KorAP: Find »[drukola/base=forestier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...1563 >

39,065 matches

Corola-journal/Journalistic/281436_a_282765

reabilitare a sistemului de alimentare cu apă din zona de locuințe Aeroport l de înlocuire a unor rețele de apă, respectiv de canalizare pe străzile Bucovina și Țichindeal l pietruirea drumului comunal între localitățile Bulgăruș și Uihei l amenajarea drumului forestier în districtul Hamoș-Honoș. În derulare se află realizarea noului pod de la Ciuta, peste Bistra; construcția blocului A.N.L. din Jimbolia; reabilitare - rețele de apă pe Calea Aradului etc. Până la sfârșitul acestei luni vor începe lucrările de înlocuire a conductei canalului

Agenda2003-36-03-28 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281436_a_282765]
Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794

și industrializării lemnului. Din octombrie 2002, președinte al Comitetului Lemnului este dr. ing. Gheorghe Florian Borlea, cercetător științific, șef de colectiv la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, secția Timișoara. Într-o recentă întâlnire, domnia sa ne-a vorbit despre Strategia Forestieră Europeană, în relație cu dezvoltarea economică și înrăuririle pe care pădurea le are asupra colectivităților umane. Strategia Forestieră a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (ECE/ONU), sublinia dl dr. ing. Borlea, derivă din inițiativele paneuropene și demersurile

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
șef de colectiv la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, secția Timișoara. Într-o recentă întâlnire, domnia sa ne-a vorbit despre Strategia Forestieră Europeană, în relație cu dezvoltarea economică și înrăuririle pe care pădurea le are asupra colectivităților umane. Strategia Forestieră a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (ECE/ONU), sublinia dl dr. ing. Borlea, derivă din inițiativele paneuropene și demersurile globale în domeniul silviculturii, care au în vedere gestionarea durabilă a pădurilor și conservarea biodiversității terestre, pe baza

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
domeniul silviculturii, care au în vedere gestionarea durabilă a pădurilor și conservarea biodiversității terestre, pe baza unor programe naționale și regionale. În acest scop, Comitetul Lemnului asigură statelor membre informații și servicii necesare factorilor de decizie în realizarea politicilor sectorului forestier și al industriei aferente, inclusiv comerțul cu lemn și utilizarea resurselor forestiere. Pădurile (care mai ocupă aproximativ 30% din suprafața uscată a globului) îndeplinesc o funcție economică prin recoltarea lemnului și a altor produse. Iar ca ecosisteme complexe ale naturii

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
biodiversității terestre, pe baza unor programe naționale și regionale. În acest scop, Comitetul Lemnului asigură statelor membre informații și servicii necesare factorilor de decizie în realizarea politicilor sectorului forestier și al industriei aferente, inclusiv comerțul cu lemn și utilizarea resurselor forestiere. Pădurile (care mai ocupă aproximativ 30% din suprafața uscată a globului) îndeplinesc o funcție economică prin recoltarea lemnului și a altor produse. Iar ca ecosisteme complexe ale naturii dețin un rol hotărâtor în protecția mediului, prin capacitatea de a conserva

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
exploatată cu capacitatea pădurilor de a se regenera. Pe această temă, cu sprijinul FAO și al Regiei Naționale a Pădurilor din România, Comitetul Lemnului a organizat în luna martie a.c., la Poiana Brașov, simpozionul „Strategii de stimulare a utilizării resurselor forestiere ca resurse regenerabile și nepoluante“, la care au luat parte 85 de experți din 20 de țări ale Europei și reprezentanți din 10 organizații și instituții internaționale, care desfășoară activități în domeniul forestier. *** Europa, unul dintre cele mai mici continente

