KorAP: Find »[drukola/base=fordist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

60 matches

Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314

pentru o organizare socială menită a suprima spațiul și a anihila timpul” (1996, p. 471). Noua economie nu se mai sprijină pe organizațiile verticale ale epocii multinaționale, descrise de Alfred Chandlerxe "Chandler, Alfred" (1977) drept prototipuri ale eficienței în perioada fordistă, ci se organizează în jurul rețelelor întreprinderilor globale posesoare de capital, management și informații, al căror acces la inovațiile tehnologice este forța principală ce le face competitive. Noua logică a societății de tip rețea domină nu doar economia, ci modifică substanțial

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
este egal cu celelalte, într-o democrație a profiturilor transformate în mărfuri” (Castellsxe "Castells, M.", 1996, p. 472). Transformarea structurilor verticale ale organizațiilor industriale în rețele interconectate la nivel global a schimbat fundamental diviziunea de gen a muncii, specifică perioadei fordiste, cea între lucrătorii industriali bărbați, foarte bine plătiți, și femei lucrând în general cu normă parțială. Voi examina acum de ce și cum anume s-a întâmplat acest fenomen și voi analiza reconfigurarea regimului de gen în contextul „regimului flexibil de

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
la domiciliu sau mici ateliere mizere, cu program de lucru prelungit, fie pentru a raționaliza procesul de producție și a scăpa astfel de cea mai mare parte a forței de muncă (Ward, Pylexe "Pyle, J.L.", 1995). Spre deosebire de tehnicile de producție fordiste, noua acumulare flexibilă poate fi găzduită de „linii globale de asamblare” reduse ca dimensiuni și mobile. Noile activități ale economiei informale, în condiții precare, neregulate și foarte exploatatoare, au apărut de-acum și în țările din Vest. În Europaxe "Europa

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
sunt utilizate, în studiul de față, pe post de instrumente euristice pentru delimitarea și analizarea proceselor și a reconfigurării ulterioare a acestor categorii în contextele lor istorice specifice. Aceste instrumente conceptuale asigură baza pentru explicarea legăturii complexe dintre transformarea regimului fordist de acumulare și reconstruirea noilor regimuri și ordini de gen. În acest context, voi folosi conceptele teoretice ale școlii franceze a reglementării, care vedea modurile capitaliste de producție ca pe o serie - ce nu este în mod necesar o proiecție

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
de producție ca pe o serie - ce nu este în mod necesar o proiecție liniară - de diferite regimuri istorice de acumulare și de moduri de reglementare. Chestiunea centrală discutată în acest capitol este care e legătura dintre tranziția de la regimul fordist la un regim global flexibil de acumulare și reconfigurarea noilor regimuri de gen. Regimurile de gen în perioada fordistătc "Regimurile de gen în perioada fordistă" Faza fordistă a capitalismului (1950-1973) a intrat deja în cărțile de istorie sub numele de

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
reglementare. Chestiunea centrală discutată în acest capitol este care e legătura dintre tranziția de la regimul fordist la un regim global flexibil de acumulare și reconfigurarea noilor regimuri de gen. Regimurile de gen în perioada fordistătc "Regimurile de gen în perioada fordistă" Faza fordistă a capitalismului (1950-1973) a intrat deja în cărțile de istorie sub numele de „vârsta de aur a capitalismului”. Compromisul dintre capital și forța de muncă a fost în mod sigur o „vârstă de aur” pentru lucrătorii industriali (bărbați

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
centrală discutată în acest capitol este care e legătura dintre tranziția de la regimul fordist la un regim global flexibil de acumulare și reconfigurarea noilor regimuri de gen. Regimurile de gen în perioada fordistătc "Regimurile de gen în perioada fordistă" Faza fordistă a capitalismului (1950-1973) a intrat deja în cărțile de istorie sub numele de „vârsta de aur a capitalismului”. Compromisul dintre capital și forța de muncă a fost în mod sigur o „vârstă de aur” pentru lucrătorii industriali (bărbați albi) care

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
albi) care trăiau într-o țară capitalistă din Occident. Dacă privim înapoi însă prin prisma analizei de gen, povestea este cu totul diferită pentru regimurile și ordinile de gen care au însoțit această „vârstă de aur”. Pe la începutul secolului, industrializarea fordistă a înlocuit modul de producție extensiv, asociat cu capitalismul agrar, și a transformat regimul de gen existent, care era bazat pe unitatea dintre sfera de producție privată și cea publică. Spre deosebire de perioada agrară, modelul de producție fordist l-a ridicat

