124 matches
-
principal județele Mureș, Harghita și Covasna, cu cinci grupuri de dialecte: cel din zona Odorheiului Secuiesc, cel din zona Trei-Scaune, cel din zona Ciuc, cel din zona Gurghiului și cel din Scaunul Mureșului. Particularitățile de pronunțare din regiunea secuiască față de fonetismul standard se regăsesc în diferite alte regiuni dialectale. Vocala [e] scurtă se găsește și aici, ca în mai multe alte regiuni, la fel ca și lungirea vocalelor înaintea lui [l], [r] și [j]. Pronunțarea [ø] în loc de [ɛ] din zona Odorheiului
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
maghiare: ceangăiesc de nord, ceangăiesc de sud și secuiesc moldovean. Dialectele de nord sunt mai arhaice, păstrând elemente de limbă din Evul Mediu. Dialectele din sud și cele secuiești moldovene sunt înrudite îndeaproape cu cele secuiești din Trei-Scaune și Ciuc. Fonetismul din Moldova prezintă asemănări cu cel din alte regiuni, de exemplu existența lui [e] închis scurt ca în mai multe alte regiuni, sau trecerea de la [o] la [ɒ], ca în Câmpia Transilvaniei. Se găsește și aici realizarea lui /v/ ca
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
graiul din Țărnareca față de toate celelalte, graiurile din L’umniță și Cupă față de celelalte, cele din Umă și din Lundziń față de celelalte. În special din punctul de vedere al împrumuturilor se pot opune graiurile din Grecia, Republica Macedonia și România. Fonetismul meglenoromânei nu este unitar. Există diferențe relativ însemnate între graiuri. Fonemele vocalice ale meglenoromânei sunt: Transcrierea meglenoromânei nu este unitară în rândul cercetătorilor. În acest articol se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
existența unor surse literare; cuvîntul apare de altfel la Creangă ("o sturlubatecă și ...o leneșă de fată ca aceasta", de unde e preluat și difuzat pe canale didactice: glosare, comentarii, analize. A doua explicație e mai puțin certă; cred totuși că fonetismul special, combinația expresivă de sunete care poate ridica chiar dificultăți de pronunție și nu e lipsită de un anumit simbolism fonetic, tipic cuvintelor calificative, mai ales dacă au și valori peiorative, îi atribuie un oarece interes, ca unei "curiozități estetice
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
trăsăturile care Îi deosebesc de vecinii lor imediați decât la asemănările cu aceștia, oricât ar fi ele de evidente și de frapante pentru observatorii din exterior. Adesea destul de puține la număr, trăsăturile care marchează diferența, fie ele forme lingvistice (lexic, fonetisme, prozodie), obiceiuri, practici alimentare (rețete, băuturi) sau elemente de tehnologie (mijloace de transport, ustensile de pescuit), sunt de altfel manipulate ostentativ pentru a evidenția specificitățile și a crea identitate locală. M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Societății graiurilor din Franța. Pe de altă parte, un complement etnografic vine să Îmbogățească documentația lingvistică. Aceasta permite punerea În evidență a „fluidității faptelor de limbă” și reprezintă un veritabil conservator al graiurilor din teritoriu, mai ales În materie de fonetism și lexicografie. Astfel de atlase constituie excelente instrumente de referință pentru orice studiu de dialectometrie (măsurare matematică a variațiilor limbii În spațiu). M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 vol. CALVET
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
bază dialectul štokavian. Standardizarea limbii bosniace se face pe baza folosirii limbii de către vorbitorii bosniaci și Damir Mustabašić constată că dintre cele trei, aceasta seamănă cel mai mult cu standardul sârbocroatei. Potrivit lingvistului Dževad Jahić sunt particularități bosniace următoarele: În fonetism ar fi tipic bosniace următoarele trăsături: În prozodie se observă următoarele fenomene: (D, F) În domeniul declinării se remarcă folosirea cazului genitiv cu prepoziția s în locul instrumentalului: Există unele forme și folosiri specifice de pronume, de exemplu: În domeniul verbului
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
