246 matches
-
31 martie 2015. Autor : CRISTIAN PETRU BĂLAN ( SUA) Cine l-a cunoscut pe poetul Nichita Stănescu va avea totdeauna multe de spus, dar cred că absolut nimic negativ, fiindcă nu bârfea, nu se certă cu nimeni, nu ocolea să declare frânc cunoscuților săi tot ceea ce avea pe inimă, tot ce simțea. Puteai să abordezi cu el orice subiect, fiindcă era un spirit umanist de mare clasa, dar cel mai mult îi plăcea să vorbească despre poezie și cam totdeauna începea cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
Citește mai mult Autor : CRISTIAN PETRU BĂLAN ( SUA)Cine l-a cunoscut pe poetul Nichita Stănescu va avea totdeauna multe de spus, dar cred că absolut nimic negativ, fiindcă nu bârfea, nu se certă cu nimeni, nu ocolea să declare frânc cunoscuților săi tot ceea ce avea pe inimă, tot ce simțea. Puteai să abordezi cu el orice subiect, fiindcă era un spirit umanist de mare clasa, dar cel mai mult îi plăcea să vorbească despre poezie și cam totdeauna începea cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
langă Bolzano și continuă să facă acte caritabile. Am avut o discuție cu ea, în particular acum două săptămâni. A fost sinceră și tranșantă cu mine atunci, desi mie la momentul respectiv nu prea mi-a picat bine felul său frânc de a vorbi. Acum când va afla despre opțiunea mea cred că va fi foarte surprinsă. Îmi sugera, în urma celor ce probabil tatăl meu îi povestise despre mine, că ar fi bine să-mi iau viața în propriile mâini, să
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
tot adolescență, tot cu codite și cu ghiozdanul în spate măsurând calea până la școala din colț! Trece vremea, Cezarină, vremuiește, cum spunea magul de la Păltiniș, dar nu trebuie să ne întristam, câtă vreme sufletul ți-a rămas tot adolescentin, tot frânc, tot plin de candori și de osârdii mandolinare. Cartea despre care mi-am propus să vorbesc în aceste rânduri este prefațata de Eugen Dorcescu și este alcătuită în întregime din poezii de forma fixă, minimala (3 versuri), ceea ce presupune o
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
consolat. Cameră de luat vederi o monitorizează pe subreta de la intrare. Care lucreaza multitasking. Ca să-i ridice moralul. Până la urmă, m-am căsătorit. Cu o franțuzoaica. Lady Michel. Soția mea este mai generoasă decât o englezoaica. Mi-a luat ultimul frânc din buzunar. Încerc să trăiesc din scris. Din păcate, n-am nicio pistă. Unde aș putea să găsesc aurul. În Transilvania, unde m-am mutat după ce Regina Mama mi-a oferit Ordinul Jartierei, nu se gaseste niciun pfund de cianură
Liviu Florian Jianu: Ultima anchetă a lui Sherlock Holmes () [Corola-blog/BlogPost/339632_a_340961]
-
cuvinte ni-s amestecate... ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră : de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine, ei zic panis...Așiderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la leși prag, ei zic prog... și altile multe ca acestea din toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate...” Cronicarul vorbește și despre „ răsipirea țărâi
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
-De Nederlandse Opera -Deborah Riedel,David Kuebler,Luis Giron-MayLyricDistr. 1993 Matakiev Sofia Symph. Orch.Cristina Andreu, Manuel Contreras, Thomas PotterHarmony Music 1993 Plasson Orchestre du Capitole de Toulouse-Kathleen Cassello, Alagna, Paolo Coni - Encore DVD 1994 Solti - Covent Garden - Angela Gheorghiu, Frânc Lopardo, Leo Nucci - Decca 1995 FosterOrchestre de la Suisse Romande Fiorella Burato, Mario Carrara,TumagianOpera Lovers 1996 Simone Young - Covent Garden - Gheorghiu, Alagana, Allen - House of Opera 1997 Callegari Teatro Carlo Felice di Genova Mariella Devia, Roberto Aronica, Zancanaro-Bongiovanni 1997 Janos
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
După bătălia de la Klokotnitza (1230), el prelua controlul teritoriilor dintre Dunăre și Marea Egee și-și lua titlul de "țar al bulgarilor și grecilor". Țarul revendica tutela asupra statului latin, iar într-o inscripție din biserica de la Târnovo, el sublinia dependența "frâncilor" din Constantinopol față de puterea sa. Aflat în postura de cea mai mare putere din sud-estul Europei, statul vlaho-bulgar se aliază cu Imperiul bizantin de la Niceea, împotriva latinilor, iar în 1239-1240, Ioan Asan și Ioan Vatatzes au asediat Constantinopolul. Ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
