286 matches
-
de exerciții, jocuri etc. valorificate în acest sens în: Alexandru-Filipescu 1983, Antonovici-Nicu 2003, Bârsan 1995, Kelemen 2006, Măican-Măgură 2004, Moraru-Mateescu 2003, Pintilie 1999, Secrieru 2006, Schulman Kolumbus 1998, Taiban 1976, Vrășmaș 2007 etc. 295 Pentru necesitatea abordării științifice a foneticii/fonologiei în grădiniță, vezi Dănilă 2003: 56. 296 Cîrloganu 2006: 76-77. 297 Bârsan 1995: 39-47, Pâslaru 2003: 90-91; Zamfir 2007: 62-65 etc. 298 Bârsan 1995: 35-38. 299 Vezi exemple în Pâslaru 2003: 91, Bârsan 1995: 23-29, Schulman Kolumbus 1998: 89 etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
țărănească (t. IX, 1939); Nichifor Crainic, „Anul 1840”. 100 de ani de când apărea în „Dacia Literară” poezia lui Grigore Alexandrescu (t. X, 1941); C. Tagliavini, O psaltire românească necunoscută din 1748 (t. XI, 1942); Iorgu Iordan, O disciplină lingvistică nouă: fonologia (t. XI, 1942) etc. Discursurile de recepție publicate în acest interval acoperă un perimetru larg de preocupări: George Enescu, Despre Iacob Negruzzi și despre intrarea muzicii la Academia Română, cu un răspuns de G. Țițeica (1933); Lucian Blaga, Elogiul satului românesc
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
și literaturii noastre”; ca publicație de profil, era prima de acest fel editată în Transilvania. Conform programului, principalele direcții de cercetare se orientează spre disciplinele lingvistice. Se publică, astfel, numeroase și consistente studii de lingvistică generală, istoria limbii, fonetică și fonologie, gramatică, formarea cuvintelor, lexicologie și lexicografie, onomastică, dialectologie etc. Acestora li se adaugă recenziile și „articolele mărunte” pe marginea problemelor limbii, care, prin erudiție, prin bogăția informației și nu în cele din urmă prin întindere sunt uneori veritabile studii în
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
să aducă date noi în sprijinul dovedirii romanității limbii și poporului român, M. a scris și diverse lucrări de istorie și lingvistică, pe care le-a strâns în volumul Dacoromanische Sprach- und Geschichtsforschung (I, 1890). El discută aici chestiuni privind fonologia și morfologia limbii române, dă un studiu despre Cronica lui Huru, altul despre colindă și se referă la semnificațiile istorice ale cuvintelor valah și vlah. SCRIERI: Dacoromanische Sprach- und Geschichtsforschung, I, Oravița, 1890. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 182-183; At
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
LITERATURA STRĂROMÂNĂ, În spațiul unde s-a petrecut geneza poporului român s-au scris cărți („Conservarea în limba noastră a cuvintelor de origine latină a scrie și carte, sub forma corespunzătoare cu legile fonologiei românești, dovedește - observa Sextil Pușcariu - că noțiunile exprimate prin aceste cuvinte au fost în toate timpurile curente la poporul nostru și ne îndreptățește să credem că după stingerea culturii romane în regiunile dunărene, strămoșii noștri n-au uitat niciodată meșteșugul
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
deficiențele mixte - includ atât elemente ale deficiențelor de transmisie, cât și ale celor de percepție, consecutive unor afecțiuni de tipul otosclerozei, sechele operatorii, traumatisme etc. După gradul deficitului auditiv, pot fi identificate următoarele tipuri (clasificare BIAF - Biroul internațional de audio‑fonologie): - hipoacuzie ușoară (deficit de auz lejer) - o pierdere de auz de 20‑40 dB; - hipoacuzie medie (deficit de auz mediu) - o pierdere de auz de 40‑70 dB; - hipoacuzie severă (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde, majoritar, zona foneticii și fonologiei (articulare, ritm, fluență, voce, intonație). Din perspectiva dezvoltării limbajului s‑au diferențiat următoarele tulburări: - limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); - limbaj întârziat, cu model normal; - întreruperea dezvoltării limbajului; - limbaj calitativ diferit de limbajul normal. Clasificarea modelelor dezvoltării poate fi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eseist și prozator. Este fiul Ameliei Pavel (n. Avramescu), critic de artă, și al lui Doru Gerson (Pavel), jurist. Învață în București, absolvind Liceul de Băieți nr. 13 (1957) și Facultatea de Filologie (1962), cu o teză de licență despre fonologia silabei, condusă de profesorul Emanuel Vasiliu. Până în 1969 va fi cercetător științific la Centrul de Fonetică și Dialectologie al Academiei Române. În 1970 se stabilește în Canada, ca asistent la Departamentul de lingvistică al Universității din Ottawa (1970-1981), la Departamentul de
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