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
simpozionul „Strategii de stimulare a utilizării resurselor forestiere ca resurse regenerabile și nepoluante“, la care au luat parte 85 de experți din 20 de țări ale Europei și reprezentanți din 10 organizații și instituții internaționale, care desfășoară activități în domeniul forestier. *** Europa, unul dintre cele mai mici continente (deține doar 7% din suprafața uscatului de pe glob), este acoperită în proporție de o treime cu păduri, în majoritate rășinoase și foioase, dar și eucalipți în bazinul mediteranean. Potrivit statisticilor F.A.O. și

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
Europei, pe teritoriul țării noastre sunt reprezentate 13% din numărul de peisaje naturale europene; 64% din clasele de sol european; 42% din zonele de vegetație europeană; 3 450 de plante superioare estimate la 12 500 de specii; 50 de formațiuni forestiere, cuprinzând în jur de 500 de tipuri potențiale de păduri și aproximativ 50 000 de specii de animale. Aproape 90% dintre plante și animale trăiesc în păduri (Dr. Ch. Stoiculescu, intervenție la cel de-l III-lea Congres European „PRO-SILVA

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-l III-lea Congres European „PRO-SILVA“, 2000). Alegerea domnului dr. ing. Borlea ca președinte al unuia dintre principalele organisme de specialitate ale E.C.E. / O.N.U. , la propunerea reprezentanților S.U.A. și ai Germaniei, constituie implicit o recunoaștere a valorii patrimoniului forestier al României, al faptului că în țara noastră se respectă normele europene și internaționale privind managementul și gestionarea durabilă a pădurilor. Printr-o remarcabilă complexitate ecologică și structurală, ecosistemele forestiere din țara noastră posedă, în situații comparabile, cea mai mare

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
și ai Germaniei, constituie implicit o recunoaștere a valorii patrimoniului forestier al României, al faptului că în țara noastră se respectă normele europene și internaționale privind managementul și gestionarea durabilă a pădurilor. Printr-o remarcabilă complexitate ecologică și structurală, ecosistemele forestiere din țara noastră posedă, în situații comparabile, cea mai mare diversitate. Remarcabile sunt îndeosebi cele 30 de zone principale care conservă, ca pe o zestre de mare preț, păduri virgine și cvasivirgine („seculare“). De altfel, cu prilejul Simpozionului internațional „PRO-SILVA

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
Fișă biografică Dl dr. ing. Gheorghe Florian Borlea s-a născut la Gurahonț, județul Arad, în anul 1960. Este căsătorit. A absolvit Facultatea de Silvicultură a Universității din Brașov (1985), unde și-a luat și doctoratul (1996) în domeniul geneticii forestiere. Vorbește fluent engleza și limba franceză. A frecventat o serie de cursuri de specializare în țară și S.U.A. Expert forestier, reprezentantul României în procesul Pan-European de pregătire a Conferinței Ministeriale pentru Protecția Pădurilor în Europa (1998-2000) și membru în

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
A absolvit Facultatea de Silvicultură a Universității din Brașov (1985), unde și-a luat și doctoratul (1996) în domeniul geneticii forestiere. Vorbește fluent engleza și limba franceză. A frecventat o serie de cursuri de specializare în țară și S.U.A. Expert forestier, reprezentantul României în procesul Pan-European de pregătire a Conferinței Ministeriale pentru Protecția Pădurilor în Europa (1998-2000) și membru în Comisia Forestieră FAO. Experiență în activități de consultanță ale U.E. , Băncii Mondiale, F.A.O. și I.U.C.N. Vicepreședinte al

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
fluent engleza și limba franceză. A frecventat o serie de cursuri de specializare în țară și S.U.A. Expert forestier, reprezentantul României în procesul Pan-European de pregătire a Conferinței Ministeriale pentru Protecția Pădurilor în Europa (1998-2000) și membru în Comisia Forestieră FAO. Experiență în activități de consultanță ale U.E. , Băncii Mondiale, F.A.O. și I.U.C.N. Vicepreședinte al Comitetului Lemnului al C.E. pentru Europa a O.N.U. și președinte în exercițiu din octombrie 2000. Director al Direcției Silvice Arad

