343 matches
-
Lipidele membranare sunt de trei tipuri: fosfolipide, colesterol și cantități mici de glicolipide. Fosfolipidele au un pol hidrofil și unul hidrofob care formează un strat bimolecular, cu grupările hidrofile orientate către exterior și grupările hidrofobe orientate către interiorul stratului bipolar. Fosfolipidele care conțin colină, fosfatidilcolină (lecitină) și sfingomielină sunt, în principal, localizate în interiorul bistratului; fosfolipidele conținând grupări amino (fosfatiletanolamina și fosfatilserina) sunt localizate în interiorul bistratului lipidic. Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
au un pol hidrofil și unul hidrofob care formează un strat bimolecular, cu grupările hidrofile orientate către exterior și grupările hidrofobe orientate către interiorul stratului bipolar. Fosfolipidele care conțin colină, fosfatidilcolină (lecitină) și sfingomielină sunt, în principal, localizate în interiorul bistratului; fosfolipidele conținând grupări amino (fosfatiletanolamina și fosfatilserina) sunt localizate în interiorul bistratului lipidic. Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55% din lipidele membranare eritrocitare sunt fosfolipide și restul este reprezentat de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
interiorul stratului bipolar. Fosfolipidele care conțin colină, fosfatidilcolină (lecitină) și sfingomielină sunt, în principal, localizate în interiorul bistratului; fosfolipidele conținând grupări amino (fosfatiletanolamina și fosfatilserina) sunt localizate în interiorul bistratului lipidic. Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55% din lipidele membranare eritrocitare sunt fosfolipide și restul este reprezentat de colesterol care este prezent liber, sub formă neesterificată. Colesterolul interacționează cu fosfolipidele, dacă raportul colesterol/fosfolipide în membrană crește, membrana eritrocitară devine mai
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în principal, localizate în interiorul bistratului; fosfolipidele conținând grupări amino (fosfatiletanolamina și fosfatilserina) sunt localizate în interiorul bistratului lipidic. Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55% din lipidele membranare eritrocitare sunt fosfolipide și restul este reprezentat de colesterol care este prezent liber, sub formă neesterificată. Colesterolul interacționează cu fosfolipidele, dacă raportul colesterol/fosfolipide în membrană crește, membrana eritrocitară devine mai rigidă. Glicolipidele membranare sunt formate dintr-o bază lipidică numite ceramide, reprezentate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Lungimea și gradul de saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55% din lipidele membranare eritrocitare sunt fosfolipide și restul este reprezentat de colesterol care este prezent liber, sub formă neesterificată. Colesterolul interacționează cu fosfolipidele, dacă raportul colesterol/fosfolipide în membrană crește, membrana eritrocitară devine mai rigidă. Glicolipidele membranare sunt formate dintr-o bază lipidică numite ceramide, reprezentate de sfingozine și acizi grași cu lanț lung la care sunt atașate molecule de hexoze. Proteinele membranare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
saturație a reziduurilor de acizi grași din fosfolipide influențează puternic fluiditatea membranei. Aproximativ 55% din lipidele membranare eritrocitare sunt fosfolipide și restul este reprezentat de colesterol care este prezent liber, sub formă neesterificată. Colesterolul interacționează cu fosfolipidele, dacă raportul colesterol/fosfolipide în membrană crește, membrana eritrocitară devine mai rigidă. Glicolipidele membranare sunt formate dintr-o bază lipidică numite ceramide, reprezentate de sfingozine și acizi grași cu lanț lung la care sunt atașate molecule de hexoze. Proteinele membranare sunt clasificate în două
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
