2,684 matches
-
în domeniu ne reconstituie decorul unor realități socio-istorice în care viața se trăia în umbra zidurilor groase, ca de fortăreață, cu ochii ațintiți mereu spre zări. Culele erau construite în funcție de nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, o asemenea fortificație aflându-se „în picioare“ la Măldărăști-Vâlcea (4 km depărtare de Horezu). Despre această fortificație se știe că a fost ridicată de marele boier Nan Paharnicu, în anul 1516. Cula de la Măldărăști, cea mai veche și reprezentativă construcție de acest fel
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
umbra zidurilor groase, ca de fortăreață, cu ochii ațintiți mereu spre zări. Culele erau construite în funcție de nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, o asemenea fortificație aflându-se „în picioare“ la Măldărăști-Vâlcea (4 km depărtare de Horezu). Despre această fortificație se știe că a fost ridicată de marele boier Nan Paharnicu, în anul 1516. Cula de la Măldărăști, cea mai veche și reprezentativă construcție de acest fel, a ajuns, mai târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
spanioli ajungeau la impresionantul număr de 10000, motiv pentru care Spania este cunoscută și sub numele de Castilla. În prezent, turiștii pot vizita „numai“... 2 500 de castele. În fiecare regiune importantă din țară se află o sumedenie de palate, fortificații, turnuri sau castele care atrag ca un magnet mii și mii de vizitatori: în Andaluzia, Aragon, Catalonia, Castilla&Leon, Galicia, Madrid, Murcia, Navarra, Valencia ș.a.m.d. În capitala Madrid trebuie neapărat vizitat Palatul Regal, construit la sfârșitul secolului al
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
impresionantă O excursie în zona Neamțului, care să includă neapărat vizitarea mănăstirilor de aici, este oricând binevenită, fiind totodată și un bun prilej de a vă încărca bateriile. Apreciind corect meritele strategice ale zonei, mai mulți domnitori au înălțat diverse fortificații, precum și lăcașe de rugăciune, biserici sau mănăstiri, care s-au dovedit, de-a lungul timpului, puternice nuclee de cultură, onorate de personalități ale spiritualității românești. Mănăstirea Agapia. Ctitorită inițial în sec. al XIV-lea de sihastrul Agapie, refăcută în 1527
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
milioane de florini. În „Monografia Timișoarei“ scrisă de dr. Nicolae Ilieșiu și reeditată de nepotul său, Petru Ilieșu, stă însemnat: „În interiorul murilor trași de către guvernatorul Mercy se cuprind: vechea cetate din secolul XIV, turnul de apă și teritoriul Palanca Mare. Fortificațiile aveau un brâu triplu de ziduri, urmat fiecare de șanțuri care la nevoie erau umplute cu apă. Cetatea avea 3 porți, care se închideau seara la o oră fixată. Aceste porți erau: Poarta Ardeleană (...) la capătul Cazărmii Ardelene (...), poarta Mehalei
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
azi“. Pe o parte a fiecărei porți putea trece câte o singură căruță, iar pe cealaltă parte circulau pietonii. Poarta Iosefină se închidea seara la ora 11, celelalte la ora 9; întârziații nu mai intrau/ieșeau în/din Cetate. La fortificația din 1723, Palanca Mare și cea Mică se desființează, mulți dintre locuitori stabilindu-se în Fabric. Alții se mută în Noile Maiere germane, cartier care 50 de ani mai târziu ia numele Iosefin. Călare prin Banatul miasmelor Și cum o
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
Stat pentru Calitatea în Construcții, Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice și filialei locale a Ordinului Arhitecților din România. Recent, Serviciul de Avizare, Autorizare și Disciplina în Construcții din cadrul C.J.T. a anunțat câștigătorul concursului de proiecte pe tema „Reabilitarea și revitalizarea fortificației Cetății Timișoarei - Bastionul“. Proiectul câștigător se intitulează „Bastion - Grădina cu vise“ și aparține societății „Archaeus“. În principal, proiectul urmărește o compoziție unitară pentru întreg complexul Bastion, astfel încât să fie diminuată ideea de fragmentare și separație distinctă a utilităților. Totodată, se
Agenda2003-51-03-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281852_a_283181]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Bastionul timișorean - de la fortificație la „Grădina cu vise“ Complexul va fi revitalizat după un proiect câștigător al concursului inițiat de Consiliul Județean Timiș După 800 de ani de istorie, după un veac și jumătate de pașalâc și alte două secole în care a străjuit
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
la lucrările de fortificare conduse, timp de 30 de ani, de Kaspar Dissel. Pentru construcție se alege modelul francezului Vauban, foarte „la modă“ în epocă - cetatea în formă de stea, concepută după un ingenios și totodată complicat sistem. În fapt, fortificația Timișoarei nu este decât una - e drept, cea mai importantă - din șirul celor pe care austriecii le construiesc în întreaga Transilvanie, de la Petrovaradin la Alba-Iulia. Dintre toate, cea de la Arad avea să se păstreze, după două veacuri și jumătate, aproape
