190 matches
-
din teza de licență despre balada haiducească, așa cum s-a arătat, nu sunt decât "niște compilații conștiincioase" (Monica Lazăr) și nu ne permit să tragem concluzia că Pavel Dan ar fi manifestat o pasiune statornică în această direcție, a cercetărilor folcloristice. Trebuie să spunem din capul locului că Pavel Dan n-a publicat în revista "Blajul" nici prea mult, nici creațiile cele mai bune. În același timp, a colaborat și la revistele: "Gând românesc", "Pagini literare", "Abecedar", "Darul vremii" și chiar
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
în "Bucureștiul cultural" nr. 21-22, supliment la revista "22", nr. 810 din 13-19 septembrie 2005: "Se pare că Rebreanu a fost aproape de Nobel, iar polonezul Reymont care l-a învins nu era mai bun". E, din păcate, una din informațiile "folcloristice" despre șansele unui scriitor român la Premiul Nobel. Lui Reymont i s-a acordat acest premiu în 1924, când cariera internațională și traducerile din proza lui Rebreanu erau la un început modest. În 1924, Liviu Rebreanu nu avea cum să
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
Pernot și editate, sub forma prezentei culegeri, de către Constantin Eretescu, prezintă interes nu numai pentru relațiile româno-franceze în materie de folcloristică (foarte bogate, după cum rezultă din postfața lui Iordan Datcu). În primul rând, avem de-a face cu niște înregistrări folcloristice „culte”. Pentru că, realizate la București, în localul Universității, între 27 septembrie și 28 octombrie 1928, cu participarea a circa 75 de subiecți, ele nu au neapărat meritul autenticității. Nu sunt concentrate asupra unei zone, a unui anotimp sau obicei. Rezultând
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
ci și salvatoare pentru text, pe care îl pune la dispoziția publicului, într-o formă accesibilă și însoțit de un nou catalog, ce permite consultarea de către specialiști și public deopotrivă. Nu este misiunea unei cronici a edițiilor să evalueze relevanța folcloristică a acestei culegeri. Cum am sugerat, ea e mai degrabă discutabilă ca formulă științifică și sunt convins că specialiștii se vor apleca asupra ei. Totuși, un aspect pe care culegerea lui Hubert Pernot îl surprinde, oarecum fără voia ei - cred
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
Fefeleaga - pagini antologice din literatura Munților de Apus. A studiat în satul natal, la Baia de Arieș și Târgu- Mureș, și urmează Facultatea de Litere la Universitatea din București, fiind atras mai ales de cursurile despre baladă și de concepția folcloristică a lui D. Caracostea. În anii ’40 este concentrat și participă la campania din Răsărit. Aproape de încheierea războiului, în mod neașteptat, este arestat de ruși, și stă în prizonierat aproape patru ani. În 1949 se angajează la Institutul de Folclor
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
-mi închipuiam să supraviețuiască, peste secole, atâta sevă și prospețime poetică. Ești un părinte iubitor și ocrotitor al poeților populari, anonimi, ai Argeșului și Muscelului și meriți devotamentul nostru. La p[aginile] 244-245, constat îndelunga d[umnea]v[oastră] activitate folcloristică de teren și, din nou, alte omagii admirative din parte-mi. În vara anului 1953, împreună cu prof[esorul] Vasile Marin din Vâlsănești, am vizitat și eu Stroeștii. Vă spuneam odată, că socrul lui Vasile Marin a fost un învățător Florescu
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Ibrăileanu, dar mai ales a contemporanilor. El combate ideea cărturărismului, încă o dată, apropierea de Rabelais, susținute de G. Călinescu, "renascentismul" și asocierea cu pictori ca Bosch și Breugel, de care vorbise Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Vladimir Streinu e ferm convins că geniul folcloristic ivit pe apa Ozanei nu are nici o legătură cu "erudiția". La fel de categoric se arată în privința satirei de care s-a făcut atâta caz (e citată iarăși Zoe D. Bușulenga), noul monografist observând, pe bună dreptate, că mai propriu lui Creangă
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
