1,316 matches
-
veritabilă avere). Lucrând la o monografie a lui Nicolae Filimon (apărută în 1985) am socotit de cuviință să ofer imaginea recentă a mormântului, singurele fotografii existente până atunci figurând în iconografia cărților lui Viorel Cosma (Nicolae Filimon - critic muzical și folclorist, Editura Muzicală, 1966) și George Ivașcu (Nicolae Filimon, Editura Albatros, 1977). Descoperirea sepulcrului lui Filimon nu a fost o întreprindere ușoară, întrucât în catastifele funebrei instituții nu apărea numele scriitorului. Am apelat la "responsabil" (de altminteri om de treabă) care
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Nicolae Constantin Cu o admirabilă și neistovită tenacitate, folcloristul și editorul Iordan Datcu adaugă zi de zi noi piese la un edificiu care se arată a fi, încă de acum, mai mult decât impunător. Temeliile acestei construcții exegetice de mari dimensiuni au fost așezate cu decenii în urmă când
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
documentate, de atente la nuanțe sunt și comentariile din fișa consacrată lui G. T. Kirileanu, cu un accent special pe corespondența dintre acesta și Artur Gorovei, directorul revistei "Șezătoarea ", dar și cu alți literați și cărturari ai timpului, între care folcloriștii basarabeni Gheorghe V. Madan și Tatiana Gălușcă-Crâșmaru. Din corespondența cu Gheorghe V. Madan sunt reproduse 20 de scrisori, din aceea primită de la Tatiana Gălușcă, 8, plus una de răspuns a lui Kirileanu. Dincolo de parfumul de epocă și de "colora locală
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
răspuns a lui Kirileanu. Dincolo de parfumul de epocă și de "colora locală ", de sinceritatea lor emoționantă, scrisorile celor doi basarabeni conțin informații de istorie culturală și folcloristică extrem de prețioase. Astfel, cu titlu de exemplu doar, de reținut este însemnarea că folcloristul basarabean a înregistrat, pe cilindri de fonograf, cu George Breazul, în septembrie 1928, după data scrisorii, circa 100 de cântece basarabene. Care a fost soarta acelor cilindri nu se știe cu exactitate, deși existența lor fizică este menționată adesea de
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
lor fizică este menționată adesea de custozii de azi ai vechii Arhive a Compozitorilor Români, fără a se face precizări în legătură cu conținutul celor salvați și conservați. Ar fi, nu-i așa, un moment de mare emoție să putem auzi glasul folcloristului de la Trușeni la aproape 80 de ani de al înregistrarea lui pe cilindrii de ceară! Scurtele comentarii la cele două volume din memorialistica lui G. T. Kirileanu rețin pagini absolut memorabile despre personalități cu care învățatul moldovean a fost în
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu, morți în închisorile comuniste, ca și Barbu Slătineanu, Tr. Herseni și Ernest Bernea, condamnați la ani grei de pușcărie), în frunte cu mentorul lor, profesorul Dimitrie Gusti, fost președinte al Academiei Române, expropriat și umilit, dar și folcloriști și etnografi de marcă precum D. Caracostea, P. Caraman, Gh. Pavelescu, Ovidiu Papadima și mulți alții. Pe cei care îl cunosc pe ponderatul, pe echilibratul Iordan Datcu, tonul din unele pasaje ale acestui studiu poate să-i surprindă prin vehemență
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
George Breazul - un muzicolog complet cum nu am avut până la el și nu știu când vom mai avea; în: Sava, Iosif - Amintirile muzicienilor români. Dialoguri. Evocări. Confesiuni, București, Editura muzicală, 1982, p. 146; footnote> . În anul 1919 se înregistrase lansarea folcloristului Breazul, prin recomandările făcute noii reviste de folclor, de notare a melodiilor populare, pentru a „oferi posterității posibilitatea de a cunoaște graiul sufletului românesc”<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. G. - Relativ la muzica populară românească Către diriguitorii revistei „Isvorașul”; în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei fonogramice a Ministerului Cultelor și Artelor, fiind primul folclorist pe care l-am văzut făcând înregistrări pe suluri de ceară, cu aparate Edison”<footnote Stahl, Henri H. - Amintiri și gânduri, București, Editura Minerva, 1981, p. 92; footnote> . Iată cum a rămas încrustat momentul întemeierii în memoria lui Tiberiu Brediceanu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor români, vol. II, București, Editura Saeculum I. O., 1998, pp. 109 - 111; footnote> și în varianta finală din 2006<footnote Idem
