404 matches
-
această opțiune a însemnat, înainte de toate, o amplificare a exigențelor cărora a trebuit să le facă față el însuși, începând cu aceea a cunoașterii depline, din interior, a activităților și personalității autorului. Activități care au fost multiple - de la bibliologie la folcloristică și de la istoria literară la editarea clasicilor - și o personalitate pe care aș calificao drept complexă, cu profunzimi sufletești sistematic camuflate de o discreție admirabilă, la meridianul nostru spiritual, flecar și curios prin definiție. Un amănunt pilduitor: bibliotecarul regelui, aflându-
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
boicotării istoriei, adică a realului. Asta ca o consecință, firește, a mîțului mioritic al resemnării în fața vrăjmășiei istoriei. Întrebarea este dacă acest mit fondator al fatalismului este singurul drept și adevărat. Dimitrie Caracostea, în 1943, într-un studiu fundamental pentru folcloristica românească, observă critic: "Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atît cel epic cît și cel liric, arată că este mai mult decît o exagerare, o dezumanizare să admiți ca produs al factorului istoriei sau că reflex al caracterului etnic, un fatalism
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Ediția de față este revăzuta și mult adăugita. Față de primele două volume amintite, care conțineau 475 articole, acesta însumează aproape 800. Lucrarea e însoțită de o cuprinzătoare Bibliografie generală. Dacă facem abstracție de Dimitrie Cantemir, considerat drept părintele etnografiei și folcloristicii românești, ctitorul ei cu adevarat, în epoca modernă, este V. Alecsandri, autorul primei culegeri de folclor din istoria culturii române, Balade (Cântece bătrânești) 1852, 1853, care vor fi mult întregite în de toți cunoscută Poezii populare ale Românilor (1866), apreciată
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
lor, în care acordă o mare importanță baladelor. Se știe că Alecsandri a intervenit copios în textul folcloric, fiind prin această, ca și prin considerarea lui că un important izvor de inspirație pentru poezia culta, creatorul școlii romantice în istoria folcloristicii noastre. Ea va fi reprezentată de către toți scriitorii pașoptiști, adăugându-i și valoarea documentar-istorică (N. Bălcescu, A Russo). Ideea va reveni la B. P. Hașdeu, ca un argument al romanității și continuității poporului român, în polemică cu Rösler. Autorul Cuventelor
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
folclor, el trimite un chestionar, adresându-se în special preoților și învățătorilor, de la care și primește unele răspunsuri. Extrem de originală se dovedeste concepția lui Hașdeu despre basm, examinat amănunțit în Magnum Etymologicum Romaniae, unde formulează, pentru prima dată în istoria folcloristicii universale, ideea, care va face carieră, a relației dintre miraculos și oniric. Hașdeu are elevi străluciți, pe Lazăr Săineanu care, cu lucrarea Basmele române este, după maestrul sau, așa cum susține Iordan Datcu, cel mai important basmolog, pe G. Dem. Teodorescu
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
populare române, pe Gr. Tocilescu, cel care cu volumul Materialuri folcloristice, realizează cea mai științifică cercetare în materie de folclor din epoca. Apropiat de Hașdeu este și Moses Gaster. Cartea lui, foarte importantă Literatura populară română, reprezintă prima sinteză a folcloristicii noastre și primul manual despre literatura din sec. XVIII. Autorul și-a propus să demonstreze, si a făcut-o strălucit, că poporul român "stă pe aceeasi înălțime a culturii pe care stau celelalte popoare din Occident". Un spațiu larg și
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
pe care o recunoaște și Ovid Densusianu, si N. Iorga și D. Caracostea. Dar cel care îi dă o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion Muslea, Ion Taloș. Unii sunt preocupați de metodologie și de istoria folcloristicii (Ovidiu Bârlea), alții de tipologie și clasificare (Sabina Stroescu), alții de orientarea modernă a cercetării, ca Ion Muslea și Mihai Pop. Acesta din urmă, adept al antropologiei culturale, preconizează alcătuirea unei "gramatici" a literaturii orale, apelând la lingvistică structuralista, la
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
pe Pavel Ruxăndoiu, Solomon Marcus, Radu Niculescu, Silviu Angelescu, Stâncă Fotino. La Institutul "G. Călinescu", sub îndrumarea lui I. C. Chițimia, adept al metodei lingvistico-filologice, al comparativismului, si a lui Ovidiu Papadima, care îmbină rigorile istoriei și criticii literare cu ale folcloristicii, s-au format George Muntean, Viorica Niscov, I. Oprișan și, în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb, Oct. Păun. Dicționarul pe care-l discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
ales formulele introductive sînt suficiente pentru recunoaștere. E normal ca un proverb să fie introdus prin "vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G.
