314 matches
-
CAPITOLUL 1 SISTEMUL STOMATOGNAT Sistemul stomatognat reprezintă unitatea morfologică și funcțională a tuturor țesuturilor care participă la executarea funcțiilor globale ale sistemului: masticație, deglutiție, mimică și fonație. Aceste funcții se execută în condițiile automenținerii sistemului în parametrii homeostazici proprii și în corelație cu cei ai întregului organism. Aceste țesuturi sunt structurate în elemente morfologice: scheletul osos al sistemului stomatognat, ATM, dinții și paro-dodonțiul, mușchii sistemului stomatognat, grupați
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii superiori și unul pentru premolarii inferiori. Funcțional participă la triturarea alimentelor, fizionomie, fonație. 8.4. Grupul molar -12 dinți, 6 maxilari și 6 mandibulari, câte trei pe fiecare hemiarcada. Se dezvoltă din lama dentară primară, erupția desfășurându-se între 6 și 18 ani. Se dezvoltă din patru-cinci lobi dentari, din care doi sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație centrică față de craniu. CAPITOLUL 12 UNITATEA ÎNTRE MORFOLOGIE ȘI FUNCȚIE LA NIVELUL ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Funcțiile globale ale sistemului stomatognat sunt masticația, deglutiția, fonația și fizionomia. De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale, voluntare sau involuntare: -solicitări funcționale ocazionale, voluntare profesionale cum ar fi suflatul în instrumente muzicale, sticlăria; -solicitări funcționale ocazionale involuntare, inclusiv cu semnificație patologică: tușea, strănutul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu efecte dezechilibrante la nivelul tuturor determinanților mișcărilor mandibulare. Vor apare faze anormale de execuție a deglutiției fără contacte dentare sau cu contacte dentare anormale, închizând un cerc vicios care întotdeauna va conduce la disfuncții ale sistemului stomatognat. 12.3. Fonația este actul fiziologic prin care coloana de aer ajunge în spațiul supraglotic și se transformă din sunet laringian în vorbire articulată. Articularea se produce la nivelul culoarului bucal. Acest culoar își modifică dimensiunile în funcție de sunetul emis prin acțiunea specifică a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
oral-de stabilizare). În loc de șanț ocluzal, pentru sprijin se realizează un prag plasat pe panta vestibulară, la 1 mm sub contactul acestuia cu antagonistul. Practic, acest onlay se realizează în scop biologic, nu estetic, deoarece la molarii inferiori este vizibilă în fonație fața ocluzală, nu cea vestibulară. Preparări atipice ale premolarilor și molarilor -Pe dinții cu diametru mai mare, dar cu înălțime mai redusă, prepararea proximală se face prin realizarea a două șanțuri proximale, în vederea creșterii retenției (onlay Selberg) (fig. 9.59
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinților este idealul în zona vizibilă. Ansamblul estetic al acestei zone variază de la pacient la pacient. Pentru majoritatea oamenilor, ea include toți dinții frontali, premolarii și primii molari maxilari, cât și primii premolari mandibulari. Stomatologul trebuie să analizeze de la început fonația și zâmbetul pacientului, pentru a determina extinderea zonei în mod obiectiv și să discute cu pacientul posibilitatea de extindere a zonei în mod subiectiv. Dacă percepția pacientului legată de extinderea zonei vizibile depășește ceea ce este aparent real, stomatologul trebuie să
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dezavantajul că, prin mobilizarea lor, mențin bolnavul într-o stare de infirmitate, creând adevărate psihoze cu fenomene de rejet psihic față de terapia mobilă. Ele au un volum mult mai mare în raport cu cele fixe, creând uneori disconfort și chiar tulburări de fonație și deglutiție, care ulterior sunt compensate. PROTEZAREA PARȚIALĂ MOBILIZABILĂ ACRILICĂ Protezarea provizorie de tranziție Indicații. Elemente componente. Proteza parțială mobilă acrilică reprezintă o soluție de tranziție în algoritmul terapeutic de reabilitare a edentației parțiale întinse, absolut necesară repoziționării cranio-mandibulare și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dentare în scopul refacerii lor; -arcade dentare edentate parțial protezate mobil la care se recomandă noi extracții, cu transformarea protezei parțiale în proteză totală. Protezarea de urgență poate rezolva situații limită, când considerente personale ale pacientului, de maximă urgență (fizionomie, fonație) o impun. Principalul scop al protezării de urgență este acela de a conserva integritatea morfologică și funcțională a sistemului stomatognat, de a menaja psihic bolnavul și în condițiile unor intervenții chirurgicale de amploare, complexe, și