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
Alba-Iulia. Dintre toate, cea de la Arad avea să se păstreze, după două veacuri și jumătate, aproape în întregime. Dar să revenim în Banat. De forma unui poligon înscris în cerc, Cetatea are acum (după demolarea în mare parte a vechii fortificații turcești) nouă bastioane înzestrate cu cazemate, legate între ele prin zidul principal. În exteriorul acestuia, alte două centuri de apărare, formate din ziduri duble de cărămidă, iar între ele cât și în fața celui exterior, șanțuri adânci și late, umplute cu
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
în cazemate se vede bine că e umed, mai cu seamă iarna“. Lucrările, corijând din mers greșelile, continuă neabătut și prima lor fază se încheie în 1757. Incendiul din anul 1738, care distruge aproape în totalitate Palanca Mare, ușurează extinderea fortificațiilor. Mulți din locuitorii de aici, ca de altfel și cei din Palanca Mică, se văd nevoiți să se mute într-un nou cartier - actualul Fabric. Alții se așază în Noile Maiere germane (care de la 1773 iau denumirea de Iosefin de la
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
Noile Maiere germane (care de la 1773 iau denumirea de Iosefin de la „criticul“ Iosif II) sau în Maierele vechi (Maierele române), cartier destul de populat încă din 1718 și pe care, de la 1896, timișorenii aveau să-l numească Elisabetin. Forma definitivă a fortificațiilor este dată însă după alți opt ani, în 1765, când întăriturile sunt extinse și finalizate. Cheltuielile cu construcția aveau să se ridice la nu mai puțin de 20 de milioane de florini. Despre importanța acestor costuri ne putem face o
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
echivala cu salariul prim-medicului orășenesc pe o perioadă de... 100 000 de ani! Cât despre comparația cu salariul magistratului german al orașului, ea este întru totul neavenită, remunerația respectivă fiind - la 1724 - de 60 de florini! Supraviețuitorul „Corp Terezia“ Fortificațiile cetății nu aveau să îndeplinească - în cele aproape două secole care au urmat până la dezafectarea lor - rolul hărăzit inițial, acela de apărare în fața potențialelor atacuri armate ale Imperiului Otoman. Nu aveau însă să fie lipsite de încercări, mai ales în
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
alocă diferite funcțiuni spațiilor cuprinse între zidurile celor nouă bastioane. Cel denumit „Corpul Terezia“ servea drept depozit de grâne, fiind, din punct de vedere constructiv, diferit față de toate celelalte. Avea să fie, de altfel, singurul „supraviețuitor“ din vechea centură de fortificații, devenind o adevărată marcă a orașului, un simbol numit simplu „Bastion“. În decursul anilor, ansamblul cunoaște o degradare treptată, ultima intervenție la structură fiind operată în anii 1970, când se introduce și circulația în dublu sens pe sub binecunoscutele arcade (până
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
Bibliotecii Județene, filiala locală a A.C.R. , Expotim etc., Bastionul, reabilitat și transformat, ar putea deveni un important punct de atracție turistică, acesta fiind și scopul unei inițiative a conducerii Consiliului Județean Timiș. Un concurs cu tema „Reabilitarea și revitalizarea fortificației Cetății Timișoarei - Bastionul“ a fost lansat la nivel județean, fiind stabilită o comisie de specialitate din care au făcut parte, printre alții, arhitectul șef al județului, Liana Bușilă, și arhitectul șef al Timișoarei, Radu Radoslav. În urma jurizării, câștig de cauză
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
Calul vs. Ministerul de Război Rapidul progres economic și cultural a orientat efortul de sistematizare și dezvoltare urbană în altă direcție decât cea mili- tară, dând naștere însă unei acerbe confruntări între autoritățile civile și cele cazone privind înlocuirea depășitelor fortificații. Un notabil succes al „civililor“ se înregistrează în 1872, când Ministerul de Război aprobă deschiderea în ziduri a două treceri noi pentru traseul tramvaiului cu cai, transport introdus cu numai trei ani înainte. Primul „gropar“ al fortificațiilor inutile devine așadar
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
privind înlocuirea depășitelor fortificații. Un notabil succes al „civililor“ se înregistrează în 1872, când Ministerul de Război aprobă deschiderea în ziduri a două treceri noi pentru traseul tramvaiului cu cai, transport introdus cu numai trei ani înainte. Primul „gropar“ al fortificațiilor inutile devine așadar calul, peste alți cinci ani fiind aprobată și o a treia deschidere. Tratativele cu autoritățile militare decurg greoi, cu toată implicarea unor personalități ale vremii. În urma negocierilor, autoritățile militare renunță, cu greu, la fortificații, depozite etc., punând
