50,991 matches
-
mult construcția ,care se respectă": ,un studio care se respectă are nevoie de câteva clădiri esențiale" (jucaushii.ro); ,toate partidele care se respectă evoluează o dată cu lumea" (jurnalul.ro) etc. Din păcate, ca și în lumea lui Caragiale, excesul actual de formule ale respectului și de expresii ale autorespectului pare mai mult o dulce iluzie și o utopie consolatoare și mai puțin reflexul unor atitudini și practici curente ale societății românești.
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
care mai funcționează ca un fel de atenuator, iar obiectul interogației, mai puțin precis, e starea generală a celui vizat - și Ce faci? - întrebarea directă, concretă, neritualizată, asupra acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci?. De multe ori din afară lucrurile se văd mai bine, și studenții aveau dreptate. Formula presupus mai directă este într-adevăr folosită curent în contexte care nu au nimic dintr-
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
concretă, neritualizată, asupra acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci?. De multe ori din afară lucrurile se văd mai bine, și studenții aveau dreptate. Formula presupus mai directă este într-adevăr folosită curent în contexte care nu au nimic dintr-o intruziune agresivă în treburile altuia: ca simplă expresie de politețe, interes, de (re)stabilire a contactului uman. De fapt, întrebarea funcționează ca formulă de
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
dreptate. Formula presupus mai directă este într-adevăr folosită curent în contexte care nu au nimic dintr-o intruziune agresivă în treburile altuia: ca simplă expresie de politețe, interes, de (re)stabilire a contactului uman. De fapt, întrebarea funcționează ca formulă de politețe în contexte care o dezambiguizează: precedată de o formulă de salut, însoțită de temeni de adresare și rostită cu o intonație specială, ea nu poate fi confundată cu cererea serioasă de informații asupra acțiunilor pe care (eventual) le
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
contexte care nu au nimic dintr-o intruziune agresivă în treburile altuia: ca simplă expresie de politețe, interes, de (re)stabilire a contactului uman. De fapt, întrebarea funcționează ca formulă de politețe în contexte care o dezambiguizează: precedată de o formulă de salut, însoțită de temeni de adresare și rostită cu o intonație specială, ea nu poate fi confundată cu cererea serioasă de informații asupra acțiunilor pe care (eventual) le îndeplinește la un moment dat interlocutorul. Întrebarea Ce mai faci? e
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
cu o intonație specială, ea nu poate fi confundată cu cererea serioasă de informații asupra acțiunilor pe care (eventual) le îndeplinește la un moment dat interlocutorul. Întrebarea Ce mai faci? e cuprinsă ca atare în DEX, la adverbul mai ("în formule interogative, cu referire la o situație nouă") și la verbul a face; în al doilea caz, este înregistrată posibilitatea de variație între construcția cu sau fără mai: , = cum îți merge? cum o (mai) duci?". De fapt, valoarea atenuativă provine tocmai
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
sensurile obișnuite ale adverbului mai - ,în plus, încă", nou pe lîngă ceea ce făceai; altceva, în genere, ce mai faci? - deci presupune un contact prealabil între interlocutori. Cred că această motivare semantică e încă percepută de vorbitori, care nu prea folosesc formula în relațiile de politețe cu necunoscuți sau persoane abia cunoscute. În schimburile de replici din internet, acest uz este destul de bine reprezentat. De la indicațiile generale de tipul celor din manuale și ghiduri - ,Romanian (informal): Salut, ce faci? - Bine, și tu
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
faci? Bine?", întreabă Simone, care este încîntat de frumusețea româncelor" (evenimentul zilei.ro) - pînă la bancuri - ,Servus, Ioane, ce faci? - Bine, mi-am luat sconcs..." (funonline.ro) - și la schimburile reale de saluturi: ,Ce faci?", ,Bine. Aștept vacanța!" (jurnal.md). Formula, cum se vede și în exemplele deja citate, presupune un răspuns pozitiv minimal - bine - și invită la continuare. Interlocutorul răspunde și re-adresează o întrebare similară, adesea în forme eliptice: ,Ce faci? Bine... dar tu? Bine și eu! Mi-e capul
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