din 1986, anunță că ediția critică este proiectată în 20 de volume, care vor cuprinde întreaga operă hasdeeană, restituită prin efort colectiv: ,S-a format, pentru prima oară, un colectiv de specialiști, din mai multe domenii de activitate (istorie literară, folcloristică, filosofie, filologie și istorie), care și-a asumat această sarcină temerară" (p. XLIX). Dar nu ni se spune cine sunt membrii componenți ai acestui colectiv. Era evident că nu se putea proceda altfel. Rămâne un mister de ce acest colectiv nu
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
Poate aduna în jurul dorințelor sufletești la un spectacol, mai multă omenire decât pot sindicatele chemate pentru necesarul trupului. Cântecele acestea ale interpretului Petrică Mâțu Stoian, cu prunele și canuța, care au ajuns balade, dar în primul rând celelalte mai prestigioase folcloristic dau substanță de operă sufletească întregii zone a Banatului care răsună în cântec din veacuri vechi, răsună azi din zori în zori și va răsuna din mărginime în mărginime și din timp în timp, de-a pururi, dacă de-a
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
Dintr-o inspirație înrudită vine și strania Domnișoară Hus, cu fantasticul ei descântec de nebună, de o originalitate de expresie, de o vigoare de notație și putere coloristică indiscutabile. Dar nici la această "manieră" pitorească și orientală, plină de sevă folcloristică, poetul nu s-a oprit mult, ci a ancorat în formula ermetică a Jocului secund, al doilea promontoriu al modernismului liric românesc, cel dintâi fiind poezia lui Tudor Arghezi, ce nu-și răspund numai prin valoare și putere de contagiune
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
esteticii erotice de sens contrar. În multe împrejurări ale vieții, privind atent o persoană, dintr-un anume unghi, avem impresia că aceasta seamănă cu o pisică, cu un câine sau un lup. Licantropia nu este doar un delir psihotic sau folcloristic, ea se regăsește, adesea, în viziunile sau visele multor oameni normali, mai ales când acești sunt impresionați de anumite detalii din imaginea danturii sau a ochilor unei persoane. Alunecăm deseori în fantastic, iar această glisare are totdeauna la bază detaliul
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
actele consemnează o altă dată, în Basarabia, la Giurgiulești, județul Cahul. A absolvit școala medie din Giurgiulești, apoi facultatea de filologie, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. A activat ca profesor, a desfășurat muncă de cercetare științific folcloristică. Debutează ca interpretă de muzică folk în1980 la Radio Moldova. Activitatea ei artistică, urmează din acest moment pasul fix și stabil al consacrării, prin participarea la manifestări artistice de anvergură din Moldova, la spectacole de muzică folk și de muzică
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Ioan Selejan, al Episcopiei Covasnei și Harghitei, material bogat ilustrat cu imagini de la diferite mănăstiri din cadrul Episcopiei. Ca o prelungire a spiritualității, pr. drd. Mihai Andrei ALDEA ne invită să citim studiul eseistic “Mistica în cultura profundă a românilor” - Consemnări folcloristice, III. Preot dr. PETRU PICA, în eseul “Veniți de luați lumină” - prezintă cartea Luminiței Cornea „Pe cărarea Raiului - Convorbiri duhovnicești cu Înaltpreasfințitul Ioan” (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010), Din vol. de foto-vignete spirituale, “Oglinzi cu memorie”, apărut la
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
pe locul ll, elevii ce dansul trăiesc ! La "Inter Regio Fest", ("Artistic Festival Concurs") Ansamblul nostru de dansuri, o nouă Diplomă-a adus ! Copiii noștri coregrafi : Mihai Bărbuț, Ana-Maria Duță Andreea, Auraș și Nicoleta-Ștefania, Andreea, Alex-Ionuț, alături de Daniela, Sunt "Izvorul Folcloristic", cu colega Marinela ! Prin Instructorul Stănescu, Profesori, doamna Directoare Lăsat-au urme adânci, în folclorul din Izvoare ! Desigur și Primăria, dar și Consiliul Local Au sprijinit din totdeauna, tot ce-i legat de Cultural ! Să nu-l uităm pe Florian
OMAGIU VECTORILOR DE CULTURĂ DE LA IZVOARELE, JUD.OLT. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343212_a_344541]
-
îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a infinitelor sentimente umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și universale, de literatură comparată (receptare literară și influențe), de critică literară. Volumul din 1972 este consacrat centenarului G. Ibrăileanu, cu studii semnate de Al. Dima, I. D. Lăudat, Const. Ciopraga, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Noemi
ANALELE STIINŢIFICE ALE UNIVERSITAŢII „AL. I. CUZA” DIN IASI. Lingvistică. Literatură. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și în propunerile de sinteză novatoare (teoretică și practică). Primul său exercițiu folcloristic, izvorât din cercetarea pasionată de arhivă și de teren, s-a concentrat în studiul Ion ăl Mare (1963). Cercetările lui A. privind cântecul bătrânesc se divid în două etape. Celei dintâi, cuprinsă între anii 1950 și 1964, îi corespund primele
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
modelul static-statuar”, „modelul beativ-dogmatic”, „modelul catastrofic”, „modelul static-gregar”, „modelul expansionist-dinamic”, „modelul expresionist-rebel”, „modelul fizic-descriptiv și termodinamic”), iar partea cealaltă a volumului tratează despre „modelul magic” în cultura română, cu consistente referiri la și exemplificări din cultura tradițională și din corpusul folcloristic. Faptul (semnalat de Paul Anghel) că „în cultura română până la ora actuală nu sunt asimilate date importante din propria ei istorie” ar trebui să dea de gândit oricărui intelectual român. Și chiar dacă explicația la Paul Anghel este parțială și partizană
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
1957, 50; Teodor Vârgolici , Al. Dima, RMB, 1962, 5617; Nicolae Barbu, Omagiu, IL, 1965, 13; Simion Bărbulescu, Arta și literatura în concepția lui Al. Dima. Sinteza, IL, 1965, 13; Ovidiu Papadima, Al. Dima, scriitorul, IL, 1965, 13; I.C. Chițimia, Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin cele ale lui Hasdeu, care deschid drumul cercetării comparative în folclor, și prin textele populare publicate, revista este una dintre cele mai însemnate publicații folcloristice din secolul al XIX-lea. R.Z.
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
tipologie a mahalalei îmburghezite, agrementată cu elemente ale legendarului, așadar o mitologie socială. Uzând de tehnicile epice tradiționale, C. introduce în roman personaje și locuri istorice la care adaugă, pentru sporirea verosimilității, documente de epocă, citate din presa vremii, glose folcloristice din Bărăgan. C. asociază „amurgul levantinilor” (al unei mentalități fanariote, mai degrabă) cu organizarea statului român după modele europene, relatarea autorului, ironică și îngroșată cu picanterii, evocări bufe și parodice, amintind de Mateiu I. Caragiale (Mircea Scarlat), pentru a sugera
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănățean” și conține
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
405-407; Radu Niculescu, Rumänische Volksmärchen, RITL, 1970, 3; Radu Răutu, Ovidiu Bârlea, „Metoda de cercetare a folclorului”, REF, 1970, 4; Virgiliu Florea, Tipologia folclorului, ST, 1971, 10; Ion Taloș, Enciclopedia poveștilor românești, ST, 1976, 6; Ion Taloș, Ovidiu Bârlea, „Istoria folcloristicii românești”, CREL, 1977, 1; Mihai Coman, De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Epopeii lui Ghilgameș, pe de o parte, și practici și credințe șamanice, pe de altă parte, au fost remarcate și de E.A.S. Butterworth (1970) și de Kurt Jaritz (1971), conform 6, p. 413. 57. G.G. Tocilescu, Chr. Țapu, Materialuri folcloristice, vol. III, Editura Minerva, București, 1981, p. 348. 58. Și în credințele populare românești, copacul și ramura pe care a cântat cucul au valențe magico- benefice ; vezi Sim. Fl. Marian, Păsările poporului român, București, 1938, p. 14, și nota 8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
permanență în atenția forului academic. În 1884, B. P. Hasdeu s-a oferit să ducă la bun sfârșit proiectul avansat și susținut material de regele Carol I, Etymologicum Magnum Romaniae (1886-1898) fiind gândit ca un tezaur de cunoștințe lingvistice, filologice, folcloristice, istorice, geografice, literare, dar nu a reușit să elaboreze decât primele trei volume și introducerea la cel de-al patrulea. Munca la Dicționarul tezaur al limbii române a fost continuată de A. Philippide, Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]