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
58; footnote> și din 2003, prefațând volumul consacrat materialelor de pedagogie și didactică muzicală<footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești...; footnote> , Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999); în: Buletin Științific, Teologie Ortodoxă, Pitești, An I, nr. 1, 1998; Republicat în: Velea, Marin - Studii de muzicologie laică și bisericească, volum. IV, București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An XX, nr. 1 (77), ianuarie - martie 2009, pp. 39 - 58; footnote>. Acestor conflicte se poate datora și disprețul unor folcloriști din generația următoare, cum ar fi Ovidiu Bîrlea, care vedea în monumentala carte Patrium Carmen „enormul volum”, ce ar fi doar „o colecție de fișe”, deși anterior scrisese despre aceeași carte că „e indispensabilă folcloristului”<footnote Bîrlea, Ovidiu - Istoria folcloristicii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
poate datora și disprețul unor folcloriști din generația următoare, cum ar fi Ovidiu Bîrlea, care vedea în monumentala carte Patrium Carmen „enormul volum”, ce ar fi doar „o colecție de fișe”, deși anterior scrisese despre aceeași carte că „e indispensabilă folcloristului”<footnote Bîrlea, Ovidiu - Istoria folcloristicii românești, București, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 510 și 511; footnote>. Din păcate, asemenea diminuări artificiale vor fi preluate și de istorii care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
guvern revoluționar, format din Ion Heliade-Rădulescu, Christian Tell, Ștefan Golescu, Radu Șapcă și Nicolae Pleșoianu. Programul revoluției era construit pe baza principiilor burgheze, moderne, de organizare a statului. Marți, 10 iunie Folclorul transilvan Acum 150 de ani s-a născut folcloristul și prozatorul Ioan Pop-Reteganul. Colecția sa însumează peste 5 000 de poezii populare și peste 100 de texte în proză. Pe lângă surprinderea și conservarea varietății literaturii populare, a contribuit și la organizarea școlilor. Este considerat cel mai mare folclorist al
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
născut folcloristul și prozatorul Ioan Pop-Reteganul. Colecția sa însumează peste 5 000 de poezii populare și peste 100 de texte în proză. Pe lângă surprinderea și conservarea varietății literaturii populare, a contribuit și la organizarea școlilor. Este considerat cel mai mare folclorist al Ardealului. Miercuri, 11 iunie Naționalizarea În anul 1948 s-a adoptat Legea cu privire la naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport și asigurări, astfel lichidându-se practic proprietatea privată. Au fost naționalizate cu acest prilej 8 894 de întreprinderi
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
minute, nava Vostok înconjurând Pământul o singură dată, și toate comenzile au fost date de la sol. Miercuri, 10 martie DUMITRU CARACOSTEA În urmă cu 125 de ani s-a născut Dumitru Caracostea, unul dintre cei mai însemnați istorici literari și folcloriști români. Întreaga sa activitate teoretică și practică stă sub semnul dorinței de a găsi și aplica o metodă științifică în studierea și aprecierea actului artistic, inclusiv în ceea ce privește folclorul. Vineri, 12 martie ASA GRIGGS CANDLER În 1929 a murit Asa Griggs
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
în 1997 de către Lavinia Roman, cu ajutorul îndrumătorului științific conf. univ. Ovidiu Giulvezan, pentru Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timișoara, cu subiectul „Ion Crișan - compozitor și dirijor“, este evocat traseul artistic-profesional al artistului: compozitor, dirijor, profesor de muzică, folclorist și publicist, toate acestea fiind demonstrate ca borne ale carierei lui Ion Crișan în cele nouă decenii de viață. Prima dintre ele, cea de compozitor, îi este cea mai aproape de suflet și totodată cea la care nu a renunțat niciodată
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