și invită la continuare. Interlocutorul răspunde și re-adresează o întrebare similară, adesea în forme eliptice: ,Ce faci? Bine... dar tu? Bine și eu! Mi-e capul plin ..." (weblog.ro); Omule, ce faci? - Bine, voi ?" (byo.ro). Intonația specială, care diferențiază formula de politețe de cererea directă de informație, e uneori marcată sau sugerată în scris: ,Helooooooooooo ce faci??? bine ai venit" (clopotel.ro). Vorbitorul poate anticipa răspunsul pozitiv - ceea ce e tot o formă de politețe, dar poate părea și o grăbită
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și uzul ,operativ", de reglare a acțiunilor, pe care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic, de menținere a contactului, al formulei de politețe. Aceasta e înregistrată în conversații telefonice - ,bună (nume) Ce faci? - Ciau (nume). Bine" - sau într-o emisiune de radio în care se poartă o conversație în direct cu ascultătorii: ,- bună, bună... Ce faci? - Mulțumesc bine". În conversația telefonică
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
nume) Ce faci? - Ciau (nume). Bine" - sau într-o emisiune de radio în care se poartă o conversație în direct cu ascultătorii: ,- bună, bună... Ce faci? - Mulțumesc bine". În conversația telefonică între prietene apare la un moment dat, repetată, și formula cu mai: ,Ce mai faci - ăăă... ce mai faci tu: așa în mare, bine? - Sunt bine. Da. Sunt bine. Eu azi te-am sunat să văd ce mai faci, că ți-am promis că te sun, de mult". În schițele
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
e cel mai adesea orientată spre situația concretă, cu vigilență și reproș: ,Ce faci, Mitică?" (în țal, cînd prietenul adoarme în timpul conferinței); ,ce naiba faci, soro?" (...) ,Doășp'ce și un sfert, soro! Ce dracu faceți?" (La Peleș). Ceea ce nu înseamnă că formula obișnuită lipsește. În D'ale carnavalului, Catindatul, la bal mascat, inițiază cu ajutorul ei o conversație cu o necunoscută: ,Bonsoar, mască. (Aparte:) Am s-o tachinez. (Tare:) Ce mai faci? Didina răspunde: "Bine, mersi. Uite, beau o bere. Dar d-ta
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
și pestriț un îndreptar în alb și negru. De ce rămîne, pînă la capăt, un ,aprod" care citește verdicte moi, cumpănindu-și bine cuvintele, e de aflat din argumentul cărții, unde se vede ce vrea, de fapt - ca să recurg, zîmbind, la formula magică a ,hermeneuticii" de școală - să spună scriitorul. Și va să spună, vorba lui Voronca, ,je" sont tous les autres. Din tot ce notează, cu delicii de paseist, se alege, la sfîrșit, ,relieful unui spirit". Profilul unui om, așa cum îl
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
iluzionează că a încetat să mai fie modern. De aceea, decât să fii postmodern, mai bine să fii modern. Iar decât să fii modern pur și simplu, mai bine să fii un modern conștient de răul aflat la pândă în formula modernității, adică un modern tulburat" (p. 451). De ce am insistat puțin pe modul lui H.-R. Patapievici de a înțelege raportul dintre modernitate și postmodernitate? Pentru că avem nevoie de el ca termen de raportare pentru ideile lui Ion Bogdan Lefter
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Nicolae Manolescu, ,semidoctul consacrat, Adrian Copilul Minune al literelor românești", ,regimul Iliescu i-a priit la fel de bine ca și regimul Ceaușescu." Am încheiat citatele din Cristian Bădiliță, patrolog, eseist, poet, doctor în istoria creștinismului timpuriu. Cum este posibilă o asemenea formulă umană, de erudiție și mitocănie, spiritualitate și insanitate, Septuaginta și România Mare? Iată o întrebare - pur retorică - pe care, personal, o formulez în strânsă legătură cu o alta: cu o nedumerire mai veche legată de frumoșii ani interbelici și tinerii
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
drumețului ajuns la răscruce". în urma analizelor lui N. M., împletirea clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată mai aplicat, mai explicit, trecându-se în chip decis dincolo de enunțul general, de o formulă cvasi-abstractă. în Argumentul pe care l-am citat, autorul făcea o adevărată profesie de credință, declarându-se adeptul moderației metodologice și respingând excesele, atitudine critică rezonabilă pe care o subscriem și noi. Aceste ,eseuri au încercat să îmbine adresarea către
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfînt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. ,Nu te face (nu fi) Gheorghe"! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: ,Gică Contra". Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. ,Ce știe Nea Ion?" Gheorghe însă e chiar tîmpit și agresiv. În schimb, Vasile o duce mult mai greu. El e contribuabilul standard, căruia i se citează numele odios
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
