783 matches
-
specială" de pe Antena 3 (din 3 iunie, între orele 14,00 - 15,00), desfășurată sub genericul "Gay, paradă și proteste", a cărei prezentatoare/moderatoare, cu voce turuitor-metalică, ne-a făcut să avem îndoieli mari asupra existenței și folosirii corecte a foneticii românești... Domnia sa a redus cam la jumătate numărul vocalelor din alfabet (mai mult n-a putut, deși s-a străduit...), emițând acel metalo-turuit devastator pentru cei doi invitați ai săi: un homos și un reprezentant al "noii drepte". Talk-show-ul e
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
cuvinte cam facile, bazate pe ambiguitatea semantica a cuvîntului și a derivatelor sale, pe ezitarea între sensurile lor proprii și cele figurate: "Eclipsă de promovare" (C 184, 1999, 11); "Vip-uri ain eclipsă" (Co 2428, 1999, 20). Mai neobișnuită e modificarea fonetica a cuvîntului, prin amplificarea glumeața a dificultăților de pronunțare: "duo-ul Eclipxa" (EZ 2164, 1999, 2). Inventivitatea combinatorie produce și noi formule de salut, sub formă de urare - "Eclipsă ușoară" (la un post de radio) - sau remotivează unele expresii și
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele sînt direct orientate către anumite defecte de dicție mai răspîndite: celui care rostește cu dificultate consoana "r" i se propun versuri în care tocmai această abundă. Din rîndul probelor mai generale - singurele relevante pentru ierarhia dificultăților limbii
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
trecut, sufixul (dezvoltat de celelalte limbi romanice dintr-un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație: afirmativamente, catagoricamente
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
o perioada ulterioară, se descrie concurența între influență culturală germană și cea franceză. În genere, se susține necesitatea de a integra, pentru înțelegerea specificului limbii române, comparația romanica (sînt dese referirile la dialectele italienești) și balcanistica. Studiile mai "tehnice", de fonetica istorică și de gramatică, au obiecte alese tot dintre aspectele cele mai controversate și insuficient studiate ale limbii române: dativul posesiv, pronumele dînsul, structurile partitive, comparația, ordinea cuvintelor. În analize de o remarcabilă finețe și complexitate, descrierea strict gramaticala se
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
a "complexului cimiterial" din Săpînța căruia i se face, cu această ocazie, și istoricul din care se desprinde ca figură centrală meșterul Ion Stan Pătraș, inițiatorul acestui cimitir "vesel". Urmează o trecere în revistă a unor elemente specifice ale grafiei, foneticii, morfo-sintaxei ca și ale vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală a
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
capacitatea ei de a funcționa că fragment și întreg totodată. În chip asemănător, modă presupune o dualitate ce pare auto-destructivă: ea e în același timp strategie de includere în masă celorlați, dar și de depărtare de ei. Pentru Simmel, vecinătatea fonetica dintre cuvintele "modă" și "model" nu e întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
de istoria limbii. O decizie explicită e și cea de a privilegia în expunere aspectele lexicale: strategie de captare a cititorului, cu siguranță mai interesat de evoluția cuvintelor și a sensurilor, în legătură cu istoria și mentalitățile, decît de detalii "tehnice" ale foneticii și morfologiei - dar și pariu științific: demonstrația se plasează astfel tocmai în zona în care, prin tradiție, latinitatea romanei a fost mai contestată, a fost considerată că mai puțin evidență. Volumul cuprinde așadar capitolele obligatorii pentru o tratare completă a
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
puse la contribuție lucrările romaniștilor de la Institutul de Lingvistică din București - mai ales cele reunite în Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, 1988, volum coordonat tot de Marius Sală), la formarea cuvintelor, continuîndu-se cu capitolele care reduc la esențial morfologia, sintaxa, fonetica și fonologia. În prezentarea istorică se simte experiență autorului în problemele teoretice ale contactului lingvistic, ale bilingvismului. Evoluțiile semantice sînt puse în legătură cu modul de viață, cu condițiile specifice unei civilizații rurale; sînt subliniate consecințele lingvistice ale lipsei contactului cu latină
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
la Departamentul de Filologie clasică al Universității din București, unul dintre filologii „clasiciști” cei mai valoroși ai școlii românești actuale. I se datorează traduceri din autori importanți, precum Seneca, Pliniu cel Bătrân, Cato, Sf. Augustin, Sfântul Ieronim, câteva cărți despre fonetica latină sau textele antice și circulația lor. Antichitățile noastre (2013) este o colecție de texte, cele mai multe, recenzii și cronici de carte, apărute inițial în revista ieșeană „Convorbiri literare”, de-a lungul a câțiva ani, intim legate între ele prin tematică
