KorAP: Find »[drukola/base=fordist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

60 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314

în fabrici, adunați în număr mare în hale de producție de masă. Locul de muncă și venitul „lui” familial erau ajustate pe măsura nevoilor și intereselor lucrătorului bărbat și ale familiei „lui”, care depindea de el. Condițiile pentru crearea „modelului fordist al celui care aduce acasă pâinea zilnică” au fost negociate în bastioanele ierarhice, exclusiviste, sexiste ale sindicatelor și ale asociațiilor angajaților. Aceste instituții de negocieri colective dețineau monopolul asupra formulării și aplicării deciziilor luate în legătură cu salariile negociate colectiv (Schmitterxe "Schmitter

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
în centrul acestui model genizat, care făcea legătura între capital și forța de muncă. Deși se aflau la poli opuși ca interese de clasă, capitalul și lucrătorii împărtășeau interesul pentru reproducerea ordinii de gen ierarhice specifice fordismului. Și totuși, regimul fordist de acumulare nu excludea cu totul femeile, ci le atribuia un rol în mod clar dependent. Includerea lor în societate se realiza prin intermediul statutului bărbatului, iar rolul lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile nu lipseau cu totul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
lor social era acela de „casnice de profesie”. Femeile nu lipseau cu totul de pe piața forței de muncă, deoarece integrarea lor avea o funcție importantă pentru stimularea creșterii cererii consumatorilor. Așa cum s-a arătat mai înainte, elementul-cheie al paradigmei producției fordiste a fost crearea posibilității de acces la consumul de masă pentru toți cetățenii de nivel mediu. Una dintre modalitățile de integrare a femeilor a fost prin intermediul extinderii statului providențial al lui Keynes. Femeile erau angajate pentru îngrijirea bătrânilor și a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
ierarhia serviciilor sociale, fiind astfel legate de statul providențial prin trei rânduri de lanțuri: ca lucrători în domeniul social, clienți ai acestui stat și consumatori ai serviciilor publice. În aproape toate țările industriale occidentale, serviciile publice au înflorit în perioada fordistă și acest lucru s-a dovedit a fi benefic pentru femei. Afirmația de mai sus are însă limitele sale. Slujbele nou-apărute în cadrul serviciilor sociale nu se puteau compara cu cele din domeniul industrial, mult mai bine plătite, dar rezervate bărbaților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
și relațiile de gen cuvenite, au modelat piețele forței de muncă în aceeași măsură în țările «progresiste» și egalitare, ca Suediaxe "Suedia", ca și în celelalte” (1988, p. 9). Concluzia nu este surprinzătoare, dat fiind faptul că modelul de producție fordist a dat naștere unor ordini de gen care, în ciuda unor mici diferențe, au avut în comun caracteristicile principale ale „modelului bărbatului care aduce acasă pâinea zilnică”. Feministele au arătat că țările europene pot fi descrise ca încadrându-se cu totul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
erau subordonate bărbatului susținător al familiei, iar activitățile lor erau privite drept surse secundare de venituri, care urmau a se cheltui doar pentru consum curent (Hagenxe "Hagen, E.", Jensonxe "Jenson, J.", 1988; Kurz-Scherfxe "Kurz-Scherf", 1996). Ordinile de gen din perioada fordistă cuprind, pe scurt, trei elemente centrale: 1. rolul femeilor, în ciuda integrării lor pe piața muncii, a rămas legat de sfera privată și de reproducere; 2. rolul femeilor este echivalentul identificat, în sfera privată, al rolului bărbaților de susținători ai familiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
scurt, trei elemente centrale: 1. rolul femeilor, în ciuda integrării lor pe piața muncii, a rămas legat de sfera privată și de reproducere; 2. rolul femeilor este echivalentul identificat, în sfera privată, al rolului bărbaților de susținători ai familiei; 3. perioada fordistă a fost caracterizată de o separare specifică în funcție de gen a sferelor publică și privată. În cadrul geometriei dintre clasă și gen, bărbații erau direct subordonați pieței. Femeile, pe de altă parte, erau subordonate direct bărbaților și doar indirect forțelor de pe piață