putea să citească și să scrie într-un mod tolerabil, sarsailismul nu izbutește decat a dezgusta sau a zăpăci poporul, si ocazionează procrearea unor specimene de o monstruozitate nepomenita"5). Lucrarea, care propune cu îndrăzneala un sistem ortografic absolut fonetic (fonetismul complet), bazat pe solide argumente lingvistice și psihologice, ar merita o analiză aparte întrucît tratează cu limpezime problemele raportului dintre expresia verbală și imaginea ei grafică, anticipînd poziția realistă adoptată oficial la 1902. Nu avem date despre circulația lucrării lui
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
Petru Maior, care scria construcțiuni latine în românește (estrem ce, pentru deșteptarea noastră din apatia lungă față cu latinismul, era neapărat trebuincios), după ridicarea la potență a aceluiași estrem de către următori, trebuia neapărat să vină ca remediu contra lui estremul fonetismului absolut, a iubirii nemărginite a limbei numai românești și esclusivitate față cu limba latină și cele surori. Aceste estreme au fost condiționate de însăși natura lucrului, nu poți defige mijlocul unei linii până ce nu vei fi aflat puntele ei cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ni se prezintă, cu spărturile ei de pe ici, de pe colea, prin cari pătrund razele murdare ale politicei zilii, cu aruncătura una peste alta a unor observațiuni fără sistemă, nepătrunse de un singur principiu, - fie acel principiu uzul, fie etimologismul, fie fonetismul, fie combinarea amândurora, astfeli... riscăm mult numind-o critică. Declar că, fără să combat neci pro neci contra celor combătute de d-l critic, n-am vrut decât să spun că și critica și - are limitele sale, că și ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională: unitatea în limbă. și o normă unică în pronunție. [26 august 1877] {EminescuOpIX 422} ZIAR NOU ["AU APĂRUT LA 26 AUGUST... "] Au apărut la 26 august
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în loc de bine, tene în loc de tine ș. a. Și apoi tocmai acest ă pe care dnia-lor îl blamează le-a făcut mediu unificator cu trecutul - așa: inima, Săbiniu, băserica astfel încît ă are un rol mult mai mare în etimologism decât în fonetism chiar. El e o piatră de care [te] lovești în toate colțurile. Daunele ce le face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că un idiom evoluează după uzul vorbitorilor, nu după legi inventate de filologi. Aportul său principal constă în soluționarea problemelor ortografiei, chestiune spinoasă, pe care a abordat-o mai întâi în lucrarea Despre scrierea limbei române (1866), în spiritul unui fonetism rațional. El a atacat sistemele ortografice etimologizante, grăbind abandonarea lor de către majoritatea filologilor vremii. Propunerile sale au reprezentat cea mai mare parte a raportului prezentat (în numele comisiei însărcinate cu elaborarea ortografiei) și aprobat de Academia Română la 8 aprilie 1880. Reluate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
astfel și omonimia cu făgaș „văioagă“), așa cum locuitorii altor sate se numesc, în loc de vlădeni, vlădăreni. Pădurile fiind de fag, era necesar un diminutiv, derivat cu sufixul -aș de la colectivul făgar (cf. Fogar de la 1300, care redă, prin corespondența fonetică obișnuită, fonetismul romînescului făgar), o altă posibilă bază de „pornire“. Felul în care a fost derivat făgar și înțelesul sufixului sunt cunoscute încă din latină: aerarium, „camera tezaurului“, apiarium, „stup de albine“, arenarium, „nisipăriș“, cucumerarium „strat de castraveți“, armarium, „dulap de arme
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Din această afirmație rezultă că avem a face, în analiza oricărui cuvânt, cu trei aspecte definitorii: forma sa fonetică, semnificația acesteia, precum și caracteristicile sale gramaticale, care pot fi exprimate și prin forme morfologice diferite și prin care se manifestă atât fonetismul, cât și semantismul său. Din punct de vedere lexical, cuvântul este un ansamblu de sunete, constituit în semn lingvistic, care exprimă o noțiune, reflectată în sensul său; din perspectivă gramaticală, el nu există decât dacă are valori și funcții concrete
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a formei, a genului și a numărului elementului menținut sunt mult mai numeroase, de fapt predominante. Lucrurile pot sta însă diferit atunci când termenul condensat elimină, prin concurență, forma sintagmatică sau compusă. Deși majoritatea noilor formații păstrează și în aceste situații fonetismul și mărcile categoriilor gramaticale originare, există o serie de exemple în care s-a renunțat la unele caracteristici gramaticale și, în general, formale ale omonimelor din structura termenilor complecși de bază, ceea ce demonstrează o dată în plus că avem a face