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui Iordan Datcu, București, Minerva, 1981, vol. III). Din punct de vedere lingvistic, încurcăturile de limbă (folosesc
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
de profundă încît, încă din anii șaptezeci, putea discuta - adesea în contradictoriu -, ca un partener egal, cu marile somități europene ale timpului care îi recunoșteau nu numai neobisnuitele-i cunoștințe dar și extrem de importanțele contribuții în materie de romanistica, romanistica, folcloristica, gramatică istorică și comparată, etnografie și etnologie. Geniul sau incontestabil i-a îngăduit acele sclipitoare intuiții în care savanți deopotrivă cu el procedau cu prudență, netrecînd de linia faptelor verificate și demonstrate. Că destule dintre intuițiile și ipotezele sale de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Mircea Eliade. Stocul de corespondență adresat lui Valeriu Bologa și articolele sale din Ziarul Științelor relevă un adolescent și, apoi, tînăr mult preocupat de istoria științelor. Dar chiar din această sferă de preocupări mai generală, îl interesau chestiunile de istoria folcloristicii și a obiceiurilor populare, invidiindu-l, el, studentul de 27 de ani, pe profesorul clujean că a întemeiat un Institut și tot, întreba - cum altfel? - ce cărți și publicații primește pentru a le putea consulta și el. Și, apoi, în
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
seară în Brustureni este o povestire duioasa în care se înfățișează cu compasiune soarta unui năpăstuit al satului. Cu două povestiri nu cred ca se poate contura un "prozator uitat", pentru ca mai interesante sunt scrierile de istorie, critică literară și folcloristica. Din seara de Crăciun este o prezentare detaliată a colindatului din ajunul Nașterii Mântuitorului cu o foarte interesanta clasificare a colindelor urmată de bogate exemplificări. Pagina cea mai reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
odată cu analiza principiilor, autoarea schițează cu discreție și traiectoria unei vieți pe care amploarea și îndrăzneala proiectelor o sortiseră, probabil inevitabil, eșecului. Surprinzător pentru un cercetător a cărui operă face autoritate în domeniile sale diverse de specializare - nu numai în folcloristică, dar și în stilistică și în studiul literaturii - tocmai această perspectivă generală a fost mai puțin studiată și, desigur, mai puțin înțeleasă; privită cînd ca rezultat al indeciziei unui autor tentat, pe rînd, de diferite domenii nu prea apropiate, cînd
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
om și nu pe operă. Nu ne dăm seama dacă o asemenea temă ar merita o antologie. 1) Lucrând, în calitate de colaborator extern la Institutul pe atunci și de folclor, Șerban Cioculescu primise comanda, de la directorul institutului, a unui manual de folcloristică. La obiecția sa că domeniul îi este prea puțin familiar, G. Călinescu, menținând comanda, replicase: "nu-i nimic. Cu atât mai bine!" Șerban Cioculescu, documentându-se, produsese manualul, pe care l-a și predat comanditarului. Ulterior, lucrarea a dispărut fără
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
poeta se vede pe sine "cu părul împodobit cu melci/ ars și amar de sare/ cu gustul valurilor veșnic răcorindu-mi buzele însîngerate""; �o pornire de studios grefată deîndată pe o constituție atrasă de drăcovenii"; �cartea de față care agerește folcloristica"; �volumul de față în care poemele, fără a afișa (cele mai multe) anul nașterii, poartă în cercurile interioare ale trunchiului indicația vechimii"; Nicolae Balotă se întrerupe din spornicul tors, făgăduindu-și, cam abrupt, o altă formulă de jurnal"; �detectiv de ascunzișuri sufletești
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