de semnalat inițiativa lui Iorgu Iordan de a da la iveală, în paginile buletinului, cursuri sau fragmente de cursuri universitare, ușor accesibile studenților și publicului larg, îmbrățișând, prin tematica lor, aproape toate compartimentele limbii (de la gramatică istorică, la fonetică și fonologie). Buletinul se înfățișează ca o publicație europeană, dând seama de nivelul înalt pe care l-a atins lingvistica românească în perioada interbelică. Alți colaboratori: Dimitrie Găzdaru, Petru Caraman, Gr. Scorpan, G. Ivașcu, Emil Condurachi. Buletinul reapare din anul 2000, trimestrial
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
date uitării, apoi conjuncții, prepoziții și adverbe, ba chiar două moduri noi, chiar dacă sunt cam defective. S-ar putea strânge contribuții la sintaxa românească. Numai timp și liniște să fie. Ei, să le poată avea cineva pe amîndouă! Cheia pentru fonologia românească îmi pare de asemenea certă. Legile noastre fonetice sunt cele slave vechi, care sunt însă neobișnuit ba chiar surprinzător de apropiate de cele romanice, așa încît contopirea lor în română este cât {EminescuOpXVI 186} se poate de firească. Citind
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Columna" mi s-a vădit din nou, limpede, că d-l Hasdeu are o cunoaștere practică a slave vechi, dar că în privința foneticii face greșeli cu totul elementare. Lucrul mi s-a părut curios, căci, dacă el ar fi cunoscut fonologia slavonă, i-ar fi fost foarte ușor să-i pună la punct pe etimologiști și să soluționeze definitiv problema ortografiei. Omul știe multa sed non multum. Am aflat că veniți în curând la Iași, ad majorem Junimae gloriam, Deci, dacă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în flexiune și compunerea cuvintelor calcă pe urmele elinilor, fără ce-i drept de-a fi de o origine cu ei, bulgarii mai apropiați de slavona veche, cu flecțiunea ei bogată, cu puterea de a compune cuvinte și cu o fonologie într-adevăr rară prin varietatea ei, armenii c-o limbă veche și bogată. C-un cuvânt nu găsim un singur popor în mijlocul și în sud-ostul Europei care să n-aibă conștiința identității sale, să samene cu venzii sau finii germanizați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca emblemă pentru un model epistemologic acronic. Ca orice curent de gîndire, structuralismul comportă o latură teoretică și una metodologică; de la bun început latura metodologică (analiza structurală sau "activitatea structuralistă") a fost considerată un imens cîștig gnoseologic (Lévi-Strauss compara însemnătatea fonologiei pentru științele omului cu rolul revoluționar al fizicii nu-cleare), în timp ce latura teoretică a fost controversată: "Structuralismul este o metodă, nu o doctrină, iar în măsura în care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine" (J. Piaget, 1970: 123). Dacă despre existențialism s-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și teoria sintagmatică. Principalii continuatori ai Școlii de la Praga sînt André Martinet (Eléments de linguistique générale, Paris, 1960 importantă definire a limbajului natural prin caracteristica dublei articulări) și Roman Jakobson (Essais de linguistique générale, 1963), ale cărui cercetări în domeniul fonologiei au revoluționat analiza lingvistică în genere (principiul binarismului, al opozițiilor din fonologie va deveni o caracteristică a oricărui mod de analiză structurală, iar studiile asu-pra afaziei și a celor doi poli ai limbajului -metafora și metonimia-, ca și modelul comunicării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Eléments de linguistique générale, Paris, 1960 importantă definire a limbajului natural prin caracteristica dublei articulări) și Roman Jakobson (Essais de linguistique générale, 1963), ale cărui cercetări în domeniul fonologiei au revoluționat analiza lingvistică în genere (principiul binarismului, al opozițiilor din fonologie va deveni o caracteristică a oricărui mod de analiză structurală, iar studiile asu-pra afaziei și a celor doi poli ai limbajului -metafora și metonimia-, ca și modelul comunicării vor deveni axe nodale în stilistică, poetică și semiotică). 2.4. Antropologia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză și sociologia simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pandant în antropologie al geologiei, aptă să ofere un sistem în care istoria apare într-un fel îmblînzită. Dacă dimensiunea acronică i-a fost sugerată de geologie, rigoarea modelelor în științele umane este efectul lecției marxiste. Evidențiind rolul novator al fonologiei pentru ansamblul științelor omului (rol comparabil cu cel al fizicii nucleare pentru științele exacte), Claude Lévi-Strauss reia tezele fundamentale ale lui Saussure și anume: refuzul de a trata termenii ca entități independente, ci doar ca relații și introducerea noțiunii de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