numerică. Sinteza factorilor coagulării Marea majoritate a factorilor coagulării sunt sintetizați la nivel hepatic, cu excepția factorului von Willebrand și proaccelerinei (factorul V), care sunt sintetizați la nivelul celulelor endoteliale, ca și trombomodulina și kininogenul; tromboplastina tisulară denumește un amestec de fosfolipide și lipoproteine de origine endotelială. Factorii IX, VII, X și II sunt sintetizați de hepatocite numai în prezența vitaminei K; sinteza acestor factori ai coagulării se desfășoară în două etape. In prima etapă, hepatocitele sintetizează precursori polipeptidici pentru fiecare factor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trebuie să fie prezent alături de un alt lipid. Acizii biliari sunt secretați la polul apical al celulelor membranei apicale prin transport activ secundar. Odată secretați ei induc secreția de către hepatocite a unor vezicule lipidice ce conțin în special colesterol și fosfolipide (în raport molar 1:3). Aceste vezicule de dimensiuni mari sunt fragmentate printr-un proces de emulsionare, în care acizii biliari (ca molecule izolate sau sub formă de micelii simple) se inseră printre moleculele lipidice și duc la formarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la exterior). Când miceliile mixte vin în contact cu microvilii enterocitelor, lipidele difuzează în celulă și are loc eliberarea sărurilor biliare. In enterocite lipidele trec în reticulul endoplasmic (AG sunt transportați legați de o proteină), unde se refac trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
apă, trece în lichidul extracelular și în țesuturi. Tesuturile extrahepatice transformă acidul acetilacetic în acetil-CoA, prin oxidarea căreia rezultă CO , H O și energie. 2 2 Majoritatea lipoproteinelor se formează în ficat (VLDL). Hepatocitele sintetizează mari cantități de colesterol și fosfolipide. Tot în ficat are loc conversia glucidelor în grăsimi și proteine. Rolul ficatului în metabolismul mineralelor și vitaminelor Ficatul depozitează vitaminele A, D, K, B , B , B2 6 12, PP și acidul folic. Carotenii sunt transformați în ficat în vitamina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
imunoglobuline în mucusul bronșic (în special IgA); cu rol important în fenomenele de apărare antimicrobiană. 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului Plămânul are importante funcții metabolice înafara schimbului de gaze respiratorii. Una din cele mai importante funcții metabolice este sinteza fosfolipidelor, cum ar fi dipalmitoilfosfatidilcolina, care este un component important al surfactantului pulmonar. Sinteza de proteine este de asemenea foarte importantă; colagenul și elastina formează rețeaua structurală a plămânului. In condiții anormale, proteazele eliberate de leucocitele sau macrofagele pulmonare produc scindarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Lipidele simple conțin în moleculă doar acizi grași și alcooli împărțindu-se în trei mari categorii reprezentate de: gliceride (conțin glicerol), steride (conțin steroli) și ceride. Cele complexe conțin în plus acid fosforic, aminoacizi și glucide, în această categorie intrând fosfolipidele (în special lecitina) și sfingolipidele. Acizii grași din familia acidului linoleic au rol în menținerea integrității tegumentelor și fanerelor, în metabolismul colesterolului, în sinteza hormonilor hipofizari, în sinteza lipoproteinelor serice. Acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor compuși cu efect citoprotector
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
surse alimentare de vitamină sunt uleiurile vegetale, în special cele de germene de grâu, legumele cu frunze verzi, laptele, untul, ficatul și cerealele. Vitamina K participă la transformarea acidului glutamic în carboxiglutamic compus care contribuie la legarea calciului și a fosfolipidelor necesare formarii trombinei. Ea are rol în hemostază participând la activarea a patru factori ai coagulării și îndeplinește un rol esențial în formarea osului. Osteocalcina sintetizată de osteoblasti și odontoblasti este o proteină dependentă de această vitamină iar proteina ce
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
pâine și derivate de cereale, leguminoase uscate, legume, fructe, produse zaharoase, băuturi alcoolice și nealcoolice. Laptele și produsele lactate (iaurt, lapte bătut, brânzeturi) se particularizează prin bogăția în proteine cu valoare biologică mare. Lipidele sunt reprezentate de trigliceride, colesterol și fosfolipide. Cantitatea mare de colesterol ridică probleme pentru alimentația persoanelor în vârstă la care se preferă sortimentele degresate. O altă problemă este reprezentată de sărăcia în acizi grași saturați, raportul acizi grași saturați/acizi grași nesaturați are valoarea 3. Laptele și
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
vitamine liposolubile (în special vitamina A si D). Ouăle se particularizează printr-un conținut ridicat de proteine de calitate superioară, dar și prin cantități crescute de lipide (concentrate în gălbenuș). Lipidele din ou sunt reprezentate de gliceride, steride (colesterol) și fosfolipide (lecitine). Lecitina din ou are o acțiune protectoare față de steatoza hepatică produsă de colesterol, astfel că oul conține colesterol dar și antidotul acestuia. Sărurile minerale se găsesc, în special în gălbenuș fiind reprezentate de fier, sulf, fosfor, potasiu, sodiu și