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
Primul „gropar“ al fortificațiilor inutile devine așadar calul, peste alți cinci ani fiind aprobată și o a treia deschidere. Tratativele cu autoritățile militare decurg greoi, cu toată implicarea unor personalități ale vremii. În urma negocierilor, autoritățile militare renunță, cu greu, la fortificații, depozite etc., punând însă condiția ca orașul să construiască cazărmi și alte clădiri de utilitate militară în afara zonei de interes urbanistic civil. Urmare a acordului din 1892, caracterul de oraș fortificat al Timișoarei încetează, moment decisiv pentru dezvoltarea sa urbanistică
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
și bioclimatul de cruțare indicat în stări de surmenaj fizic și intelectual. Sărata Monteoru este remarcată și prin descoperirea în zonă a unor vestigii din epoca bronzului și culturii locale, numită Cultura Monteoru, caracterizată prin așezări deschise amplasate în preajma unor fortificații. De asemenea, aici se află o mină de petrol (nu sondă) cu adâncimi de 250-370 m din care se extrage, încă, petrol din galerii (mina de petrol apare în documente începând din secolul al XVIII-lea). O mină asemănătoare mai
Agenda2004-9-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282136_a_283465]
-
cu marii feudali. Pe acest fapt se bazează Carol Robert, regele ungar din stirpea angevinilor francezi, când, la 1307, sosește la Timișoara și decide ca pe locul numit „Insula” să construiască o cetate de piatră, mult mai puternică decât vechea fortificație de pământ. Cu meșteri italieni, cetatea se ridică în opt ani și Carol zidește „palat regal, luxos și solid întărit”, a cărui construcție se încheie la 1315. Regele este urmat în noua capitală - mutată în mod oficial pe Bega anul
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
cu marii feudali. Pe acest fapt se bazează Carol Robert, regele ungar din stirpea angevinilor francezi, când, la 1307, sosește la Timișoara și decide ca pe locul numit „Insula” să construiască o cetate de piatră, mult mai puternică decât vechea fortificație de pământ. Cu meșteri italieni, cetatea se ridică în opt ani și Carol zidește „palat regal, luxos și solid întărit”, a cărui construcție se încheie la 1315. Regele este urmat în noua capitală - mutată în mod oficial pe Bega anul
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
A. Rusu, de la Institutul de Arheologie Cluj, care au avut alături colaboratori și studenți. Aflat la marginea de sud-vest a localității Tauț, la o altitudine de 160 m, situl acoperă o suprafață de 3,8 ha, incluzând șanțurile și valurile fortificației. În cele trei campanii de cercetare, arheologii arădeni au făcut descoperiri importante: o biserică gotică de mari dimensiuni, cahle de sobă, farfurii, ulcioare, unelte de secol XVI, obiecte de bronz, un denar emis de Rudolf II, precum și un cimitir medieval
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
paisprezecea campanie arheologică la cetatea medievală a Făgetului a avut, dincolo de valoarea vestigiilor descoperite, un efect la fel de important: s-au executat, cu ajutorul Primăriei și al liceului din localitate, lucrări de consolidare și restaurare pentru a se reda circuitului turistic o fortificație militară spectaculoasă, ce aparține orizontului cronologic al feudalismului târziu. La săpătura arheologică coordonată de col. Dan Căpățână (București), muzeograful Răzvan Pinca (Lugoj) și prof. Dumitru Tomoni (Făget) au participat membrii Asociației Culturale Phantom din Berlin. În acest an s-au
Agenda2004-34-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282781_a_284110]
-
să deșirăm ghemul timpului... O hartă a Banatului (1717) atestă că între Tisa și Timiș se aflau întinse păduri de stejar. Ne-o confirmă, indirect, și Francesco Griselini („Istoria politică și naturală a Banatului“, Viena, 1780), care, referindu-se la fortificațiile nou construite ale orașului, observa că acestea erau „prevăzute de jur împrejur cu piloni puternici de stejar, groși de 15 până la 18 țoli, înalți de peste 7 picioare și îngropați adânc în pământ“. Documente care stau la baza excelentei lucrări a
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Collosseum-ul din Roma sau Piața San Marco din Veneția. Cele mai multe castele italiene datează din perioada medievală, fiind ridicate de familii medievale sau aristocrați. Unele familii extrem de bogate au realizat construcții rezidențiale pentru propria siguranță și a familiilor lor, iar unele fortificații ale negustorilor italieni au fost păstrate până în prezent în orașe precum Florența, Bologna sau Volterra. În capitala italiană, Roma, unul dintre cele mai vechi și mai încărcate de istorie monumente este Castelul San Angelo, a cărui construcție originală datează încă
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]