altfel zicînd de component al acestei instituții editoriale de mari înfăptuiri culturale. D-sa a devenit redactor, în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la redacția de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
liberalizarea din anii șaizeci ai secolului al XX-lea e o realitate incontestabilă, care a modificat esențial - și în bine - harta literaturii române. De acest suflu înnoitor s-a bucurat și patrimoniul literaturii române clasice, inclusiv secțiunea de folclor și folcloristică. Desigur se mai înregistrau și eșecuri, ca în orice regim dictatorial care își mai slăbise chingile cenzurii. Așa s-a întîmplat, în 1968, cu repede devenită celebră antologie a poeziei românești alcătuită de dl Nicolae Manolescu, în care s-au
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Z. Ornea Tudor Pamfile a fost un folclorist și etnograf moldovean care, într-o viață prea scurtă de numai 38 de ani, a desfășurat o bogată activitate științifică. Ofițer prin pregătire și profesiune, e efectiv acaparat de preocupările în domeniul folcloristicii și ale etnografiei, publicînd multe și variate culegeri de folclor, fiind bine apreciate în epocă (de Sadoveanu, Iorga și, mai ales, de Ion Bianu, factotum la Academia Română, care i-a înlesnit lui Pamfile publicarea culegerilor sale de către chiar acest cel
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
la număr) purtînd acest titlu îndrăzneț nu sînt decît o amplă antologie tematică, însoțite de scurte comentarii îndeplinind adesea funcții ligamentale. Monografia sa e descriptivă cu totul, evitînd, din neștiință, zonele teoreticului. Regretatul Ovidiu Bîrlea, autor al unei învățate Istoria folcloristicii românești (1974), luînd în discuție cele trei volume ale lui Pamfile, aprecia: "Monografiile se mențin constant în zona descriptivă, fără încercări de filiații, iar partea comparativă e cu totul firavă, redusă la ceea ce ofereau revistele franceze de folclor și la
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
și „Paiațe“. Miercuri, 26 februarie Bogdan Petriceicu HaSdeu Se împlinesc 165 de ani de la nașterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, istoric, folclorist și lingvist român. Întemeietor al lingvisticii, filologiei și lexicografiei științifice românești, el este și unul dintre fondatorii folcloristicii comparate din România. Opera sa literară cuprinde versuri romantice de inspirație socială și fantastică, proză de notație realistă („Duduca Mamuca“) sau de evocare a trecutului, drama istorică în versuri „Răzvan și Vidra“ și comedia „Trei crai de la Răsărit“. Joi, 27
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
Pe lângă paginile dedicate literaturii ruse, volumul mai cuprinde, așadar, studii și eseuri despre critici și teoreticieni români, articole despre poezie, studii de teoria literaturii, un capitol (esențial, în opinia mea) dedicat metodicii predării literaturii în școală, contribuții de istoriografie și folcloristică și, deloc în ultimul rând, o selecție din articolele de opinie publicate de profesor în presa post-decembristă. Selecția se încheie cu câteva pagini, excelent alese, din impresionantul său jurnal inedit (57 de caiete, acoperind perioada 1961-2005), pagini ce conțin un
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, publicisticii, dar mai puțin s-a insistat asupra faptului că "s-a dorit și a luptat efectiv să devină un deschizător de drumuri și un creator de școală în sferele literaturii." încă din 1860, în Foița de istorie și literatură
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
lui Gheorghe Vrabie (s-a născut la 6 aprilie 1908, la Voinești, jud. Vaslui) era în mare măsură încheiată și autorul ei avea să se stingă din viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]