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
cu masă moleculară mai mare, precum IgG. Indicele de selectivitate (IS) se definește prin raportul clearance IgG/clearance transferină. Proteinuria este considerată selectivă dacă IS < 0,1 și neselectivă dacă IS > 0,2. Lipiduria este constituită din colesterol, trigliceride și fosfolipide. în urină se evidențiază cilindri grăsoși și cristale birefringente de colesterol (cu aspect de „cruce de Malta” în lumină polarizată). Hematuria se întâlnește în SN impur. Hematiile prezintă dismorfism, ce atestă originea lor glomerulară. Când hematuria este importantă, pot să
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
VHB, VHC, EBV, parvovirus B19), bacteriene (boala Lyme, sifilis, tuberculoză, salmonelle, ricketsii), parazitare (malarie); • Medicamente: procainamida, fenotiazine, chinidina, hidralazina, beta-blocante, estro-progestative, interferon; • Hemopatii maligne sau tumori solide; • Altele: IRC, ciroză, sarcoidoză. 8.3.2. Fiziopatologie APL nu interacționează direct cu fosfolipide, ci cu anumite proteine plasmatice, ce se fixează pe fosfolipide anionice, precum cardiolipina sau fosfatidilserina. Dintre proteinele-țintă ale APL face parte, în primul rând, beta 2 glicoproteina I (beta2 GP I), o proteină serică formată din 5 domenii structurale, cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
salmonelle, ricketsii), parazitare (malarie); • Medicamente: procainamida, fenotiazine, chinidina, hidralazina, beta-blocante, estro-progestative, interferon; • Hemopatii maligne sau tumori solide; • Altele: IRC, ciroză, sarcoidoză. 8.3.2. Fiziopatologie APL nu interacționează direct cu fosfolipide, ci cu anumite proteine plasmatice, ce se fixează pe fosfolipide anionice, precum cardiolipina sau fosfatidilserina. Dintre proteinele-țintă ale APL face parte, în primul rând, beta 2 glicoproteina I (beta2 GP I), o proteină serică formată din 5 domenii structurale, cu rol fiziologic de anticoagulant slab. APL se pot lega de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
numit anticoagulant lupic, este caracteristic unor Ac anti-beta 2 GP I și antiprotrombină. APL pot fi evidențiați fie direct, printr-un test ELISA ce folosește ca substrat cardiolipina (Ac anticardiolipinici) sau/și indirect, prin alungirea timpului de coagulare dependent de fosfolipide (efectul de anticoagulant lupic) (vezi secțiunea „Depistarea APL”). în prezența APL, ambele tipuri de teste pot fi pozitive sau numai unul dintre ele. Cum se explică trombozele vasculare asociate APL? Au fost incriminate mai multe mecanisme: • activarea monocitelor, a plachetelor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
un titru > 20 UGPL sau > 20 UMPL. Există și teste ELISA specifice pentru depistarea Ac anti-beta2 GP I și a Ac antiprotrombină. • Ac antiprotrombinază (anticoagulant lupic) la două determinări la interval > 6 săptămâni, depistați prin: 1) alungirea TC dependent de fosfolipide; 2) absența corectării prin adăugare de plasmă normală; 3) corectare prin adaos de fosfolipide în exces; 4) excluderea altui factor inhibitor, ca anti-VIII sau heparina. Testele de coagulare cele mai folosite sunt timpul de tromboplastină parțială activată (APTT), ce utilizează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Ac anti-beta2 GP I și a Ac antiprotrombină. • Ac antiprotrombinază (anticoagulant lupic) la două determinări la interval > 6 săptămâni, depistați prin: 1) alungirea TC dependent de fosfolipide; 2) absența corectării prin adăugare de plasmă normală; 3) corectare prin adaos de fosfolipide în exces; 4) excluderea altui factor inhibitor, ca anti-VIII sau heparina. Testele de coagulare cele mai folosite sunt timpul de tromboplastină parțială activată (APTT), ce utilizează tromboplastină parțială sensibilă la anticoagulant lupic, timpul de diluție Russell cu venin de viperă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
un metabolism anaerob net mai mare decât periferia), dar și faptul că în toate țesuturile tinere cu proliferare rapidă predomină glicoliza. b) Metabolismul lipidic. Ca și în metabolismul glucidic, diferențele față de țesuturile normale sunt cantitative, deși s-au identificat unele fosfolipide - malignolipână (Kosaki 1958) - aparent specifice tumorilor. Sinteza acizilor grași, ca și degradarea celor cu lanț lung, sunt de regulă mult mai lente. c) Metabolismul proteinelor și al acizilor nucleici. Acesta se caracterizează atât printr-o sinteză crescută, cât și printr-
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]