38 matches
-
9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă.) 11. Artă europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă.) 11. Artă europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă.) 11. Artă europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă.) 11. Artă europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul. Arta secolului XX: curente, școli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism, Arta Pop; Personalități ale artei moderne occidentale și românești în secolul al XX-lea. METODICA PREDĂRII - ARTE VIZUALE - EDUCAȚIE PLASTICĂ, EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ Conceptul de alfabetizare vizuală. Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual. Fundamente
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul. Arta secolului XX: curente, școli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism, Arta Pop; Personalități ale artei moderne occidentale și românești în secolul al XX-lea. METODICA PREDĂRII - ARTE VIZUALE - EDUCAȚIE PLASTICĂ, EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ Conceptul de alfabetizare vizuală. Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual. Fundamente
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Expune la Bienala din Veneția în anii 1924, 1940 și 1942. Cu o formație complexă, provenită din rigoarea școlii germane unită cu simbolismul promovat de Moreau, folosind experimentele din cadrul curentului Art Nouveau și ale prietenilor săi, care vor pune bazele fovismului, Pallady își găsește curând drumul său propriu. Prietenia sa cu Matisse, legăturile cu spiritul artei franceze explică numeroasele raporturi cu ceea ce se va numi "École de Paris". Totuși Pallady nu va adera la programul estetic promovat de aceste curente artistice
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
ul (un franțuzism care se citește [ pron. "fovism"]) a fost un curent formalist în pictura franceză de la începutul secolului al XX-lea, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure și renunțând la perspectivă. În anul 1905, la Salonul de Toamnă din Paris, câțiva tineri pictori
Fauvism () [Corola-website/Science/297945_a_299274]
-
este acordată tehnicii gravurii, Steriadi fiind foarte pasionat de aceasta. Dărăscu după ce a terminat studiile la Paris se întoarce în țară fiind un adept al neoimpresionismului dar în același timp se apropia, prin culoare, de influență cezanniană, acceptând ecouri ale fovismului din acea perioadă. Dărăscu face parte din grupul pictorilor români cum ar fi Grigorescu, Andreescu și Luchian datorită stilului de pictură folosit. Preferă motivele acvatice, iar formele sale absorb lumina sau sunt învăluite de ceața unei zile mohorâte, având mereu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
o admirabilă sinteză personală, ca expresie a unei “modernități” artistice transilvănene. Modul său de întrebuințare a culorii derivă din poetica fovă. Alegerea arbitrară a culorilor este proba cea mai vizibilă, dar nu singura, a libertății absolute de interpretare oferite de fovism. In peisajele lui Chirilovici descoperim arbori cu trunchiuri albastre, porți sau garduri de un roșu intens, acoperișuri de case violacee si umbre ”aruncate” pictate într-un albastru ultramarin dens. Formele se decupează clar și tranșant. Linia (trasată și ea într-
Nicolae Chirilovici () [Corola-website/Science/315671_a_317000]
-
anul 1900 și a continuat neîntrerupt până la moartea ei în 1973. compilat de către Dalene Marais conține 1784 de lucrări individuale. Stilul ei predominant de lucru este, în general, acceptat de mulți autori ca expresionist, dar acționează și elemente identificabile de fovism, precum și care dezminte prototipurile expresioniste germane la care fusese expusă Maggie. După moartea părinților, s-a stabilit în Cape Town în 1937, având un studio în Drie Ankerbaai. În 1942, s-a mutat la Strand. Ea și-a construit o casă
Maggie Laubser () [Corola-website/Science/337639_a_338968]
-
ale secolului al XIX-lea și datorită realității industriale care venea cu o logică proprie a modalităților de producere a obiectelor. Acest nou sistem expresiv se recunoaște în diferite mișcări ale avangardei, cum ar fi Secession-ul central-european, Cubismul și Fovismul, Futurismul, iar printre protagoniștii internaționali ai acestei direcții trebuie menționați Ruhlmann, Lalique, Dupas, ca și portretistica aristocratica și mondenă a Tamarei de Lempicka și sculpturile lui Demeter Chipăruș, care a hrănit mitul dansatoarei Isadora Duncan. Teoria care a stat la
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
reîntoarcerea în Berlin (1904), avea să îl introducă atât în sânul grupării Der Sturm, cât mai ales în rândul celor care organizau Noua Secesiune (Die Neue Secession) - Pechstein, Ernst Ludwig Kirchner sau Tappert - devenind el însuși membru fondator. Adept al fovismului, pictând în tehnică pointilistă, folosind elemente ale expresonismului (atât în ulei cât și în gravură), Segal avea să uimească lumea artistică românească atunci când, în 1910, expunea în două rânduri la București. În urma acelei expoziții personale din martie 1910, cât și
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]