39 matches
-
sex masculin se afla în centrul acestui model genizat, care făcea legătura între capital și forța de muncă. Deși se aflau la poli opuși ca interese de clasă, capitalul și lucrătorii împărtășeau interesul pentru reproducerea ordinii de gen ierarhice specifice fordismului. Și totuși, regimul fordist de acumulare nu excludea cu totul femeile, ci le atribuia un rol în mod clar dependent. Includerea lor în societate se realiza prin intermediul statutului bărbatului, iar rolul lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
sănătate sau legate de alte servicii sociale. 5. Lucrătorii femei au populat fabricile încă de la începutul industrializării. De asemenea, tot femeile au lucrat în fabrici în timpul celui de-la doilea război mondial, întrucât bărbații erau în majoritate pe front. O dată cu fordismul și cu răspândirea modelului bărbatului care aduce pâinea acasă, femeile au fost tot mai adesea excluse din centrul muncii industriale și integrate în acest sector doar selectiv sau temporar. 6. Aceste condiții de pe piața muncii sunt încă, în cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
a fost liderul Pci, teoretician sard meditează asupra mișcării revoluționare la care a participat. Trebuie să afirmăm că, gândirea politică gramsciană este de sorginte italiană, chiar și atunci, când se referă la teme ce sunt specifice spațiului nord-american cum este fordismul de exemplu. Acesta îl analizează prin ochii unui teoretician ce își pune problema raportului dintre cetățean și stat, dintre muncă și proprietate, etc. La Gramsci, temele de reflecție se încadrează în temă mai largă a fenomenului risorgimental în care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ale producției au semănat sămânța unei noi ere industriale, la care Întreprinderile multinaționale au fost nevoite să se adapteze. De data aceasta, nu mai este vorba de o simplă trecere de la era producției de masă, la un nou sistem post fordism, ci la schimbarea radicală a formelor de organizare a producției industriale, dominate de o nouă paradigmă, la baza căreia stă un nou concept tehnico economic, exprimat succint prin flexibilizare. Datorită acestui fapt, pe agenda de lucru a Întreprinderilor globale au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sectoarele în creștere sunt cele al căror ritm de înnoire și de creare de produse noi este cel mai ridicat. Produsele noi au devenit una dintre cheile creșterii întreprinderilor: în faza a III-a, inovaționismul a înlocuit productivismul repetitiv al fordismului. Inflația de noutc " Inflația de nou" Evoluția ritmurilor și a imperativelor inovării e impresionantă. În 1966, în raioanele supermagazinelor americane își făceau apariția 7.000 de produse noi: astăzi, sunt 16.000, cu un indice de eșec de 95%. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
poate observa deja o reducere a particularităților clasei muncitoare, repartiția cheltuielilor ei bugetare apropiindu-se de repartiția medie, cf. Henri Mendras, La Seconde Révolution française, Gallimard, „Folio essais”, Paris, 1994, p. 373. 6. Pentru marea distribuție ca „avatar comercial al fordismului”, vezi Philippe Moati, L’avenir de la grande distribution, ed. cit., pp. 23-68. 7. Primul supermagazin apare în Statele Unite în 1930, fiind lansat de King Cullen. Inovația consta în a reuni sub același acoperiș, departe de străzile comerciale și cu investiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
scenelor au loc în limuzina ca un cavou de lux a magnatului. Via DeLlilo, regizorul speculează aici o constantă a imaginarului american investit inițial în cai, apoi în cai putere, începând poate cu lecția despre capitalism pe care o predă fordismul societății americane. O serie de romane vehiculează această incorporare a mașinii, în particular, a tehnologiei, în general, în corpul social și chiar în corpul uman de la V-ul lui Thomas Pynchon la mașina-ucigașă, Christine, a lui Stephen King. Limuzina antifonată
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
