72 matches
-
frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare a fotoelectronilor emiși de placă în condițiile date. TEST 33 1. Unitatea de măsură în S.I. pentru convergența unei Ientile este: a. metrul; b. secunda; c. candela; d. dioptria. 2. Indicele de refracție al materialului din care este confecționată lentila din figură
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând reprezentarea grafică, determinați: a. valoarea frecvenței de prag; b. lungimea de undă de prag; c. lucrul mecanic de extracție; d. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații având frecvența. TEST 34 1. Figura alăturată Fig.2.25. reprezintă litera P așezată în fața unei oglinzi plane. Diagrama care reprezintă corect imaginea sa formată de oglinda plană este. 2. Punctele notate cu A și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. TEST 36 1. O rază de lumină pătrunde din aer (n1 = 1) sub unghiul de incidență i = 60° într-o fibră optică de diametru d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. TEST 36 1. O rază de lumină pătrunde din aer (n1 = 1) sub unghiul de incidență i = 60° într-o fibră optică de diametru d = 1,73mm, ca în figura Fig.2.29. Indicele de refracție al
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm de lentilă. Litera se vede prin lentilă de trei ori mai mică. Convergența lentilei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
al Academiei de Științe din Berlin. A trăit 90 de ani și în acești ani a revoluționat fizica alături de mari savanți ai timpului și ale secolelor. 3.2. Efectul fotoelectric extern. efect fotoelectric extern: punerea în libertate a electronilor (numiți fotoelectroni). descoperirea efectului fotoelectric extern: Prin acțiunea radiațiilor ultraviolete, asupra unei plăci de zinc P, W. Hallvachs, fizician englez, în 1888, constată că: a) se descarcă, dacă inițial era încărcată negativ; b) se încarcă pozitiv, dacă inițial era neutră și c
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
prima lege a efectului fotoelectric: 1. Intensitatea fotoelectrică de saturație este direct proporțională cu fluxul radiațiilor electromagnetice incidente, când frecvența lor este constantă. Tot experimental s-au stabilit și celelalte trei legi a efectului fotoelectric extern; 2. Energia cinetică a fotoelectronilor emiși, crește liniar cu frecvența radiațiilor electromagnetice și nu depinde de fluxul acestora. tensiune de stopare ??: tensiune electrică inversă aplicată la bornele tubului, ia naștere un câmp electric de sens invers câmpului electric inițial, încât se produce încetinirea mișcării
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
vidat, este legată la un potențial electric crescător datorită divizorului de tensiune format din rezistorii R1, R2 și R3, încât să aibă loc emiterea și multiplicarea fotonilor emiși, iar anodul A să fie bombardat de un număr extrem de mare de către fotoelectroni. Datorită acestui fenomen din interiorul tubului vidat, intensitatea curentului electric I prin rezistorul Rs , legat la bornele dispozitivului, se amplifică foarte mult, tensiunea electrică U de pe consumatorul Rs va crește substanțial de mult ce va putea fi folosită în practică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
detector cu scintilație (fotomultiplicator) schema de principiu a unui detector de scintilație: Modul de funcționare: prin pătrunderea unor particule din mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la anodul tubului, fluxul de fotoelectroni va fi mult multiplicat, ceea ce la bornele unui rezistor R
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la anodul tubului, fluxul de fotoelectroni va fi mult multiplicat, ceea ce la bornele unui rezistor R va apare o tensiune electrică U = RI și a cărei valoare depinde și de valoarea rezistorului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la anodul tubului, fluxul de fotoelectroni va fi mult multiplicat, ceea ce la bornele unui rezistor R va apare o tensiune electrică U = RI și a cărei valoare depinde și de valoarea rezistorului. În continuare această tensiune electrică U se aplică la bornele unui amplificator de tensiune
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
dată. În 1905, A. Einstein a emis teoria sa asupra efectului fotoelectric, conform căreia lumina trimisă pe o placă metalică constă din fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În 1905, A. Einstein a emis teoria sa asupra efectului fotoelectric, conform căreia lumina trimisă pe o placă metalică constă din fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei radiații având frecvența de 4· 1014 Hz, în cazul catodului utilizat. Justificați răspunsul. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. emisia de fotoelectroni de către mediul aflat sub acțiunea luminii ; υ î1015Hz) ECî10 -19 J) 0,60 0,64 0,75 1,63 1,00 3,28 1,50 6,58 51 b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
5 ori . 5. Fotonul este o particulă cu următoarele caracteristici: a. este numită particula de lumină; b. are energia h · λ; c. are energia h · υ; d. intră în componența oricărei radiații electromagnetice. 57 6. Lucrul de extracție al unui fotoelectron de la suprafața wolframului este LW = 4,5eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J ); lungimea de undă de prag pentru wolfram este: a. 0,276 μm; b. 0,366 μm; c. 0,433 μm; d. 1,210 μm. Se consideră: viteza
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție Lextractie = 3,02 ·10 -19 J. Fotocatodul este iluminat cu o radiație având lungimea de undă λ = 0,22μm. Frecvența de prag caracteristică cesiului și viteza fotoelectronilor emiși este : a. υ0 = 0,46·10 15 Hz ; v = 1,15· 10 6 m/s; 61 b. υ0 = 0,48·10 15 Hz ; v = 1,14· 10 6 m/s; c. υ0 = 0,48·10 15 Hz ; v = 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]