recucerit și l-au stăpânit până la sfârșitul secolului (1392), când a intrat în componența Moldovei. Din "Viața Sf. Ioan de la Cetatea Albă", martirizat aici în 1330, aflăm cum Ioan, grec din Trebizonda, vine la Cetatea Albă, cu corabia unui genovez (frânc), străbătând Marea Neagră ca să-și vândă marfa aici, unde orașul era controlat de tătari. Din textul lucrării amintite aflăm că aici se aflau medici din India și Persia, veniți pe drumul caravanelor, o colonie evreiască (un ghetou), iar conducerea cetății o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arme arhaică pe teritoriul românesc, cu un cod etic și comportamental bine stabilit. în cântecul eroic în discuție (tip Trei crai), principala probă pe care trebuie să o depășească protagoniștii este să aducă la „locul de judecată” „o mână de frânc,/ Un cap de haiduc/ Și sânge de paș,/ Cap de arambaș” ; sau „o mână de frânc/ Ș-o cealmea [= turban/cap] de turc” (35, p. 115). Este un posibil indiciu al arhaicității baladei, amintind de perioada când astfel de (cefalo
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în discuție (tip Trei crai), principala probă pe care trebuie să o depășească protagoniștii este să aducă la „locul de judecată” „o mână de frânc,/ Un cap de haiduc/ Și sânge de paș,/ Cap de arambaș” ; sau „o mână de frânc/ Ș-o cealmea [= turban/cap] de turc” (35, p. 115). Este un posibil indiciu al arhaicității baladei, amintind de perioada când astfel de (cefalo) trofee dădeau măsura vitejiei unui luptător (112). Dintre preten- denții la titlu, doar unul reușește să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pagini din Erdély, Kisfaludy, Vörösmarty ș.a. Din 1843 circula în manuscris traducerea lui după Paroles d’un croyant, scrierea lui Lamennais, iar în 1848, după înlăturarea cenzurii, câteva fragmente au putut apărea în „Învățătoriul poporului”, sub titlul Cuvintele unui credincios frânc. De asemenea, Frăgminte din cărțile pribegirei a lui Mickiewicz sunt transpuse de M. în limba română, desigur pentru înrudirea lor cu opera lui Lamennais. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Preludii, București, 1903, 137-138; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 237-238, 242-243; Predescu
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
ave phoenice al lui Lactanțiu. Nu se poate preciza când a fost redactată lucrarea, dar ea se referă la evenimente de după călătoria la Roma, în anul 1369, a împăratului bizantin Ioan al V-lea Paleolog. Încercările acestuia de împăcare cu „frâncii” (mâncători de „azimă”, de unde și numele de Azimit sau Iazimir al unuia dintre personaje) stârnesc mânia călugărilor din Bizanț, care îi primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
relațiile pe care țările Române le-au avut, mai ales în veacul al XVII-lea, cu Peninsula). „Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în straturi, ca grădinile francilor” (frânc însemnând, în limba română veche, „italian”; și șefului peste grădinarii lui Constantin Brâncoveanu i se zicea Frâncul și era... italian). Aranjate după scheme puse la punct de Renașterea italiană erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în straturi, ca grădinile francilor” (frânc însemnând, în limba română veche, „italian”; și șefului peste grădinarii lui Constantin Brâncoveanu i se zicea Frâncul și era... italian). Aranjate după scheme puse la punct de Renașterea italiană erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu, cu deosebire grădina interioară, „grădina între ziduri” (unde-și petrecea, poate, clipele de răgaz și Ecaterina Doamna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pagini de proză a trecut prin vămile umorului în pictură și epigramă. L-am cunoscut ca exponent avizat al unui desant de pictori care insistă în continuare să ne facă să credem că ar fi „naivi”! A d’autres, vorba frîncului! Mai toți s-au școlit sub ochiul vigilent al unui guru cu nume solid în artele plastice, iar afilierea la adjuvantul legat de vameșul francez, Douanier pre numele său, nu este decît un soi de ambiguă și glumeață protecție metaforică
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