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
erau direct subordonați pieței. Femeile, pe de altă parte, erau subordonate direct bărbaților și doar indirect forțelor de pe piață. Restructurarea actuală a economiei mondiale și internaționalizarea tot mai accentuată a capitalismului au subminat, așa cum voi arăta în secțiunea următoare, regimul fordist al acumulării și modurile sale de reglementare. Legătura dintre consumul de masă și producția de masă s-a rupt și se pare că ne confruntăm astăzi cu un nou regim economic, nesigur și lipsit de o structură instituțională care să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
forțele dezlănțuite ale pieței. Restructurarea fundamentală ce a făcut trecerea către sistemul „piețelor maximale” și a „statelor minimale” a șubrezit și modelul bărbatului care câștigă pâinea familiei și, de fapt, întreaga ordine de gen care a fost asociată cu perioada fordistă. Restructurarea globală are loc pe un teren genizat și acest lucru este adesea dat uitării în relatările oficiale (Bakkerxe "Bakker, I.", 1994); asupra acestui punct însă voi reveni în secțiunea care urmează. Noile ordini de gentc "Noile ordini de gen

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
configurare a ordini lor de gen, care apare ca răspuns la schimbările dramatice ce au loc atât în paradigma sistemului de producție, cât și în structura socială? Voi porni de la premisa că cele trei aspecte principale ale ordinii de gen fordiste sunt în cursul unui proces de transformare fundamentală. Pentru a recapitula, cele trei elemente ale acestei ordini sunt: (1) modelul bărbatului susținător al familiei; (2) asocierea femeilor cu sfera privată și cu reproducerea și (3) separarea pe criterii de gen

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
și (3) separarea pe criterii de gen a domeniilor public și privat. Reconfigurarea, pe care doar o intuim în acest moment și care n-a fost încă demonstrată, pare să aibă loc la mai multe niveluri. În primul rând, modelul fordist al bărbatului care susține financiar familia este un fenomen depășit. În al doilea rând, separarea rigidă pe criterii de gen dintre sfera publică și cea privată și asocierea care decurge de aici cu economia reproductivă sau cu cea productivă nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
găsesc și bărbați), ce rămân legați de „teritoriul profesional” național. Aceste schimbări nu implică doar consecințe negative pentru femei, ci au un ridicat potențial de slăbire și distrugere a culturilor locale, patriarhale și a sistemelor de dominație masculină. Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiartc " Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiar" Globalizarea a erodat condițiile materiale ale modelului bărbatului susținător al familiei și al femeii și familiei dependente de acesta. Creșterea tot mai puternică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Aceste schimbări nu implică doar consecințe negative pentru femei, ci au un ridicat potențial de slăbire și distrugere a culturilor locale, patriarhale și a sistemelor de dominație masculină. Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiartc " Dispariția modelului fordist de familie cu un singur susținător financiar" Globalizarea a erodat condițiile materiale ale modelului bărbatului susținător al familiei și al femeii și familiei dependente de acesta. Creșterea tot mai puternică a modelului de familie cu două persoane care produc venituri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
pentru a susține o familie sau pentru a asigura securitatea economică a acesteia. Integrarea crescândă a femeilor pe piața forței de muncă a dus la apariția unor noi definiții ale rolurilor de gen și a modificat structura valorilor sociale. Norma fordistă a femeii dependente de bărbatul susținător financiar este înlocuită de o individualizare tot mai puternică a femeilor. Femeile provenite din Mexicxe "Mexic" și care trăiesc în Statele Unitexe "Statele Unite" exprimă schimbarea de valori în felul următor: înainte, când o femeie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
și a proceselor de producție/reproduceretc "Reconfigurarea sferelor publică/privată și a proceselor de producție/reproducere" Informalizarea pieței muncii a subminat puternic separarea anterioară dintre economia productivă și cea reproductivă, separare care a fost marca distinctivă a ordinii de gen fordiste. Tot mai mult, procesele de producție și de reproducere (inclusiv de reproducere socială) au loc într-un spectru mai larg, care cuprinde economiile formală, informală și gospodărească 6. Separarea conceptuală dintre public și privat nu ține seama de faptul că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
venit” s-a extins, pentru a cuprinde schimburile în natură ca producție de subzistență, serviciile și ajutorul între vecini (Smith, Wallersteinxe "Wallerstein, Immanuel", 1992, pp. 6-9). Noile forme de „muncă” redefinesc, de asemenea, identitățile de gen existente. Dacă în perioada fordistă femeia se identifica cu familia și era subordonată bărbatului, acum ea este „redusă” la un individ în economia globală. Economia informală e interesată doar de forța „ei” de muncă. Reconcilierea nevoii de a avea o slujbă și de a-și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Lemoine, M.", 1998). Femeile au obținut, în sfârșit, mult dorita egalitate cu bărbații! Nu în termeni de salarizare, ci în termenii unei noțiuni abstracte, individualismul, care a eliberat-o, iată, de grija copiilor. În ciuda izolării în sfera privată, în perioada fordistă munca în spațiul reproductiv era, cel puțin, recunoscută social. Acum, cu flexibilizarea pieței muncii, creșterea copiilor a redevenit o activitate externă din punct de vedere economic și social, iar relațiile dialectale dintre activitățile de piață și cele care nu aparțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
integrat pe membrii ei drept cetățeni. Teritoriul statelor naționale a devenit astfel „casa socială și politică” a clasei muncitoare. În cadrul granițelor naționale, garanțiile keynesiene de angajare totală a forței de muncă au furnizat criteriile de stabilitate economică pentru aplicarea modelului fordist. Acest tip de stat a fost, de asemenea, piatra de temelie pentru crearea identităților naționale. După cum am sugerat deja, aceste drepturi politice, așa cum a arătat și Carole Patemanxe "Pateman, Carole" (1988), au fost însoțite de instaurarea unei forme moderne specifice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
care o duc mai puțin bine. În condițiile concurenței globale și a presiunii permanente pentru cel mai mic „preț unic universal”, logica economiei globale merge într-o direcție care va duce inevitabil la o ciocnire cu cea a compromisului social fordist. Din cauza triplei lor dependențe față de statul providențial (ca lucrători în domeniul social, clienți și consumatori), femeile sunt atinse în mod special de criza sistemului social. Ca rezultat al reducerii serviciilor publice, femeile sunt „pedepsite” în mai multe feluri. În primul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
un bărbat care câștigă pâinea zilnică și ceilalți membri, dependenți de el. Lăsând la o parte premisa evident conservatoare și ideologică a acestor ipoteze, ele nu iau în considerare nici realitatea schimbătoare a vieții de familie actuale. Ordinea de gen fordistă nu mai există. Realitatea zilei de astăzi este că femeile - chiar și dacă ar vrea acest lucru - nu își mai pot permite „luxul” de a rămâne acasă pentru a se îngriji de familie. Dimpotrivă, sunt tot mai numeroase cele care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
perspective pentru femei. În „fabricile globale” orientate spre export, femeile sunt angajații preferați. Desigur, costul acestui fenomen nu este un secret. Dar, în linii generale, „feminizarea pieței muncii” a extins și a flexibilizat structurile pieței forței de muncă, înlocuind modelele fordiste de angajare (a bărbaților), sigure și de obicei pentru toată viața. În ciuda salariilor mici și a condițiilor exploatatoare, care fac parte din peisajul zonelor de export liber, studiile arată și că, spre deosebire de firmele naționale, corporațiile transnaționale oferă, în general, salarii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
globalizarea economică a restrâns domeniul de influență politică a statului național și a redus capacitatea cetățenilor de a revendica drepturi sociale neutre, din punctul de vedere al genului, de la statul propriu. Totuși, să nu uităm că reconfigurarea ordinii de gen fordiste mai oferă femeilor șanse să dezvolte noi concepte și strategii pentru a înfăptui egalitatea la scară globală. Notetc "Note" 1. Castellsxe "Castells, M." introduce conceptul de „capitalism informațional” pentru a face distincția față de „capitalismul industrial”. 2. Sectorul informal constă într-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763