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
începutul secolului, industrializarea fordistă a înlocuit modul de producție extensiv, asociat cu capitalismul agrar, și a transformat regimul de gen existent, care era bazat pe unitatea dintre sfera de producție privată și cea publică. Spre deosebire de perioada agrară, modelul de producție fordist l-a ridicat pe bărbatul alb în centrul capitalismului industrial. Bărbații intrau în această nouă paradigmă a producției atât ca manageri în organizarea verticală a firmelor multinaționale în curs de apariție (Chandlerxe "Chandler, Alfred", 1977), cât și ca muncitori în

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
în fabrici, adunați în număr mare în hale de producție de masă. Locul de muncă și venitul „lui” familial erau ajustate pe măsura nevoilor și intereselor lucrătorului bărbat și ale familiei „lui”, care depindea de el. Condițiile pentru crearea „modelului fordist al celui care aduce acasă pâinea zilnică” au fost negociate în bastioanele ierarhice, exclusiviste, sexiste ale sindicatelor și ale asociațiilor angajaților. Aceste instituții de negocieri colective dețineau monopolul asupra formulării și aplicării deciziilor luate în legătură cu salariile negociate colectiv (Schmitterxe "Schmitter

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
în centrul acestui model genizat, care făcea legătura între capital și forța de muncă. Deși se aflau la poli opuși ca interese de clasă, capitalul și lucrătorii împărtășeau interesul pentru reproducerea ordinii de gen ierarhice specifice fordismului. Și totuși, regimul fordist de acumulare nu excludea cu totul femeile, ci le atribuia un rol în mod clar dependent. Includerea lor în societate se realiza prin intermediul statutului bărbatului, iar rolul lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile nu lipseau cu totul

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile nu lipseau cu totul de pe piața forței de muncă, deoarece integrarea lor avea o funcție importantă pentru stimularea creșterii cererii consumatorilor. Așa cum s-a arătat mai înainte, elementul-cheie al paradigmei producției fordiste a fost crearea posibilității de acces la consumul de masă pentru toți cetățenii de nivel mediu. Una dintre modalitățile de integrare a femeilor a fost prin intermediul extinderii statului providențial al lui Keynes. Femeile erau angajate pentru îngrijirea bătrânilor și a

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
ierarhia serviciilor sociale, fiind astfel legate de statul providențial prin trei rânduri de lanțuri: ca lucrători în domeniul social, clienți ai acestui stat și consumatori ai serviciilor publice. În aproape toate țările industriale occidentale, serviciile publice au înflorit în perioada fordistă și acest lucru s-a dovedit a fi benefic pentru femei. Afirmația de mai sus are însă limitele sale. Slujbele nou-apărute în cadrul serviciilor sociale nu se puteau compara cu cele din domeniul industrial, mult mai bine plătite, dar rezervate bărbaților

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
și relațiile de gen cuvenite, au modelat piețele forței de muncă în aceeași măsură în țările «progresiste» și egalitare, ca Suediaxe "Suedia", ca și în celelalte” (1988, p. 9). Concluzia nu este surprinzătoare, dat fiind faptul că modelul de producție fordist a dat naștere unor ordini de gen care, în ciuda unor mici diferențe, au avut în comun caracteristicile principale ale „modelului bărbatului care aduce acasă pâinea zilnică”. Feministele au arătat că țările europene pot fi descrise ca încadrându-se cu totul

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
erau subordonate bărbatului susținător al familiei, iar activitățile lor erau privite drept surse secundare de venituri, care urmau a se cheltui doar pentru consum curent (Hagenxe "Hagen, E.", Jensonxe "Jenson, J.", 1988; Kurz-Scherfxe "Kurz-Scherf", 1996). Ordinile de gen din perioada fordistă cuprind, pe scurt, trei elemente centrale: 1. rolul femeilor, în ciuda integrării lor pe piața muncii, a rămas legat de sfera privată și de reproducere; 2. rolul femeilor este echivalentul identificat, în sfera privată, al rolului bărbaților de susținători ai familiei

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
scurt, trei elemente centrale: 1. rolul femeilor, în ciuda integrării lor pe piața muncii, a rămas legat de sfera privată și de reproducere; 2. rolul femeilor este echivalentul identificat, în sfera privată, al rolului bărbaților de susținători ai familiei; 3. perioada fordistă a fost caracterizată de o separare specifică în funcție de gen a sferelor publică și privată. În cadrul geometriei dintre clasă și gen, bărbații erau direct subordonați pieței. Femeile, pe de altă parte, erau subordonate direct bărbaților și doar indirect forțelor de pe piață