femei dobîndite și surori, fiice sau femei cedate; opoziție, în fine, între două tipuri de relații: sistemul sociologic al alianțelor și cel biologic al rudeniei. Pentru Claude Lévi-Strauss exogamia și limbajul au aceeași funcție fundamentală: comunicarea cu celălalt. Preluînd din fonologie modelul triunghiului vocalelor (a.u.i.) sau al consoanelor (p.k.t.), Lévi-Strauss propune celebrul "triunghi culinar" în 1967 (în "L'arc" no 26) ca transformare culturală a crudului în fiert și ca transformare naturală a crudului în putrezit: crud
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
extrăgînd-o dintr-o închidere medicală și restituindu-i dimensiunea unei gîndiri. "Gongora al psihanalizei pour vous servir" cum se autodefinea ironic acest uimitor maestru al stilului abstract (comparat cu Hegel, Mallarmé), Jacques Lacan fascinat de modelul structural al opozițiilor din fonologie și teoriile lui Jakobson și Lévi-Strauss, descrie inconștientul ca limbaj. Inconștientul cristalizează conflictul între ego (eu), supraeu și acel haos "oală plină de emoții care fierbe" numit de Freud Es (franceză ça). Preluînd definiția metaforică freudiană, Lacan îl numește caleidoscop
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fața hîrtiei fără a decupa ipso facto și versoul ei. La fel în limbă nu vom putea izola nici sunetul de gîndire, nici gîndirea de sunet decît printr-o abstracție al cărei rezultat ar ține de psihologia pură sau de fonologia pură. În fapt lingvistica operează pe terenul limitrof în care elementele celor două ordini se combină: această combinare produce o formă, nu o substanță (CLG:127. 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic. Ideea de cod se bazează pe faptul că
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
galben, portocaliu, roșu, dar mai multe sau mai puține în alte limbi); * forma expresiei: semnificanții corespunzători; * substanța expresiei: masa sonoră articulabilă. "Recunoașterea celor două forme, corespunzătoare celor două planuri ale limbajului a permis resituarea într-un cadru teoretic general a fonologiei (studiul formei expresiei) în raport cu fonetica (studiul substanței expresiei); ea a autorizat transpunerea acelorași distincții și în planul conținutului, creînd premisele elaborării unei semantici formale" (Greimas & Courtés, 1979: 155). Semiotica de inspirație hjelmsleviană nu corespunde semiologiei lui Saussure: ea nu mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
564). "Semnul ține locul obiectului nu sub toate aspectele, ci numai în raport cu un fel de idee pe care am numit-o fundament (ground) al repre-sentamenului" (C.P.2.228). În termeni moderni s-ar purea vorbi de trăsături pertinente (ca în fonologia structurală), de "proprietăți emergente" (U. Eco), datorită cărora recunoaștem într-o caricatură pe omul politic reprezentat sau într-o schiță sumară amplasamentul unei clădiri. Semnul peircian, acel aliquid stat pro aliquo, este deci o relație triadică dependentă de cele trei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b și acesta lui a, a clatină capul, b de asemenea) sau mai complexă (balet, pantomimă). În Introduction to Kinesics (1952), Birdwhistell prezintă prima sistematizare a repertoriului gestualității. Fonemelor din fonologie (unități minimale lipsite de sens) le corespund kinemele (cele mai mici unități ale gestului sau mimicii, de pildă "ochiul stîng închis"). Morfemelor ca unități minimale dotate cu sens le corespund kinemorfemele (de pildă gestul "a face cu ochiul" ca element
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fluidizarea de la obiect prin semn poate fi regăsita în abordarea cognitivă, prin spațiile mentale (Faucconier, Turner 2002) sau structurile conceptuale (Langacker 1991; Jackendoff 2007), care reprezintă acele domenii separate ale structurilor referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia. Astfel, putem explica de ce un singur obiect (non)verbal va depăși iconicitatea sau nivelul metaformei, sugerând o anumita indexicalitate/ nivelul meta-metaformei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
altă parte, la cunoașterea extralingvistică prin desemnare (Bezeichnung) și fiind dependentă de determinările contextuale. Nivelul limbii și nivelul vorbirii acționează ca formă abstractă (mentală) și ca formă actualizată și instanțializată nu numai în cazul lexicului, ci și în acela al fonologiei, morfologiei și sintaxei, încît întotdeauna folosirile concrete din vorbire sînt raportate la aspectele funcționale ale limbii, mobililitatea acestor aspecte fiind determinată în ultimă instanță de particularitățile acestor folosiri. Privită din perspectiva organizării elementelor ei și a modului de relaționare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]