Ion?" Gheorghe însă e chiar tîmpit și agresiv. În schimb, Vasile o duce mult mai greu. El e contribuabilul standard, căruia i se citează numele odios, antepus prenumelui, ca exemplu de formulare oficială: Căcat Vasile. Cînd e vorba de o formulă standard pentru un cetățean neprecizat, el se numește în exemplele afișate la poștă Popescu Ion sau, la feminin, Popescu Ana. Dar în vorbire e mereu Căcat Vasile. Mai rar apare Nea Nae, un nume generic ce mi-a fost atribuit
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
formula Piatra Crăcănată, desemnare glumeață pentru Arcul de Triumf: ,ne vedem la piatra crăcănată" (motociclism.ro); ,mulți dintre cei care se întâlneau pe aceste două chaturi se întâlneau personal vinerea seara, la terasa ANDU, la Piatra Crăcănată" (price.ro). Asemenea formule au succes cînd sînt în același timp șocante stilistic și pertinente descriptiv. O sintagmă precum Circul Foamei - folosită pentru a desemna ironic complexele alimentare de formă circulară construite în ultima perioadă a regimului Ceaușescu - e potrivită atît formei clădirilor - asemănătoare
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
Foamei - folosită pentru a desemna ironic complexele alimentare de formă circulară construite în ultima perioadă a regimului Ceaușescu - e potrivită atît formei clădirilor - asemănătoare unor cupole de circ - cît și conținutului lor (mai exact: lipsei de conținut) din acele vremuri. Formula denominativă a rămas în circulație: ,ŤCircul Foameiť Lujerului se transformă în Plaza Romania" (Adevărul, 454, 2003), producînd chiar, pentru unii vorbitori, pierderea distincției dintre colocvial și oficial; un anunț publicitar recent o include ca pe un reper indispensabil, chiar în
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
o sursă sigură de umor. Unele dintre clădirile și monumentele mai recente au primit etichete mai mult sau mai puțin stabile: cutare construcție e un borcan - ,Bancorex-ul și-a construit, sfidător, în centrul istoric al Capitalei, un ditamai borcanul" (formula-as.ro) - , monumentul din fosta Piață a Aviatorilor pare un nasture: ,Neagu și crucea-nasture de la Televiziune" (22, 780, 2005); , Merge perfect și cu ŤNasturele Cu Cruceť de lângă Herăstrău!" (FG = forum Gândul, 2005); ,Ťnastureleť lui Caramitru din piața Charles de Gaulle
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
Herăstrău!" (FG = forum Gândul, 2005); ,Ťnastureleť lui Caramitru din piața Charles de Gaulle" (ib.). Oricum, în ultima vreme nimic nu a stimulat imaginația bucureștenilor mai mult decît noul monument din Piața Revoluției. Mulțimea analogiilor s-a coagulat rapid în cîteva formule cu mari șanse de a rămîne în memoria colectivă. Cea mai pregnantă e asocierea țeapă-cartof, cu accentul pus pe unul sau altul dintre termeni: ,}eapa și cartoful" (...), cunoscută oficial ca Monumentul Revoluției Române" (RL = România liberă, 6.09.2005), ,țeapa
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
lui Iliescu" (FG 2005), ,ridicarea Ť}epei cu cartofť din Piața Revoluției" (Gândul 108, 2005), ,un cartof în țeapă" (Adevărul 6.06.2005); ,Cartoful tras în țeapă" (Gândul 108, 2005). (Indicarea surselor pentru exemplele de mai sus e orientativă, pentru că formulele sînt deja preluate de la o publicație la alta, trec din articole în forumurile cititorilor și invers). E greu de spus dacă în folclorul bucureștean se va impune țeapa cu cartof sau cartoful în țeapă, sau poate numai unul din termeni
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
granița", FG) - și mai mult sensului argotic al cuvîntului ("înșelătorie, păcăleală"): ,Cartoful din Piața Revoluției - o țeapă de 56 miliarde de lei" (Adevărul 6.06.2005). Explicațiile de natură antifrastică - transformînd un elogiu în deriziune - sînt o garanție a fixării formulei: ,monumentul este cît se poate de reprezentativ: ați luat țeapă în '89 pentru un cartof la care nu veți ajunge niciodată" (FG 2005); , Mi se pare ok monumentul. Nici că se putea mai sugestiv. Titlul lucrării: Ť}eapa din '89ť
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
ale artei sunetelor. S-a născut în 1940 la Sibiu, acolo unde harul său a suferit primele operațiuni de ecruisare din partea organistului, dirijorului și compozitorului Franz Xavier Dressler, de la care a deprins antrenamentul asiduu cu kezboard-ul, dar și zbenguiala cu formulele cotrapunctice. Din antrenament în zbenguială iată-l ajuns la Conservatorul din Cluj, la clasa de compoziție a lui Sigismund Toduță, cel care avea să-și exercite aura personalității asupra unei întregi generații de muzicieni. A devenit de notorietate faptul că
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]