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
cele mai specifice ale ortografiei românești se amestecă în permanență cu elemente din alte sisteme grafice, cu convenții din alte limbi: "băjetzii"; "după *a cobo", "oritsche", "oritschine", "tzschedează" etc. Umlautul folosit pentru notarea diftongilor e unul adaptat, a cărui valoare fonetica se recunoaște prin aproximare: "pălea", "nu stu", "po ureke". Frecvent - ca în unele transcrieri fonetice internaționale - litera k apare în loc de c: "okii", "kestii", "kiar". Chiar grafiile cele mai stranii nu deformează de fapt pronunția: "Asja cevfa", "zvgneste", "yinstalatii", "yieu". Jocul
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
de tipul "excursie" - "escursie"): "să vopsex", "sal iubeaxă", "să ne zdrobeaxă", "sîrbeaxo-tigăneaxă". Ajungem astfel la o altă trăsătură lingvistică generală a poeziilor din volum: oralitatea. Majoritatea textelor realizează o transcriere foarte plauzibilă a limbii vorbite - cu fenomenele ei tipice de fonetica sintactica: acomodări, asimilări, afereze, eliziuni. Îndrăznelile de transpunere grafică sînt fără precedent în literatura noastră (poate cu excepția unor pasaje din proza lui Goma). Confruntate cu culegerile de texte transcrise pentru scopuri lingvistice, notațiile poetice se dovedesc foarte reușite, surprinzînd transformări
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
trece cu tașca/ goală ce gașca/ lia la bătae"; "Tre ste spargi în figuri/ ca băiat dă băiat"; "pencă az nu mai e/ ca pă vremea lu tactu", Băetzii). Foarte interesantă mi se pare tocmai această divergență a nivelelor lingvistice: fonetica și lexicul merg într-o direcție; sintaxa, structura textuală, versificația - în alta. Rezultatul poate fi de mare haz, dar și de ascunsă anxietate. în acest volum, "estetizarea" textului mi se pare mai ales un mijloc de emfatizare, prin care ororile
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
sat la altul: "ei așa vorbește mai pă lung"; "noi rîdem de ei"). Magdalena Vulpe a studiat caracterul popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți (de obicei atrag atenția fonetica și vocabularul). A scris mult în domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
Dicționarului limbii române“, din care a reușit să publice, în timpul vieții, trei volume masive, și a inițiat și conceput „Atlasul lingvistic român“. S-a impus prin multitudinea aspectelor abordate în cele peste 400 de lucrări ale sale: istoria limbii, romanistică, fonetică, lexicografie, istorie critică și literară. Marți, 6 mai Maximilien de Robespierre Cu 245 de ani în urmă s-a născut omul politic francez Maximilien de Robespierre, unul dintre conducătorii Revoluției burgheze din Franța și al iacobinilor. Șef al guvernului revoluționar
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
Cum era de așteptat, majoritatea textelor (o sută șapte, în total) din recentul opus șunt la origine în limba română; de patru ori mai putine șunt în engleză, cîteva, hibride, iar una în așa-zisa limba spargă, ingenioasa-i jonglerie fonetica, inspirată, poate, de capriciile muzicale. Fiecare text juxtapune originalul și versiunea italiană. Nu întîmplător, după ce în terțina „Limbaj”/„Language” poeta se identifică cu un șuierat bilingv// just a bilingual hissing, în final își plasează declarația de fidelitate: Chiar de voi
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
din România, Irina Margareta Nistor; Ziua Limbii Române: „Despre limba română și distribuția ei geografică”, „Limbile înrudite cu română și vitalitatea lor”, „Graiuri românești și istoria limbii române”, „Influență altor limbi și neologismele”, „Elemente de vocabular în limba română”, „Gramatică, fonetica, sunete”, „Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
au modificat mai puține...Au rămas, aceste cuvinte cu toate că au venit slavii în sec VI, de unde foarte multe cuvinte slave, care, nu sunt nici în franceză, italiană sau spaniolă...Foarte ciudată, l română fiincă are și probleme de pronunție, de fonetică, mai complicată..ț, ș, î...În limba română un străin mai ușor citește decât vorbește... P.C. - Ca om de cultură, surprindeți în România elemente care să ne reliefeze, știu eu, personalități care să inereseze în mod deosebit pe cei din afara
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
supraviețuirii, fandarea în lupta cu trecutul, imunitatea la bun-simț, mi-am umplut nițel plămânii cu aer. Când m-a sunat Jaroslaw Godun, directorul Institu-tu-lui Polonez din România, pe la începutul lui aprilie ca să-mi facă această invitație, urechea mea neobișnuită cu fonetica poloneză n-a înțeles mare lucru, iar eu m-am jenat să-l rog să repete. Așa că l-am trecut în agenda mea sub numele de Polonia. Și așa intenționez să-l și păstrez.
