39 matches
-
genotipurile grupelor de sânge ale părinților în cadrul combinațiilor respective. Calculează cantitatea de substanțe anorganice din plasma sângelui unui tânăr în greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvării. Folosește valoarea maximă a plasmei. - eseu structurat: . Alcătuiește un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după următorul plan: -numele, numărul, repartizarea pe rețină și gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare; - substanță, fotosensibila conținuta de fotoreceptori; - modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub acțiunea luminii; - mecanismele vederii cromatice. STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvării. Folosește valoarea maximă a plasmei. - eseu structurat: . Alcătuiește un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după următorul plan: -numele, numărul, repartizarea pe rețină și gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare; - substanță, fotosensibila conținuta de fotoreceptori; - modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub acțiunea luminii; - mecanismele vederii cromatice. STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUĂ VARIANTE: VARIANTA I - manualele de clasa a IX a și a X a; VARIANTA ÎI - manualele de clasa a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
se continuă cu retina, având aspectul unui disc de culoare albicioasă, rotund sau ușor ovalar, situat la 3 mm înăuntru și la 1 mm sub polului posterior al ochiului, având 1,5-1,8 mm diametru. La nivelul papilei nu există fotoreceptori. Macula (macula lutea) sau pata galbenă este situată în polul posterior al ochiului, este ovalară cu lățime de 2-3 mm și înălțime de 1-1,5 mm și are o colorație proprie datorată pigmentului xantofil. Pata galbenă este adâncită în centru
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
este ovalară cu lățime de 2-3 mm și înălțime de 1-1,5 mm și are o colorație proprie datorată pigmentului xantofil. Pata galbenă este adâncită în centru de foveea centralis caracterizată prin prezența exclusivă a celulelor fotoreceptoare cu conuri, densitatea fotoreceptorilor de acest tip la nivelul ariei maculare fiind foarte mare. Cum RD este o expresie a microangiopatiei diabetice, o atenție specială necesită structura capilarelor retiniene. Peretele acestor capilare este format din două tipuri de celule: celule endoteliale și pericite. În timp ce
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
baza Schiff a 11-cis-retinal de proteină opsină (fie opsină cu bastonaș, fie opsină cu con albastră, roșie sau verde). Procesul vederii se bazează pe izomerizarea indusă de lumină a cromoforului din 11-"cis" în toți-"trans", rezultând o schimbare a fotoreceptorului moleculei. Unul dintre primele semne ale deficientei de vitamina A este orbirea de noapte, urmată de acuitate vizuală scăzută. George Wald a câștigat în 1967 Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru munca să cu pigmenții retinei (numiți și pigmenți
Retinol () [Corola-website/Science/301325_a_302654]
-
neuronal care transmite informațiile către creier este așezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este și cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
pleacă de la regiunea subesofagiană a masei nervoase. <br> "Organele de simț". Opilionii au doar doi ochi simpli situați median pe prosomă. Multe specii care locuiesc în sol sau în peșteri au ochi reduși sau absenți. Mai multe Cyphophthalmi, orbi, au fotoreceptori mici la baza glandelor odorifere. Mărimea și complexitatea ochilor corelează cu cantitatea de lumină disponibilă în habitatul opilionilor. Simțul tactil e reprezentat de perișori senzitivi de pe pedipalpi.<br> Sistemul circulator. Spre deosebire de arahnidele cu plămâni (scorpionii, păianjenii) la opilioni, din cauza prezenței
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
convertesc energia luminoasă în energie electrică, mulțumită perturbărilor celulare. Retina este capabilă să lucreze cu lumină slabă (vedere scotopică) grație bastonașelor și cu lumină puternică (vedere fotopică) grație conurilor. În plus, există o altă diferență între cele două tipuri de fotoreceptori: conurile sunt sensibile la diferite culori, în timp ce bastonașele nu sunt sensibile decât la negru și la alb (în niveluri de gri). Electroretinografia analizează răspunsul electric al retinei la un stimul luminos. Ea permite să se distingă, prin mijlocirea luminilor de
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
optica adaptativă" cu ajutorul oglinzilor deformabile controlate rapid de calculator pentru a se compensa deformările frontului de undă. Optica adaptativă permite o îmbunătățire a imagisticii retiniene. Într-adevăr, "optica adaptativă" permite corectarea defectelor introduse de ochi și permite o observare a fotoreceptorilor. Această tehnică este primordială pentru diagnosticul fotoreceptorilor distruși în caz de traumatisme sau de maculopatie ascunsă.
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
de calculator pentru a se compensa deformările frontului de undă. Optica adaptativă permite o îmbunătățire a imagisticii retiniene. Într-adevăr, "optica adaptativă" permite corectarea defectelor introduse de ochi și permite o observare a fotoreceptorilor. Această tehnică este primordială pentru diagnosticul fotoreceptorilor distruși în caz de traumatisme sau de maculopatie ascunsă.
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
The Third Eye, zoologul Richard Marshall Eakin (1910 -1999) menționează că la ciclostomii studiați au fost descoperite chiar două formațiuni conectate între ele - pe care el le denumește ochi pineal și ochi parietal - în care există celule cu structură de fotoreceptori, așa cum au arătat cercetările la microscop. Alte două animale - de data acesta reptile - la care ochiul parietal s-a păstrat remarcabil sunt cele două specii de tuatara, reptile neozeelandeze ce „datează” din vremea dinozaurilor. Aceștia au pierit, dar măruntele tuatara
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
lumină are un rol în modularea comportamentului legat de ritmul circadian (zi-noapte) și sezonier. După opinia lui I. R. Schwab ș iG. R. O’Connor, existența ochiului parietal reprezintă prima încercare a evoluției de a înzestra vertebratele cu un organ fotoreceptor. În cursul evoluției, funcția de fotorecepție a fost preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
evoluției, funcția de fotorecepție a fost preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut acest organ fotoreceptor, după cum sugerează cercetătorii care au studiat fosilele „păsării de la Melovatka”, un specimen de pasăre străveche, datând din Cretacic (acum cca. 90 de milioane de ani). Este una dintre puținele fosile în care s-au păstrat foarte bine impresiunile unor părți
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
un ochi parietal bine dezvoltat. Păsările moderne nu-l mai au; ceea ce rămas din complexul pineal este doar glanda pineală. La fel stau lucrurile și la mamifere, inclusiv la om; noi nu mai avem în creștet un astfel de organ fotoreceptor. Ne-a rămas însă glanda pineală/epifiză, iar studiile arată că ea a fost asociată, la origine, cu simțul văzului sau, cel puțin, cul fotorecepția. De exemplu, studiul alcătuirii celulelor din care este formată predominant glanda, numite pinealocite, arată că
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]