196 matches
-
constituit și constituie principalul mijloc de demutizare. De altfel, numai prin metoda orală se realizează demutizarea În adevăratul sens al cuvântului. Această metodă urmărește Însușirea emisiei și a recepției vorbirii, pe senzațiile vibro tactile și pe impresiile vizuale ale organului fonator. Aplicată prin prisma cerințelor actuale presupune realizarea recepției și emisiei vorbirii În unitate cu ajutorul mijloacelor tehnice și didactice În scopul exersării proceselor psihice și formării comunicării verbale. Întemeietorul metodei orale este Samuel Heynike, care Înființează la Leiptzig, pentru prima oară
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se parcurg următoarele etape: exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele În procesul demutizării sunt: Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează prin
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
scris : « noi putem face ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise În ceea ce privește posibilitatea Însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le Întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) În cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a și u, cu două grade de deschidere, scurte și lungi. - sistem consonantic complex organizat preponderant ternar (o mare parte dintre dentale și palatale sînt aranjate în trei serii corelative). - numeroase consoane care se articulează în zona posterioara a aparatului fonator (în gît). - existența unui ansamblu de consoane numite emfatice (glotale, faringale sau implozive), realizate printr-un suflu expirator mărit. - sînt limbi flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile semito-hamitice. 6.10.3. Familia khoisan Limbile acestei familii sînt cunoscute în toată lumea datorită faptului că utilizează clicurile cu valoare fonematica. Clicurile sînt un fel de plescăituri, sunete stridente și guturale în care sînt implicate diferite părți ale aparatului fonator, în special limba și dinții. În LL clicul este definit drept o "consoana a cărei pronunțare este însoțită de o inspirație, nu de o expirație, ca în cazul consoanelor obișnuite. Se aseamănă cu plescăiturile din limbile europene; zgomotul sărutului este
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îndeplinește nu numai funcții vegetative (metabolice), ci și somatice (comportamentale). II.3.10. ROLUL CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE La rândul lor, căile respiratorii superioare dețin un rol important în producerea apneelor din somn. Constituind calea comună a tractusurilor digestiv, respirator și fonator, structura anatomică a acestuia este adaptată funcțiilor sale multiple. Segmentul faringian al căilor respiratorii superioare fiind colababil, realizează o coordonare complexă a activității musculare, buco-faringo-laringiene, care asigură rolul triplu (digestiv, respirator și fonator) al acestora. Echilibrul dinamic dintre presiunea hipofaringiană
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calea comună a tractusurilor digestiv, respirator și fonator, structura anatomică a acestuia este adaptată funcțiilor sale multiple. Segmentul faringian al căilor respiratorii superioare fiind colababil, realizează o coordonare complexă a activității musculare, buco-faringo-laringiene, care asigură rolul triplu (digestiv, respirator și fonator) al acestora. Echilibrul dinamic dintre presiunea hipofaringiană, ca forță de îngustare a faringelui, și activitatea mușchilor dilatatori ai acestuia (tensorul vălului palatului, genioglosul, geniohioidianul, stiloglosul și cricoaritenoidianul posterior) este determinant în asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și funcției ventilatorii. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se naște un handicap care poate depăși cu mult sfera deficiențelor și a handicapurilor de vorbire. Tulburări de voce • Cele mai frecvente tulburări ale vocii sunt cele din sfera fonasteniei, adică acele manifestări care apar ca urmare a oboselii aparatului fonator, de obicei în urma unui efort prelungit de vorbire. Fonastenia este adesea prezentă la dascăli, știut fiind că ei își folosesc mult vocea la clasă și că obișnuiesc să vorbească la fel și în afara lecțiilor. De asemenea, fonastenia poate apare la
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la nivelul fiecărui element în parte) dă specificitatea fiecărui caz. Tulburări polimorfe ▪ Afazia "Afazia 149 este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii într-un interval de timp impus. In această etapă, copilul învață că orice activitate (mișcarea corpului, a organelor fonatoare) are o durată și această durată poate fi măsurată în timp( un timp mai lung sau mai scurt în funcție de complexitatea acțiunii).Astfel, copilul poate să-și organizeze acțiunile în funcție de timpul pe care-l are la dispoziție. 2.) Sesizarea și
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat în ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii în comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii își formează și își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar substituiri sau chiar
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