a muncii, cu taylorismul, sporurile de productivitate s-au accelerat și regimul de acumulare a devenit intensiv. Aceasta a condus la o creștere impor-tantă a producției, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea consumului gra-ție creșterii veniturilor. Este ceea ce s-a numit fordism; Dar tranziția între cele două regimuri de acumulare nu s-a produs într-o zi. Au fost necesare decenii pentru ca fordismul să se răs-pîndească în țările dezvoltate. A fost de asemenea necesară modificarea "modului de reglare", care reprezintă a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o creștere impor-tantă a producției, ceea ce a făcut posibilă dezvoltarea consumului gra-ție creșterii veniturilor. Este ceea ce s-a numit fordism; Dar tranziția între cele două regimuri de acumulare nu s-a produs într-o zi. Au fost necesare decenii pentru ca fordismul să se răs-pîndească în țările dezvoltate. A fost de asemenea necesară modificarea "modului de reglare", care reprezintă a doua noțiune cheie. Pentru a înțelege cum se organizează reglarea sistemelor economice, trebuie să ne referim în primul rînd la piață, loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ameliora forțele productive, dar pentru aceasta el a trebuit să descopere munca salariată și să schimbe raporturile sociale. Într-un anumit fel, Școala Reglaționistă prelungește logica marxistă actualizînd-o, deoarece ea explică criza actuală a economiilor capitaliste printr-o epuizare a fordismului. Limitele regimului intensiv de acumulare ar fi atinse și aceasta ar obliga la oprirea creșterii salariilor, impunînd întoarcerea la flexibilitate, sub toate formele sale. Norma socială de consum include din ce în ce mai multe servicii, caracterizate prin sporuri slabe de productivitate, ceea ce obligă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale producției au semănat sămânța unei noi ere industriale, la care Întreprinderile multinaționale au fost nevoite să se adapteze. De data aceasta, nu mai este vorba de o simplă trecere de la era producției de masă, la un nou sistem post fordism, ci la schimbarea radicală a formelor de organizare a producției industriale, dominate de o nouă paradigmă, la baza căreia stă un nou concept tehnico economic, exprimat succint prin flexibilizare. Datorită acestui fapt, pe agenda de lucru a Întreprinderilor globale au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
apocatastazatic sau mistic În ultimele, minimalismul muzical este reluat formal și tematic de cel literar. John Cage și Samuel Beckett compuneau În aceeași perioadă (ei mor de altfel la trei ani distanță, primul În 1992, ultimul În 1989). Monotonia, repetitivitatea, "fordismul" unei arte militante În felul ei Împotriva alienării omului de către tehnică acompaniază metafizica hermenutică evazionistă a unui Heidegger și, În cu totul altă gamă, accesele retorice ale unor critici ai capitalismului atît de diferiți ca Herbert Marcuse sau Sartre. Americanii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
orientărilor și a curentelor din cadrul artei modernist-avangardiste, prin care umanul se asociază mașinalului, abstractizarea prevalează asupra figuratismului, iar mentalul este preferat în dauna sentimentului. Sau fără viziunea științifică a industrializării omului și a societății umane în administrarea și în funcționarea fordismului. Lista istorică a „cyborgilor” poate continua, de la miturile antice ale lui Pigmalion sau Dedalus la automatele sau păpușile mecanice ale secolului al XVIII-lea, construite de Vaucanson sau de von Kempelen (vezi Riskin, 2003Ă, de la mitul lui Golem din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
af cultural change" a lui David Harvey. Trebuie menționate aici asumpțiile principale ale cărții: 1. cele mai multe din manifestările postmodernității par să aibă la bază capitalul și modul în care se operează cu acesta. El consideră că postmodernitatea marchează trecerea de la fordism (pe care îl explică prin producție de masă, standardizare, stabilitatea pieței muncii) la acumularea flexibilă de capital. 2. principala caracteristică a postmodernității este schimbarea modului în care oamenii experimentează azi spațiul și timpul, prin compresia acestora două. Creșterea vitezei cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]