care necesită un timp mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este situată la nivelul molarului 1. Bara posterioară transversală se poziționează posterior de molarul 1 - de aceea este mai puțin percepută de limbă. -Nu se va aplica la limita de reflexie a vălului palatin, pentru a nu produce jenă în fonație și deglutiție. -Poate prezenta curburi pentru ocolirea torusului palatin, iar la unirea cu elementele pe care le conectează se lățește în evantai pentru ca unghiul de unire să fie rotunjit, evitând astfel disconfortul și retenția, asigurând în același timp rezistența. Extremitățile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și retenția, asigurând în același timp rezistența. Extremitățile ei se continuă în șea cu elementele de conexiune secundară sau cu mijloacele de menținere și stabilizare. Bara anterioară palatină transversală urmărește curbura arcadei. Fiind situată în zona de frecare, adeseori jenează fonația și deglutiția - de aceea se confecționează mai îngustă și mai subțire. Barele palatine sagitale Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice. Urmează curbura arcadei la 10 mm distanță de parodonțiul marginal. Sunt elemente de conexiune a unor șei sau elemente de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și de cea psihologică. Din punct de vedere morfologic s-a urmărit realizarea la nivelul ambelor arcade, maxilară și mandibulară a unor restaurări protetice fixe și parțial mobile, care să refacă integritatea dento-alveolară, iar funcțional restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat: masticație, fonație, deglutiție, fizionomie. În urma investigării și analizării planului de tratament în acord cu toate principiile și criteriile menționate, s-a optat pentru următoarea soluție terapeutică (fig. 4.164, 4.165), dictată de aspectele socio-economice și nu de soluția de elecție, această
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
punte Corpul de punte face parte integrantă din punte și trebuie să îndeplinească aceleași condiții pe care le îndeplinește oricare lucrare protetică: de a înlocui dinții lipsă, asigurând păstrarea dinților rămași pe arcadă; de a asigura refacerea funcției masticatorii, restabilirea fonației și a funcției fizionomice. Puntea odată aplicată trebuie să favorizeze dispariția complicațiilor locale existente, fără a provoca apariția altora. Trebuie să realizeze o integrare de lungă durată. O problemă deosebit de importantă în modelarea corpului de punte este reprezentată de modelarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reduse ca înălțime - deci, acest corp de punte este nefizionomic - și cu muchiile rotunjite. Este indicat numai în edentațiile reduse laterale mandibulare, unde este mai puțin vizibil. Nu se va aplica niciodată la maxilar, căci în acest caz va modifica fonația, și, prin existența spațiului între corpul de punte și creastă, ar duce la stagnarea alimentelor la acest nivel, fiind în acest caz neigenic. Introducerea în practica dentară a punților, la care corpul de punte este realizat suspendat, se datorește faptului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
creasta alveolară este realizat la nivelul versantului vestibular al crestei. Oferă posibilitatea închiderii rezonatorului bucal, motiv pentru care este indicat pentru maxilar. Are formă de plan înclinat pe fața orală, respectând morfologia feței vestibulare. Aceste punți sunt igienice, nu modifică fonația și nici estetica feței vestibulare. Corpul de punte cu contact liniar pe muchia crestei Aceasta este indicat în edentațiile mandibulare, contactul fiind realizat de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al corpului de punte, până în vecinătatea papilei interdentare ce
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
se pune accentul pe cerințele fizionomice și fonetice în dauna celor biologice. Soluția punerii de acord a tuturor acestor cerințe constă în diminuarea acoperirii mucoasei și menținerea contactului cu ea, în măsura în care este indispensabil pentru efectul fizionomic, pentru a nu stingheri fonația. Deci, prezervarea biologiei mucoasei se obține diminuând contactul dintre corpul de punte și creasta alveolară la un contact liniar, punți tangențiale. În acest caz, sarcinile funcționale ale corpului de punte au fost aduse în concordanță cu cerințele biologice. În acest