Răzvan Voncu G.T. Kirileanu, Martor la istoria României. 1872-1960. Jurnal și epistolar, 2 vol., ediție îngrijită, cuvânt înainte, note și indice de Constantin Bostan, Editura RAO, București, 2013, 443+443 p. O ediție deosebită a scrierilor confesive rămase de la folcloristul, editorul și bibliologul G. T. Kirileanu, reunite sub titlul Martor la istoria României. 1872- 1960, ne propune Constantin Bostan, vechi cercetător al vieții și operei cărturarului nemțean. Deocamdată, au apărut doar primele două volume, care se opresc la anul 1918
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
cursurile liceului din Năsăud, care, de asemenea, îi poartă numele: Liceul „George Coșbuc“. De-a lungul timpului, mulți dintre elevii acestui liceu s-au ridicat până la statutul științific de membru al Academiei Române: Constantin Moisil, istoric și numismat, S. Florea Marian, folclorist, Iuliu Prodan, botanist, autorul primului tratat referitor la „Flora României“, Tiberiu Moraru, geograf, Grigore Moisil, matematician, și, desigur, scriitorul Liviu Rebreanu. Născut la Târlișiua, Liviu Rebreanu a făcut școala primară la Maieru (unde tatăl său era învățător), localitate unde va
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
muzică populară aș alege. Nu m-aș despărți de Luță Ioviță și de cei doi: verișorul primar violonist, Moise Mustață, dirijor, și Ionel Budișteanu, dirijor. Le sunt recunoscător, în special verișorului primar de la care am învățat doine necunoscute de ceilalți folcloriști bănățeni. Însă, am avut un vis, de mic. Să fiu violonist... într-o orchestră simfonică. Dar am părăsit gândul muzicii clasice când m-am îndrăgostit de folclor“, mărturisește taica Odrobot, cu o privire definită de albastrul oțelit al ochilor și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
care se bucură de aduceri-aminte ilustrate în albumul intitulat sugestiv „O viață pentru oameni“, editat de Orchestra de Muzică Populară 1 Mai a Regiei Autonome de Transport Timișoara special pentru cel care, cu siguranță, ocupă un onorific loc în topul folcloriștilor bănățeni pre și postdecembriști. Lucrarea cuprinde documente și poze imortalizate de-a lungul timpului, între anii 1960-2003, și are o inestimabilă valoare sentimentală, fiind în timp o părticică din tezaurul folcloric bănățean. Taica Odrobot e o legendă vie care visează
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
despărțit în 1986, când a decedat. Acum, copiii îmi încălzesc sufletul și îmi umplu zilele. Viața e liniștită, poate prea liniștită. Din păcate, majoritatea prietenilor și colegilor de generație nu mai sunt“. Scurt istoric Înființată în anul 1960 de către marele folclorist al Banatului, lector universitar Vanu Odrobot, orchestra R.A.T.T. a avut parte, de-a lungul anilor, de sprijinul angajaților Regiei Autonome de Transport Timișoara. Orchestra a avut în componență mari vioriști, suflători, acordeoniști, contrabasiști, violonceliști, contrași, țambaliști. A lansat, de asemenea
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
sunt actorii Daniel Petrescu (Teatrul Național Timișoara), Ildico Jarcsek-Zamfirescu (Teatrul German), Mátray László (Teatrul Maghiar), Doru Maniu (Teatrul de Păpuși), scriitorii Erika Scharf și Viorel Marineasa, concertmaestrul Ioan Fernbach (directorul Filarmonicii „Banatul“), mezzosoprana Aura Twarowska (Opera Națională), pictorul Constantin Flondor, folcloristul Ioan Odrobot. Comisia care a desemnat laureații a fost alcătuită din Paul Pîrșan, președintele comisiei pentru cultură a C.J.T. , cronicarii Ildico Achimescu și Ioan Jurcă Rovina, istoricul și criticul de artă János Szekernyés, romancierul Paul Eugen Banciu și Bodó Barna
Agenda2004-49-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283123_a_284452]
-
mi-o astupa." Înțelege, deci, să se supuie morții. Dar după ce și-a pedepsit vrăjmașul, ucigîndu-l cum se cuvenea unui act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate, cred, reputatul folclorist Ovidiu Bârlea să afirme: "Cea care oglindește în toată plinătatea profilul spiritual al românului, în trăsăturile lui tipice, este balada Toma Alimos". La fel, bătăios și justițiar, procedează Mihu Copilul, cînd murgulețul lui îl vestește că, pe aproape, o să-l
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]