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
Universitatea Oxford din Marea Britanie introduce, pentru prima dată în istorie, un curs de limba română, care va fi predat la Facultatea de Lingvistică, Filologie și Fonetică, anunță site-ul oficial al instituției. Peste 20 de elevi s-au înscris deja la cursul finanțat de Ministerul Educației din România, curs lansat săptămâna aceasta de ambasadorul României la Londra, dr. Ion Jinga. „Limba română este atractivă pentru că este
Limba română, predată la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/80835_a_82160]
-
autorul ni le traduce. Inițial, ele par chemate de context, deoarece denumesc realități specifice locului; dar, treptat, cuvintele turcești se acumulează, transformîndu-se într-un fel de muzică de fond a relatării. Cititorul nu mai e atent la sensul, ci la fonetica lor, ca la o melodie pură, acționînd doar ca un supliment de ireal. Cu toate că se găsea în capitala unei țări ce reprezenta pentru un român trecutul întunecat și opresiunea, Ralet-scriitorul, opus diplomatului, dobîndește o inexplicabilă simpatie față de turcii înșiși. Le
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
Müller Guttenbrunn și editând operele acestuia). Dr. Johann Wolf a preluat formarea metodico-didactică a viitorilor profesori de limba germană și a coordonat practica pedagogică. El era titularul unui curs despre „Faust“ de Goethe și coordona cursurile practice rezervate exercițiilor de fonetică și celor dedicate însușirii principalelor tehnici filologice. A avut o înzestrare ieșită din comun de a-și călăuzi studenții pe terenul metodologiei cercetării științifice, îndemnându-i spre zone insuficient explorate unde puteau elabora contribuții originale, cum ar fi, de pildă
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
nevoie de azil politic. Cînd, foarte curînd, am obținut un post la Universitatea din Ottawa, am plecat avînd în minte Emigranți la Brazilia de Sadoveanu. Tot timpul îmi spuneam că o întoarcere la postul meu de la București, la Centrul de Fonetică al Academiei, nu era exclusă. Nu m-am întors pentru că mi-a plăcut mult prea mult libertatea. O libertate foarte concretă: nu microfoane, nu securiști, ziare care scriu orice, cărți la fel. De asemenea, m-a impresionat organizarea impecabilă din
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
Edgar Papu, unul din cei mai admirabili profesori ai noștri, am trecut în lingvistică, unde obiectul era mai puțin ideologic și deci mai puțin primejdios. Cu sprijinul generos al lui Alexandru Rosetti, în 1962 am fost angajat la Centrul de Fonetică, unde făceam lingvistică și stilistică structurală. Scopul acestor discipline era introducerea unei metodologii strict științifice în domeniul umanist și, cîtă vreme alternativa era ideologia oficială, mi se părea mai igienic să examinez structuri lingvistice decît să aplic politica partidului în
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
anumit mod: «Numai trezorierul are autoritatea de a semna cecuri...»; Persoane sau grupuri care au puterea de a da ordine și de a acționa: «Este responsabil cu autoritatea locală...»; O persoană cu anumite cunoștințe/un specialist: «Este o autoritate în fonetică» ”. Penguin Dictionary of Sociology (1984, p. 24) menționează că „în sociologia contemporană, termenul [de autoritate] este adesea folosit imprecis pentru a se face referire la influența exercitată în calitate de lider”. Sintetizând, autoritatea este legată de putere și leadership și poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]