5,845 matches
-
glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
gestic de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri se încingeau hore, într-o frenezie elegantă, de bun simț și de nesfârșită voioșie. Scena era încărcată cu flori, iar în mijlocul ei cânta cea mai iubită interpretă de muzică folclorică dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele îmbrăcate de artistă au sugerat o aspectare vestimentară totalmente adorabilă și de efect scenic pitoresc, înfățișând
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
fost tablori alegorice ample, fascinante, de impecabilă ținută artistică. Iar interpretarea melodică a fost aceea știută, prețuită și iubită, nemărginit de valoroasă și unică: interpretarea nerepetabilă a artistei Aneta Stan. Prezentatorul spectacolului a fost Georgel Nucă, profesionist al prezentării spectacolului folcloric, binecunoscut publicului și ajuns la inima lui. Este și realizator de spectacole, de emisiuni tv, este interpret, este un artist care la fiecare apariție arată că interpretarea artistică, fie vorba chiar și de arta prezentării spectacolului folcloric nu are țărm
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
al prezentării spectacolului folcloric, binecunoscut publicului și ajuns la inima lui. Este și realizator de spectacole, de emisiuni tv, este interpret, este un artist care la fiecare apariție arată că interpretarea artistică, fie vorba chiar și de arta prezentării spectacolului folcloric nu are țărm, numai ascensiune. Nemăsurabilă a fost contribuția lui Georgel Nucă la farmecul spectacolului. I-au fost alături artistei Aneta Stan, cu iubirea pentru ea și dăruire publicului, artiștii: Angela Buciu (Maramureș), Ana Pacatiuș (Banat), Gheorghe Roșoga (Mehedinți), Georgel
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Viorel Mazilu). Neuitată zi! Grandioasă sărbătoare! A fost evocat, urcat la coroana identității neamului românesc, folclorul național, a fost celebrată o artistă integrată în pleiada de artiști care alcătuiesc istoria cântecului românesc și plăsmuiec legenda lui, ce încununează un veac folcloric de aur, nemăsurabil de valoros și necesar pentru istoria, unitatea națională și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul limitat al unei săli de spectacole, un tablou sărbătoresc de colosală amplitudine artistică. La mulți ani, dragă artistă, Aneta Stan! Publicul prezent și neprezent la spectacol, numeros
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Biletele pentru „Incantations for Bela Bartok” se găsesc deja în vânzare la casa de bilete a Operei Maghiare din Cluj Napoca, birourile Diesel Club (Piața Unirii 10) și online, în rețeaua Eventim (www
Coolt-week! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9318/coolt-week [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
canini îi străpunseră vena. Cavalerul simți cum sângele cald i se prelinge pe piept spre deliciul vampirei ce-l lingea cu satisfacție. - Acum ești al meu pentru totdeauna! - rosti ea triumfătoare. Ți-am dăruit nemurirea!” Vampirii sunt ființe mitologice sau folclorice, care subzistă prin hrănirea în special cu sânge de la creaturi vii, indiferent dacă sunt strigoi sau persoane în viață. Cu toate că entitățile vampirice au fost înregistrate în multe culturi și, conform speculațiilor istoricului literar britanic Brian Frost, ce crede că: "vampirii
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
este cel puțin bogat, istoricul trupei cântărește de cel puțin două ori mai mult. Luni, pe 6 Februarie, Seara Folk obișnuită din Expirat se transformă într-o călătorie în timp, din 1992 până în prezent. O călătorie prin balade haiducești, prelucrări folclorice, cântece sociale, parodii și cântece de suflet. O călătorie prin cei 20 de ani de când Trupa Karma este alături de noi. O călătorie care ia forma celui mai important concert aniversar al lor de până acum - cel de 20 de ani
Concert aniversar Karma by http://www.zilesinopti.ro/articole/1696/concert-aniversar-karma-20-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99712_a_101004]
-
referință în ce vă privește, pentru aparițiile dumneavoastră publice. Am colaborat cu producătorii și realizatori Tv, Niculina Merceanu, Maria Tănase Marin, Theodora Popescu, Iolanda Miricioiu, Valeria Arnăutu, Georgel Nucă și nu în ultimul rând regretata realizatoare a îndrăgitei emisiuni, „Tezaur Folcloric”, Marioara Murărescu, cea care si-a lăsat amprenta de profesionist asupra carierei mele de artist. Am avut o relație specială pe plan profesional, cu domnia sa, printr-o colaborare strânsă în ultimii zece ani, aceasta materializându-se în numeroase spectacole, festivaluri
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
aceasta materializându-se în numeroase spectacole, festivaluri, emisiuni realizate în toată țara. Am peste 150 de piese imprimate cu Orchestra Radio, dirijate de regretatul Paraschiv Oprea și Adrian Grigoraș. La Radio am o colaborare permanentă cu marii realizatori de emisiuni folclorice ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate artistică. Interpretați doar muzică populară? Pe lângă cântecul popular am abordat și alte genuri muzicale: cântecul de petrecere