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
al limbii române și Micul dicționar academic. footnote> , nacealnic, toalpă <footnote Cuvîntul lipsește nu numai din Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991, dar și din propriul dicționar al lui V. Stati. footnote> ), sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific în contextul dat. Ceea ce îl pune însă în contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente în combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
latin dar nu și modul de semnalare a originii latine la nivelul unităților de limbă - morfematice sau lexicale - considerate individual, și nici la nivelul unităților fonematice. În acest sens, principiul intelectual însemna în gândirea lui Maiorescu luarea în considerare a fonetismului sub aspect fonologic, concomitent cu principiul logic, care este, în esența lui, de tip funcțional: „Criteriul alfabetului este dar acesta: litere numai pentru atâtea sonuri câte sunt neapărat trebuincioase spre deosebirea înțelesului cuvintelor, adică a radicalelor și a formelor flecționare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: . Pentru a Împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar În spațiul dintre Prut și Nistru, sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific În contextul dat. Ceea ce Îl pune Însă În contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente În combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
producere a semnificației (elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai ales în creațiile lirice, în care ima ginile auditive, figurile de sunet, metrica versului, ritmul și rima creează eufonia. Fonetismele regionale, populare, arhaice sau cele marcate de oralitate au diverse funcționalități expresive în contextul stilistic; - nivelul lexico semantic are ca semn distinctiv actul producerii semnificației, care se bazează pe „sinonimie zero“ (unui semnificat i se asociază un anumit semnificant pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât posibil fără cusur. Dar își încarcă stilul, adesea împovărându-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
aceea a acordării numelui − scriitorul își creează un ținut al său, "o enclavă și o mentalitate". Am citat expresia folosită în analiza spațiului literar din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu de către Aurel Șorobetea. Privită prin prisma circulației, frecvenței și fonetismului, toponimia din roman și din variante aparține într-adevăr, zonei Năsăudului, observa criticul ca om al locurilor. Localizarea contribuie însă, la Rebreanu, la conturarea unui ținut al textului pe care îl schițează topografic din primele rânduri ale operei. Grație excelentei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
realizează proiectul vieții sale. El va face pentru Transilvania prin Tribuna ceea ce cu două decenii în urmă și în condiții incomparabil mai favorabile realizase Titu Maiorescu prin Convorbiri literare. E cunoscut faptul că ziarul a tranșat definitiv vechiul conflict între fonetism și etimologismul latinist, că a pus bazele unui valoros "realism poporal" din care se va trage literatura ardelenească majoră, a oferit modele de limbă și artă literară. Exemplul cel mai grăitor în acest sens îl reprezintă opera lui George Coșbuc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
credințe din cele mai vechi timpuri de la strămoșii noștri care au trăit pe aceste plaiuri. Acestea oglindesc felul de viață, munca, relațiile sociale, cultura hudeștenilor, păstrate din generație în generație prin intermediul limbii. în vorbirea curentă a locuitorilor din Hudești, întâlnim fonetisme specifice graiului vechi moldovenesc care diferă de limba clasică literară. De menționat este faptul că țăranii, mai ales cei în vârstă, neavând o cultură înaintată datorită condițiilor social-economice în care au trăit și a lipsei de școli, nu puteau dispune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]