dar albina?”, „Ce se aude?”; jocurile de atenție și de orientare spațială: „Unde am așezat ursulețul?”, „Ce jucărie am ascuns?”; jocurile de analiză și sinteză mentală: „Ghici cine lipsește?”, „Cine trebuie să plece?”, contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, a aparatului fonator, a deprinderilor de exprimare corectă, coerentă și expresivă. Jocurile de identificare și denumire a obiectelor din mediul apropiat: „Ne jucăm cu creioane colorate”, „Ce spun cărțile?”, „Să găsim culoarea preferată”, au ca obiectiv asocierea imaginilor cu cuvântul și acțiunea, asigurând
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
s-a refăcut un singular unealtă etc. 30 Asupra acestei probleme, vezi și Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994, p. 49-64. 31 Sunetul articulat este un element al vorbirii rezultat prin modificarea trăsăturilor curentului de aer expirat prin aparatul fonator al omului. 32 Există, desigur, și excepții de la acest principiu. Limba rusă, de exemplu, s-a extins în multe zone în care limba-bază, slava comună, nu a fost răspîn-dită, fiind transplantată, prin expansiune imperialistă, în spații ale limbilor romanice, germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a constituit și constituie principalul mijloc de demutizare. De altfel, numai prin metoda orală se realizează demutizarea în adevăratul sens al cuvântului. Această metodă urmărește însușirea emisiei și a recepției vorbirii, pe senzațiile vibro-tactile și pe impresiile vizuale ale organului fonator. Aplicată prin prisma cerințelor actuale presupune realizarea recepției și emisiei vorbirii în unitate cu ajutorul mijloacelor tehnice și didactice în scopul exersării proceselor psihice și formării comunicării verbale. Întemeietorul metodei orale este Samuel Heynike, care înființează la Leiptzig, pentru prima oară
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
se parcurg următoarele etape: - exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;- utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; - pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; - predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele în procesul demutizării sunt: - Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii - Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
scris : « noi putem face ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise în ceea ce privește posibilitatea însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) în cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
mărirea capăcității respiratorii. Toate aceste exerciții, pentru a nu deveni obositoare și plictisitoare au luat forma unor mici filmulețe amuzante pe care copiii trebuiau să le imite. S-au utilizat exerciții ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopee pentru antrenarea actului fonator dar și jocuri de atenție auditivă pentru stimularea auzului fonematic. În următoarea etapa s-au efectuat exerciții specifice pentru emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea sunetelor problemă. Ecranul este împărțit în două, într-o primă fereastră elevul are vizualizată poziția organelor
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a nu deveni obositoare și plictisitoare au luat forma unor mici filmulețe amuzante pe care copiii trebuiau să le imite. S-au utilizat exerciții ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopee(păsări și animale, fenomene ale naturii,obiecte) pentru antrenarea actului fonator dar și jocuri de atenție auditivă pentru stimularea auzului fonematic. În următoarea etapă s-au efectuat exerciții specifice pentru emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea sunetelor problemă. Ecranul este împărțit în două, într-o primă fereastră elevul are vizualizată poziția organelor
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reguli și restricții dar fără a le menține suficient pentru a avea impact educativ. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este aparent integru, fără malformații. Lueta este paretică, fiind înclinată la 45°. Coordonează cu foarte mare greutate componentele mobile ale aparatului fonator. Respirația fonatorie este insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este mai bine dezvoltat, totuși decalat în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la o viteză de exprimare normală, conversațională, dacă sunt și alte elemente contextuale de sprijin
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
gimnastica maxilarelor: închidere și deschidere a gurii, liber și cu rezistență, pentru gimnastica buzelor și limbii: sugerea cu buzele strâns lipte, scoaterea și retragerea rapidă a limbii. S-au efectuat exerciții ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopeeeeee pentru antrenarea actului fonator, dar și jocuri de atenție auditivă pentru stimularea auzului fonematic. În cea de-a doua etapă s-au efectuat exerciții specifice pentru emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea sunetelor problemă. În fața oglinzii logopedice s-a încercat stabilirea modului corect de pronunțare
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
gîtlejului său nu-i permitea omului de Neanderthal să emită anumite foneme, în schimb nu se contestă că el putea emite altele. Și orice foneme sînt la fel de adecvate pentru a diferenția semnificații. Originea limbajului nu este legată de conformația organelor fonatoare. Cercetarea ei ține de neurologia creierului. Or, aceasta din urmă demonstrează că limbajul a putut să existe încă din timpuri îndepărtate, mult anterioare apariției lui Homo sapiens acum vreo o sută de mii de ani. Mulaje endocraniene făcute pe rămășițele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]