agarlîcul și întindea tarabă într-un vechi caic aurit, eșuat de multă vreme la mal. Lua ochii turcilor, sârbilor, arbănașilor, bulgarilor și câte vreunui bugecean rătăcit cu apele pânzăriilor grele și prețioase. Cumpărau de la el până și viniticii și solii frânci, care, slavă Domnului, aveau și ei mătăsurile lor brodate cu destul meșteșug. Se zice în familia noastră că pe acest strămoș l-ar fi tăiat însuși pașa de Giurgiu cu jungherul său, după crunta mazilire a Hangerliului, care apucase să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de Apus; Căci bogatul Romulus la Roma strînge bogățiile, Cu mare fală fortăreață face Și îi dă nume după numele ce el îl are; în Toscana Ticius înalță orașe, Iar Langbeard în Lombardia case multe că ridică, Și dincolo de marea frîncilor Felix Brutus, Pe maluri late ale Britaniei, construiește din victorii Acolo unde lupta, năpasta și minunea Văzutu-s-au pe rînd, Și deseori fericirea și greșalele S-au ivit prin păcat. Fericire și greșeală. Circulația bogăției prin lume le-a inclus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
are Un cîmpuț lunguț și lat, Acolo voi fi culcat Prin inimă împușcat În sânge roșu scăldat. Pusei șeaua pe murgu Luai drumul de-a lungu, Murgul tare îmi pășea Peste râpi și gropi săria, Mă luai, cotai napoi. Văzui Frâncii după noi Ochi-mi plângeau amândoi Mă luai, cotai nainte Văd sânge până-n genunte. 200 Codru-i alb și frunza-i neagră, Nu vezi, nană, cum mă leagă Și mă duce la robie Să-mi dea moartea de soție, La
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cel mai bun, pe Olivier, pe câmpul de luptă, va fi înfrânt de această dată de... iubire: Dați ascultare și luați aminte/ La faptele ce prind să mă inspire,/ La vitejia aspră și fierbinte,/ La încercările ce din iubire/ Orlando frâncul le-a învins, bărbatul/ Ce-a strălucit sub Carol împăratul"223. Adresarea directă funcționează, ca și în cazul facețiilor, rezumativ, pentru a realiza justa captatio benevolentiae a auditoriului. Totodată, ea mută reflectorul de pe copleșitoarea personalitate a lui Carol cel Mare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fără zestre, Regina noastră,a dulcii Franțe este. Toți ducii-apoasei țări nu pot lua Neprețuita, scumpă față de la Francia. Cordelia, desi răi, tu bun rămas le zi; ' N-alt loc, mai bun găsești ce pierzi aci. LEAR: O ai, crai frînc, să fie-a ta, noi nu avem Astfel de fiica; n-o să mai vedem Chipu-i vreodat. Mergi făr-al nost bun gînd, Iubirea, ori al nost binecuvînt. (Trîmbițe. Ies toți, în afară de regele Franței, Cordelia, Goneril și Regan). FRANȚA: Ia-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fifty followers? Is it not well? What should you need of more? Yea, or șo many, sith that both charge and danger Speak 'gainst șo great a number? How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui hîd
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cap, stinse lumânările, descuie și încuie ușa în urma lui. Trecu ca o vijelie printre dorobanții căpitanului Totoescu. Nimeni nu-l salută cum erau salutați beizadelele. Câte unul se mira cu glas tare la vederea lui, întrebând: — Ce o fi căutând frâncul așa noaptea în spătărie? Ștefan știa că nu exista nici o asemănare între el și secretarul italian Antonio Maria Del Chiaro, dar mulțumea întunericului, tricornului și mantiei că putuse să treacă nerecunoscut. Ceasul din turnul străjii arăta că mai era o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
moralizatoare asupra maselor? Oare nu aflăm răspunsul în această vorbă de duh a patriarhului de la Constantinopol: sultanul îi reproșa agitația și spiritul ce îi frământau pe grecii din această capitală; "De ce a permis Înălțimea-Voastră să se deschidă școli ca la frânci, spuse el; să fie închise și răspund de tot!" Ce expresie în gura unui succesor al unor Vasile, Grigore și Chrysostom! S-au deschis seminarii în câteva eparhii; se predau aici cititul și cântarea slujbelor religioase; cursul de teologie e
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lor s-au amestecat a noastră. De la râmleni, ce le zicem latini: pâine, carne, găina, muiarea, fămeia, părinte, al nostru și altele multe den limba lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le-am înțelege. Așijderea de la frânci [celelalte popoare romanice] cal, de la greci strafide, de la leși prag, de la turci m am căsătorit, de la sârbi cracatiță, și altele multe ca acestea den toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate“ (p. 73 urm.). Ureche încheie imaginea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]