KorAP: Find »[drukola/base=folclorist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...53 >

1,316 matches

Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223

1900. O evocare a personalității lui Ovidiu Bârlea de o cu totul altă factură, dar cu nimic mai puțin atractivă, a realizat dl.prof.univ.dr. Mircea Popa, care, în calitatea sa de critic și istoric literar, a prezentat partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe

CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374

deosebit de valoroase în cadrul specializării lor. O serie de preoți au fost prezenți în viața culturală a țării: prozatorii Gala Galaction și Ion Agârbiceanu, arheologul Constantin Mătasă, întemeietorul Muzeului din Piatra Neamț, istoricii Gheorghe Ciuhandu, Candid Muslea, Constantin Bobulescu, Dumitru Furtuna s. a., folcloriștii Teodor Balașel din Vâlcea, Gheorghe Dumitrescu din Bistrița-Mehedinți, specialistul în muzică bizantină Ioan Petrescu de la biserica Visarion din București etc. Au apărut o serie de noi periodice bisericești, pe lângă cele vechi: „Biserica Ortodoxă Română” și „Studii Teologice” la București, „Candela

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752

din închisoarea comunistă și de după eliberarea sa. Printre ei sunt menționați băcanul Meir, medicul Sandovici, colegii de facultate Austermann, Leon Eșanu, Lefter, Liviu Moscovici, Marcu, Leon Volovici, profesorii universitari L. Bartfeld, Ihil Benditer, Isac Davidsohn, Martin Bodingher, scriitorul Nicu Steinhardt, folcloristul Harry Brauner. Amintirile academicianului Zub contribuie la reconstituirea tabloului istoric, iar unele personaje menționate - cu nume sau fără nume, numai după ocupație - ajută cercetătorului să înțeleagă participarea unor anonimi, oameni obișnuiți, la fenomenul istoric. În secțiunea Evrei din România pe

STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491315558.html [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304

întorn,/ Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină./ Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină/ Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon...” (Taine, sonet). Ion Dodu Bălan (România, prof., dr., critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator) este scriitorul pentru care valorile naționale, inclusiv, limba româna, tradițiile, istoria sunt componente extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești

EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244

local dar și național, cum ar fi: “Monografia Municipiului Drăgășani “(redactată în colaborare cu Constantin Șerban și Teodor Barbu );”Marin Sorescu-La Lilieci, Exegeză.Deschidere hermeneutică”(în colaborare cu Teodora Albu );”Marin Sorescu în scrisori “( I),( în colaborare cu George Sorescu);”Folcloristul Gheorghe N.Dumitrescu-Bistrița în relație cu Vâlcea “ și “Marin Sorescu în documente și scrisori inedite “(II ), Emil Istocescu are calitățile unui cercetător obiectiv, un cunoscător al istoriei și teoriei artei, în filologia clasică, care știe să îmbine într-o sinteză

EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
Făcând în acest sens și istorie literară prin descoperirea unor noi manuscrise ne cunoscute ale lui Gib. I.Mihăescu, citind opera acestui romancier din perspective documentului, în marginea căruia construiește ipoteze critice. Factologia e ținută strâns în mână, evocările despre folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița și pedagogul de excepție Constantin Popian, Al.Odobescu, cercetătorul istoric, preot Dumitru Bălașa, Marin Sorescu, politicianul liberal Ștefan D.Filipescu-Drăgășani, Eugen Petrescu, Cosmin Ionuț Drăghici, Constantin Isărescu, Constantin Șerban, folcloristul Ion N.Popescu, Teofil Popescu, Florin Mihăilescu, Nicolae

EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
Factologia e ținută strâns în mână, evocările despre folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița și pedagogul de excepție Constantin Popian, Al.Odobescu, cercetătorul istoric, preot Dumitru Bălașa, Marin Sorescu, politicianul liberal Ștefan D.Filipescu-Drăgășani, Eugen Petrescu, Cosmin Ionuț Drăghici, Constantin Isărescu, Constantin Șerban, folcloristul Ion N.Popescu, Teofil Popescu, Florin Mihăilescu, Nicolae Marinescu, George Țărnea, George Călinescu, Titu Maiorescu, au nerv, iar detaliile biografice sunt proiectate în scenario epic.Operele și faptele acestor personalități sunt analizate per regressum, relaționată cu aventura biografică. Viața lui

EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
Gib.I.Mihăescu este abordată ca o matrice a operei, după cum textul e o oglindă a biografiei.La fel procedează în relatarea “O prietenie și o colaborare de durată “( între pr.Gh.N.Dumitrescu-Bistrița, fost elev și maestrul Constantin Popian, profesorul acestuia ),”Folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița în relație cu Vâlcea “,”Dovezi ale vizitelor repetate făcute de Al.Odobescu la Mânăstirea Bistrița, din comuna Costești, județul Vâlcea, în secolul al XIX-lea(1858-1861 ) “, “Amintiri despre Marin Sorescu “,”realitate și ficțiune-Virgilu Voicescu(boier Gile )-prototip în

EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
în relație cu Vâlcea “,”Dovezi ale vizitelor repetate făcute de Al.Odobescu la Mânăstirea Bistrița, din comuna Costești, județul Vâlcea, în secolul al XIX-lea(1858-1861 ) “, “Amintiri despre Marin Sorescu “,”realitate și ficțiune-Virgilu Voicescu(boier Gile )-prototip în “Donna Alba “,”folcloristul mehedințean Gh.N.dumitrescu-Bistrița(I, IIși III ) “,”Marin Sorescu scriitorul total “,”B.P.Hașdeu “, ,,Ion M.Negreanu”,”Mihai Eminescu-148 de ani de la naștere “, “Titu Maiorescu-personalitate ilustră a culturii române “,” Gib I.Mihăescu și cinematografia“ și “Gib.I.Mihăescu-Gazetarul “. Este aici un biografism

EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589

cerând un oarecare timp, vom încerca publicarea fragmentelor cari pot fi date în vileag, într-unul din numerile viitoare”. În nr. 2-3 din anul următor, de la p. 8-14 sunt publicate “fragmente ale unui jurnal intim, scris de către marele economist și folclorist, Dr. At. Marienescu, prezent în viața românească a veacului XIX, cu o vastă activitate publică, recompensată până la urmă cu un fotoliu la Academia Română”. Aceste “fragmente” apar sub titlul: Între Dr. At. M. Marienescu și Mitropolitul Andrei Șaguna- din corespondența lui

ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623

facultate ai autorului: academicianul Dumitru Panaitescu Perpessicius și prof. univ. dr. Ion Rotaru. Valoarea cărții în sine (actualizarea lucrării de licență a lui Cristian Petru Bălan) e girată de doi corifei ai literaturii române, considerați unii dintre cei mai mari folcloriști ai țării noastre: prof. univ. dr. Mihai Zamfir și criticul literar prof. univ. dr. Ioan Dodu Bălan, care au notat-o cu 10 (acum, mai bine de 40 de ani) și care consemnează aprecieri critice, pe coperta IV a cărții

DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial_cristian_petru_balan_dubla_lansare_de_carte_la_ploiesti.html [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953

acest”film”al memoriei despre Patriarhul Limbii dacoromâne este când prin anul 1968, la sugestia profesorului și istoricului literar Emil Istocescu, am plănuit să-i facem împreună o vizită preotului Ionescu, din Dobrușa,(localitate la câțiva kilometri de Drăgășani) , ginerele folcloristului Theodor Bălășel,cu scopul de a realiza o înregistrare pentru emisiunea culturală de la Stația de Radioficare pe tema vieții și activității marelui folclorist.Din păcate, părintele Dumitru Bălașa nu a putut veni , pe motiv de sănătate. M-am dus cu

PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Preotul_dumitru_balasa_patriarhul_limbii_dacoromane.html [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
să-i facem împreună o vizită preotului Ionescu, din Dobrușa,(localitate la câțiva kilometri de Drăgășani) , ginerele folcloristului Theodor Bălășel,cu scopul de a realiza o înregistrare pentru emisiunea culturală de la Stația de Radioficare pe tema vieții și activității marelui folclorist.Din păcate, părintele Dumitru Bălașa nu a putut veni , pe motiv de sănătate. M-am dus cu profesorul Emil Istocescu.Preotul Ionescu,bolnav de inimă,ne-a arătat o parte din manuscrisele lui Bălășel, corespondența acestuia cu mari personalități ale

PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Preotul_dumitru_balasa_patriarhul_limbii_dacoromane.html [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]
Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064

punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul folclorist român, Gh. Dem. Teodorescu, buhaiul exista, numai în partea de peste Milcov, și doar de câțiva ani s-a importat și dincoace (adică înspre centrul Valahiei). De subliniat este faptul că atunci când își face apariția acest instrument, creat într-un timp

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul 1975 și distinsă cu Premiul Nicolae Iorga AL Academiei Române, întâlnim nenumărate detalii referitoare la specificitatea agriculturii românești, care, fie că

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate trage o linie de demarcație netă între estul și vestul țării, atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea, puțin favorabile concluziei că ar exista

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
vitalitate. Doar Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri de Crăciun din comuna Breaza de Sus, județul Prahova - "Culegătorul", publicat la Cluj. În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Pun totuși un semn de întrebare afirmațiilor unora dintre erudiții noștri etnologi și folcloriști (Horia Barbu Oprișean) prin care susțin că ideea de a ieși cu plugul o socotim cultă așa precum urătura cu larga ei desfășurare... este tot de origine cultă ... . Subliniez că toate aceste acțiuni de pregătire și punere în mișcare a

CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907

date referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar apariția acesteia. Profesor doctor Florian Copcea de la Universitatea Novi Sad din Serbia, în cuvinte pline de sensibilitate și talent, a evidențiat atât valoarea

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
II, nr. 6, 2011, coordonator-șef Dan Marchiș, cartea profesorului Victor Becheanu „Obiceiuri ale vieții de familie” dedicată obiceiurilor specifice marilor evenimente din viața omului din zona „Codrului, de la poalele Făgetului din ținutul Maramureșului”, o zonă mai puțin studiată de folcloriști, volumele de poezii: „Un Orpheus cu cartea-n mână” al lui Puiu Gheorghe Răducan, „Însingurări fertile” de Eugen Dulbaba, cât și cărțile de lingvistică: „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea,” autor Elena Trifan, „Miscellanea romanica,” autor Maria Iliescu. Pentru încurajarea

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259

Alba Iulia în Cetate, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională a proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Și tot aici, s-a cântat atunci „Deșteaptă-te, române!”, devenit astăzi imnul de stat al României. Muzica aparține „profesoului de muzichie”, și folcloristului român Anton Pann, care prin opera sa a contribuit la dezvoltarea limbii noastre literare, iar versurile îi aparțin poetului român Andrei Mureșanu, născut la Bistrița, în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și

INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818

economic și social al acțiunii. Toate momentele-cheie ale revoltei buciumanilor din 1886, context, pregătire, atacul propriu-zis, terorizarea sătenilor și până la arestarea atacanților și perioada de pușcărie au fost adunate de către unul dintre condamnați într-un jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu

EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor în literatură”, scrisă de Voicu Ioan Macaveiu, “Gânduri din adânc”, scrisă de Nicolae Țandrău

EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]