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
erau direct subordonați pieței. Femeile, pe de altă parte, erau subordonate direct bărbaților și doar indirect forțelor de pe piață. Restructurarea actuală a economiei mondiale și internaționalizarea tot mai accentuată a capitalismului au subminat, așa cum voi arăta în secțiunea următoare, regimul fordist al acumulării și modurile sale de reglementare. Legătura dintre consumul de masă și producția de masă s-a rupt și se pare că ne confruntăm astăzi cu un nou regim economic, nesigur și lipsit de o structură instituțională care să

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
forțele dezlănțuite ale pieței. Restructurarea fundamentală ce a făcut trecerea către sistemul „piețelor maximale” și a „statelor minimale” a șubrezit și modelul bărbatului care câștigă pâinea familiei și, de fapt, întreaga ordine de gen care a fost asociată cu perioada fordistă. Restructurarea globală are loc pe un teren genizat și acest lucru este adesea dat uitării în relatările oficiale (Bakkerxe "Bakker, I.", 1994); asupra acestui punct însă voi reveni în secțiunea care urmează. Noile ordini de gentc "Noile ordini de gen

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
configurare a ordini lor de gen, care apare ca răspuns la schimbările dramatice ce au loc atât în paradigma sistemului de producție, cât și în structura socială? Voi porni de la premisa că cele trei aspecte principale ale ordinii de gen fordiste sunt în cursul unui proces de transformare fundamentală. Pentru a recapitula, cele trei elemente ale acestei ordini sunt: (1) modelul bărbatului susținător al familiei; (2) asocierea femeilor cu sfera privată și cu reproducerea și (3) separarea pe criterii de gen

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
și (3) separarea pe criterii de gen a domeniilor public și privat. Reconfigurarea, pe care doar o intuim în acest moment și care n-a fost încă demonstrată, pare să aibă loc la mai multe niveluri. În primul rând, modelul fordist al bărbatului care susține financiar familia este un fenomen depășit. În al doilea rând, separarea rigidă pe criterii de gen dintre sfera publică și cea privată și asocierea care decurge de aici cu economia reproductivă sau cu cea productivă nu

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
găsesc și bărbați), ce rămân legați de „teritoriul profesional” național. Aceste schimbări nu implică doar consecințe negative pentru femei, ci au un ridicat potențial de slăbire și distrugere a culturilor locale, patriarhale și a sistemelor de dominație masculină. Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiartc " Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiar" Globalizarea a erodat condițiile materiale ale modelului bărbatului susținător al familiei și al femeii și familiei dependente de acesta. Creșterea tot mai puternică

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
Aceste schimbări nu implică doar consecințe negative pentru femei, ci au un ridicat potențial de slăbire și distrugere a culturilor locale, patriarhale și a sistemelor de dominație masculină. Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiartc " Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiar" Globalizarea a erodat condițiile materiale ale modelului bărbatului susținător al familiei și al femeii și familiei dependente de acesta. Creșterea tot mai puternică a modelului de familie cu două persoane care produc venituri

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
pentru a susține o familie sau pentru a asigura securitatea economică a acesteia. Integrarea crescândă a femeilor pe piața forței de muncă a dus la apariția unor noi definiții ale rolurilor de gen și a modificat structura valorilor sociale. Norma fordistă a femeii dependente de bărbatul susținător financiar este înlocuită de o individualizare tot mai puternică a femeilor. Femeile provenite din Mexicxe "Mexic" și care trăiesc în Statele Unitexe "Statele Unite" exprimă schimbarea de valori în felul următor: înainte, când o femeie

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
și a proceselor de producție/reproduceretc "Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproducere" Informalizarea pieței muncii a subminat puternic separarea anterioară dintre economia productivă și cea reproductivă, separare care a fost marca distinctivă a ordinii de gen fordiste. Tot mai mult, procesele de producție și de reproducere (inclusiv de reproducere socială) au loc într-un spectru mai larg, care cuprinde economiile formală, informală și gospodărească 6. Separarea conceptuală dintre public și privat nu ține seama de faptul că

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
venit” s-a extins, pentru a cuprinde schimburile în natură ca producție de subzistență, serviciile și ajutorul între vecini (Smith, Wallersteinxe "Wallerstein, Immanuel", 1992, pp. 6-9). Noile forme de „muncă” redefinesc, de asemenea, identitățile de gen existente. Dacă în perioada fordistă femeia se identifica cu familia și era subordonată bărbatului, acum ea este „redusă” la un individ în economia globală. Economia informală e interesată doar de forța „ei” de muncă. Reconcilierea nevoii de a avea o slujbă și de a-și

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]