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: Jelui-m-aș, cui să-i spui?/ Jelui-m-aș nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor și al muzeelor sătești, despre Muzeul Gh.Ionescu Șișești , pe de o partereia problematică Florentina Pleniceanu, arătând că bunurile
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Pe alți apropiați îi descoperim din povestea aceea înregistrată, dar, în cele din urmă, satul întreg îi aparținea, prin conferirea titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE. Așezăm aici povestea spusă chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni. Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului), Gelu Furdui, cu o voce caldă
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
muzical doinit (să mergă la sufletul omului), Gelu Furdui, cu o voce caldă și convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
și atunci am observat ce avea legat în jurul încheieturii brațului. Culorile României, o brățară din pânză dăruită de Marcela. Din fericire, Marcela a intervenit imediat și a apărat-o pe Maurleen, bunicuța care venise în mod special să vadă spectacolul folcloric. Femeia s-a întrebat atunci dacă nu cumva și steagul Americii este o ”provocare” pentru unguri. L-a scos din geantă și a cântat ”God Bless America” în mijlocul tuturor, după care a mers la masa ungurilor și le-a mulțumit
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1970), doctor în filologie al Universității „Al. I. Cuza” din Iași(1998), a fost mulți ani profesor de limba și literatura română, cei mai mulți la Câmpulung Moldovenesc (1977-2000), unde a editat revista de cultură folclorică „Miorița” (1991-1997) împreună cu un grup de profesori la fel de inimoși ca și domnia sa. Subiectul preferat a fost Eminescu și „Miorița”, adică exact acele două teme de studiu preferate de acest plăcut poet, folclorist și istoric literar. A vorbit cu multă căldură
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Nu că altele nu ar exista, departe gândul, dar, sincer recunosc, că-mi place! Și ce-am mai înțeles? Că, o dată cu această revistă - IZVOARE CODRENE - deja ieșită pe piață, a luat ființă, acolo, în ,,Asuajul nașterii sale”, și un ansamblu folcloric, cu același nume! Fiind vorba de o ,,naștere spirituală”, de un ,,prunc în fașă”, doresc acestuia (a se înțelege acestei reviste), mulți ani sănătoși, întru slovă, vin și mai adaug! Startul de pornire în lumea scriituri, a fost dat de
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
cum îi plăcea să se prezinte, coborâtor din neamul descălecătorilor Bogdan al Maramureșului, descoperitorul legitim al Moldovei, pe drept cuvânt afirmă, în numărul 3 al revistei ,,... localitatea Asuajul de Sus, nu va fi cunoscută de acum încolo doar prin Festivalul folcloric ,,Târgul cepelor”, ci și prin revista ,,Izvoare codrene” ... într-un viitor nu prea îndepărtat, revista ,,Izvoare codrene”, va deveni un reper pe harta spirituală a Maramureșului”. De aur au fost vorbele lui Ionu împăratului din Dragomireștiul nostru, grăbit, se pare
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
TARAGOTUL CARE A PLÂNS ȘI A BUCURAT ROMÂNUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
ancoră sufletească! Taragotul lui Dumitru Fărcaș vuiește o tremurătoare rapsodie de auzire, de citire și de privire, căci răsunetul lui cântă, povestește și înfățișează iubirea, patima, bucuria, răul, durerea, alinarea, jocul, truda, odihna, petrecerea...într-o înfățișare vie a muzicii folclorice! Vechii și măiaștrii lăutari au lăsat în urmă pe locurile acestea pământești ale marginii de sus a Balcanilor, dinaști cântăreți la instrumente tradiționale după care, la rândul lor au urmat muzicienii de azi, cum e maestrul Dumitru Fărcaș. E drept
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de istorie și critică literară, membru al Academiei Române”, care este prezent în antologie cu studiul de istorie literară „O frescă folclorică”. Ion Minulescu este ilustrat în aceeași antologie prin poeziile „Spre soare”, „Rugă pentru Duminica Floriilor”, „A XI-a poruncă” și „Poveste scurtă”. Alexandru Busuioceanu a studiat estetica și istoria artei la Viena și a obținut două doctorate, la Roma și
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
aduse cu greu din România la Toronto... atunci când au emigrat. Am cântat în copilărie la vioară și la pian, dar nu am început să compun decât de puțină vreme. Ascult tot felul de muzică, de la rock, la rap, la muzica folclorică și sunt receptivă la genuri noi de muzică. George ROCA: Știu că sunt mai multe feluri de disc jokey: cei de la radio, de pe stadioane, festivaluri, din discoteci... sau chiar pe internet. Unii schimbă doar benzile cu muzică prin localuri sau
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_dj_simina_grigoriu.html [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
Deschide catalogul, Cerneala și stiloul, Pune 4 la băiat... -Mie-mi plac fetițele, Jocul și fundițele. -Mie-mi plac băieții, Jocul și studenții! Legătura om-natură, atăt de frecventă în folclorul românesc, oferă de această dată și o surpriză;depășind cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul copiilor se apropie mult de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]