come anche negli Stați liberal democratici vi siano nuovi e importanți fenomeni di "organizzazione delle masse", di regolamentazione anche coatta delle loro modalità di vită, di ricerca di un nuovo e forțe "conformismo" necessario per lo sviluppo della nuova produzione fordistă. Pur dunque con dei limiti, dovuti allo stesso tempo storico în cui egli vive e riflette, Gramsci è anche estremamente attento a precisare la derivă totalitaria dello Stato del Novecento e i pericoli insiti șu questo fronte în primo luogo

[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306

polivalență, echipe autonome, priorități, calitate, satisfacerea clientului, tot atâtea modele ce semnalează o schimbare a universului purtător de noi referențiale de performanță. Management prin excelență, organizare în rețea, sistem Toyota, întreprindere inteligentă; nu lipsesc expresiile care desemnează ruptura de modelul fordist al vechii modernități. Oricare ar fi formula utilizată, important este că indicele competitivitate nu se mai bazează exclusiv pe creșterea producției și a reducerii costurilor. Piețele se câștigă tot mai mult prin privilegierea calității, mass customization, nivelul serviciilor, reactivitate maximă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857

deja era firmelor multinaționale, care specializează regiunile diferitelor economii naționale în anumite domenii. După al Doilea Război Mondial, creșterea continuă a comerțului internațional și a investițiilor directe în străinătate nu împiedică economiile statelor să se structureze conform producției de tip fordist, pe o bază națională. În anii 1970 se produce un declin al producției de masă, în profitul celei de înaltă tehnologie, a produselor personalizate și al serviciilor. Două mari schimbări geografice se produc: globalizarea și transformarea regiunilor rămase în urmă

[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]