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
al C.E. pentru Europa a O.N.U. și președinte în exercițiu din octombrie 2000. Director al Direcției Silvice Arad (1998-2001). Cercetător științific, șef de colectiv I.C.A.S. , secția Timișoara, coordonator al unor proiecte naționale de analiză instituțională a sectorului forestier. Cadru didactic asociat al U.S.A.B. A publicat peste 30 de studii și lucrări de specialitate în țară, dar și în Franța, Germania, Italia, Austria, Olanda, Cehia etc. Laboratoare naturale Puținele păduri virgine care au mai rămas în Europa

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
Austria, Olanda, Cehia etc. Laboratoare naturale Puținele păduri virgine care au mai rămas în Europa, și din care o bună parte se află în Carpați, reprezintă adevărate laboratoare științifice naturale pentru studierea legilor ecologice de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere. Pădurile virgine din țara noastră, deosebit de variate sub raportul compoziției și structurii, au devenit cunoscute pe plan mondial prin lucrările lui Petre Antonescu, J. Frolich, K. Rubner, M. Prodan, A. Rădulescu, I. Popescu-Zeletin. Dintre pădurile virgine, adevărate monumente ale naturii

Agenda2003-37-03-b (2003) [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
Corola-journal/Journalistic/281474_a_282803

compensare (potrivit Legii nr. 18/1991 și O.G. nr. 96/1998) l taxa egală cu valoarea masei lemnoase la exploatabilitate în situația în care persoane fizice sau juridice beneficiare ale terenurilor, la cerere, oferă în compensare terenuri limitrofe fondului forestier (conform art. nr. 23(3) din O.G. nr. 96/1998) l garanția în bani, în sumă egală cu cheltuielile necesare pentru aducerea în condiții de împădurire a terenurilor scoase temporar din fondul forestier național. Din acest fond se asigură

Agenda2003-38-03-5 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281474_a_282803]
oferă în compensare terenuri limitrofe fondului forestier (conform art. nr. 23(3) din O.G. nr. 96/1998) l garanția în bani, în sumă egală cu cheltuielile necesare pentru aducerea în condiții de împădurire a terenurilor scoase temporar din fondul forestier național. Din acest fond se asigură finanțarea cercetării, proiectării și executării lucrărilor cuprinse în proiectele de amenajare și punere în valoare prin împăduriri ale terenurilor degradate și pentru realizarea Sistemului național de perdele forestiere de protecție. OCTAVIAN NICA Majorarea pensiilor

Agenda2003-38-03-5 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281474_a_282803]
a terenurilor scoase temporar din fondul forestier național. Din acest fond se asigură finanțarea cercetării, proiectării și executării lucrărilor cuprinse în proiectele de amenajare și punere în valoare prin împăduriri ale terenurilor degradate și pentru realizarea Sistemului național de perdele forestiere de protecție. OCTAVIAN NICA Majorarea pensiilor agricultorilor l Cu începere de la 1 ianuarie 2004 Prin Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 417/2003 au fost aprobate Normele tehnice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 67/2003

Agenda2003-38-03-5 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281474_a_282803]
Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827

cum îi spune marele public, a fost înființat în urmă cu aproape 300 de ani în perimetrul zăvoaielor naturale din Lunca Mureșului, evoluând apoi, prin amenajări succesive cu plante exotice decorative, la rangul de important centru experimental și de aclimatizare forestieră. A fost declarat „Monument al Naturii“ în 1954. Originalitatea și valoarea compozițională a peisajelor din cele 50 de parcele ale parcului (70 ha), este grefată pe un relief variat, cu lacuri și izvoare, cu alei și poieni șerpuitoare îmbinate într-

