 15 august, dintre acestea evidențiindu-se Marian Duicu și ansamblul folcloric “Zestrea Branului” împreună cu Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu, Mariana Stănescu, Gheorghe Sorea, Andreea Jitea, Ionel Letca și Alexandra Folea, ansamblul folcloric “Doinita” al cercului militar Bistrița. Melodia modernă închinata Fecioarei Maria - “Ruga”, avându-l că interpret și compozitor pe talentatul Dragoș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
Triluri de zestre” au răsunat în Portul turistic Mangalia, sâmbătă, 15 august, dintre acestea evidențiindu-se Marian Duicu și ansamblul folcloric “Zestrea Branului” împreună cu Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu, Mariana Stănescu, Gheorghe Sorea, Andreea Jitea, Ionel Letca și Alexandra Folea, ansamblul folcloric “Doinita” al cercului militar Bistrița. Melodia modernă închinata Fecioarei Maria - “Ruga”, avându-l că interpret și compozitor pe talentatul Dragoș Bădoi, fondatorul trupei Direcția 5, a cucerit publicul prin încărcătură emoțională aparte a piesei, care a indus o atmosferă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]