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de 2 mm de mucoasă, dar este recomandabilă și o distanță mai mare. Belliard recomandă ca, în regiunea incisivo-canină, modelarea corpului de punte să se facă astfel încât să se imite fața orală a dinților naturali pentru a nu se tulbura fonația. Dacă s-ar face un plan înclinat pentru a evita puntea în șa, limba nu ar mai găsi contactul obișnuit pentru pronunțarea sunetelor. El condamnă puncțile tangenți-ale, a căror față gingivală este un plan oblic, deoarece se formează un unghi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și fără apăsare; -exigențele estetice pot necesita o zonă de contact mai mare pentru a suprima existența spațiilor, dacă creasta alveolară frontală este în mod excesiv rezorbită; -contactul lingual va trebui să fie asemănător dințiilor naturali, pentru a nu modifica fonația. Punțile igienice Pentru regiunile laterale, protezele fixe igienice sunt cele mai indicate. Aparatele gnatoprotetice conjucte igienice constau în stabilirea unei suprafețe ocluzale în armonie cu dinții vecini și antagoniși și o curățire corectă a zonei subiacente a corpului de punte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
salată de cuvinte”. Disartria se definește tot ca o tulburare de limbaj, dar nu aparține afaziilor, deoarece înțelegerea vorbirii și scrisului este normală, la fel și posibilitatea de exprimare prin scris. Etiologic, disartria este consecința lezării nervilor cranieni implicați în fonație (corzile vocale), precum și în modularea sunetelor emise de către acestea. Disfonia definește situația în care una sau ambele corzi vocale nu răspund comenzii nervoase. În afectări unilaterale vocea are aspect bitonal, iar când sunt implicate ambele corzi vocale, pacientul este afon
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Pentru a putea depista cauzele tulburărilor de limbaj, va trebui să cunoaștem structura și fiziologia aparatului fono-articulator. Acesta este compus din plămâni, laringe și cavitatea bucală și este coordonat de celulele specializate din scoarță prin nervii cranieni răspunzători de actul fonației. Iată descris succint mecanismul vorbirii umane: "În expirație, curentul de aer este condus din plămâni prin trahee către laringe. Aici, prin îndepărtarea / apropierea coardelor vocale, se produce vibrația curentului de aer, dând naștere sunetelor. Curentul sonor trece apoi mai departe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
buze denumit canalul vorbirii este alcătuit din organele fixe și mobile menționate în paragrafele anterioare. Pozițiile variate ale organelor mobile (coardele vocale, faringele, palatul moale, uvula, limba, buzele și maxilarul inferior) determină modificări ale formei și dimensiunilor canalului vorbirii în timpul fonației. În acest mod, curentul de aer va căpăta forme, rezonanță și timbru diferite, producând sunetele vorbirii: vocale și consoane 121. "Este considerat ca având o întârziere în apariția și dezvoltarea vorbirii copilul care, până la vârsta de 3 ani, folosește un
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
anatomie și de fiziologie. Este vorba atât noțiuni despre anatomia și funcționarea aparatului fono-articulator, cât și de traseele nervoase implicate în actul limbajului, precum și despre scoarța cerebrală, despre organizarea ei topografică și funcțională. De asemenea, vor trebui cunoscute atât fiziologia fonației, cât și cea a aparatului respirator, mecanismele neurofiziologice ale întregului proces, precum și date despre aparatului auditiv pentru a se înțelege deficiențele sau scurtcircuitele din controlul audio-fonator. La fel de important pentru specialist este să studieze și să cunoască evoluția ontogenetică a limbajului
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
chiar și psihiatric.) Logonevroza este o formă agravată a bâlbâielii și conține o puternică componentă nevrotică. Logonevroza are trei stadii, care cuprind următoarele forme: tonică, clonică și tono-clonică. Forma tonică se manifestă printr-o încordare a mușchilor interesați în actul fonației, dar nu numai. Cu timpul, toți mușchii vor fi cuprinși în stare de contractare, lucru care se poate controla chiar și prin palparea plantei piciorului subiectului înainte și în timp ce articulează câteva cuvinte. (Talpa piciorului este locul cel mai îndepărtat anatomic
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de respirație. Însă trebuie adăugate și complicațiile psihogene, dizarticul, adesea conștient de modul său defectuos de pronunțare, va cădea în aceeași spirală vicioasă ca și logonevroticul. "Dizartria constă într-o dificultate a vorbirii, nelegată de o atingere a organelor de fonație (limba, buze, văl palatin etc.) sau de comanda nervoasă a acestor organe. Există două mari tipuri de disartrie, care diferă fiziologic: tipul paralitic și tipul neparalitic. • Disartriile paralitice sunt consecințe ale unei atingeri directe a mușchilor (miastenie), unei atingeri a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]