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
de vegetație și contururile simetrice se mențin doar în preajma clădirii, la intrarea în arboretum, marcată de stejari piramidali pe fundalul clădirii cu coloane toscane; apoi, pe nesimțite, se face trecerea peste canalul Strei în pădurea naturală, ca într-un parc forestier. Acum, în așteptarea toamnei, pe alei plesnesc capsulele de Buxus, se înroșesc conurile de Magnolia acumnata, arborele de plută își colorează frunzele concurând cu roșul purpuriu al viței canadiene. Ruginesc frunzele nucilor americani, ca și cele ale speciilor de Carya

Agenda2003-38-03-turism (2003) [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
Corola-journal/Journalistic/281507_a_282836

de pe site-ul www. see-rycid. org. Menționăm că RYCID reunește în cadrul unui parteneriat F.I.T.T. , Consiliul Tineretului din Prilep (Macedonia), Asociația West Point (Bosnia-Herțegovina) și Asociația „Future“ din Sofia (Bulgaria). M. HORESCU Combaterea muncii fără forme legale l În silvicultură, exploatarea forestieră, fabricarea mobilei În perioada 22-27 septembrie, Inspecția Muncii desfășoară la nivel național Campania pentru identificarea cazurilor de muncă fără forme legale în domeniile: silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, precum și respectarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea

Agenda2003-39-03-10 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281507_a_282836]
din Sofia (Bulgaria). M. HORESCU Combaterea muncii fără forme legale l În silvicultură, exploatarea forestieră, fabricarea mobilei În perioada 22-27 septembrie, Inspecția Muncii desfășoară la nivel național Campania pentru identificarea cazurilor de muncă fără forme legale în domeniile: silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, precum și respectarea prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă. Vă prezentăm succint rezultatele acțiunilor de control întreprinse de personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș. Din cei 53 de angajatori pe linia relațiilor de

Agenda2003-39-03-10 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281507_a_282836]
Corola-journal/Journalistic/281502_a_282831

automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor; activitatea de exploatare portuară desfășurată de docheri, docheri-mecanizatori; personalul navigant din unități de transport maritim și fluvial care lucrează în sala mașinilor pe navele cu capacitate de peste 600 CP; personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhănitori, funiculariști, tractoriști, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori; activitatea desfășurată la forajul sondelor de țiței și gaze; reparații și întreținere la mori cu capacitate de peste 7 000 t; prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura

Agenda2003-39-03-5 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281502_a_282831]
portuară desfășurată de docheri, docheri-mecanizatori; personalul navigant din unități de transport maritim și fluvial care lucrează în sala mașinilor pe navele cu capacitate de peste 600 CP; personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhănitori, funiculariști, tractoriști, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori; activitatea desfășurată la forajul sondelor de țiței și gaze; reparații și întreținere la mori cu capacitate de peste 7 000 t; prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura - operații executate complet nemecanizat la țeavă preluând priza din

Agenda2003-39-03-5 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281502_a_282831]
Corola-journal/Journalistic/281510_a_282839

Dacia Markt S.R.L.; 3. Remodet TMB S.R.L. Întreprinderi mici 1. Agro-Biomix Ș.A.; 2. F.H.E. Handel S.R.L.; 3. Agro-Durum-Best S.R.L. Întreprinderi mijlocii 1. Magus S.R.L.; 2. Cramele Recaș S.R.L.; 3. Orlandi Investment S.R.L. Întreprinderi mari 1. Comtim Group S.R.L. SILVICULTURA, EXPLOATARE FORESTIERA, PISCICULTURA ȘI SERVICII Microîntreprinderi 1. Trafic S.R.L.; 2. Aspect S.R.L.; 3. Marteo Forest S.R.L. Întreprinderi mici 1. Bradul S.R.L.; 2. Craiul Codrilor S.R.L.; 3. Gorunelu Alex S.R.L. CONSTRUCȚII Microîntreprinderi 1. R. Biesse S.R.L.; 2. Multinstal S.R.L.; 3. Tostcaf S.R.L. Întreprinderi

Agenda2003-39-03-13 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281510_a_282839]