103 matches
-
se vindecă de păcatele lumii, stă omul lăsat slobod să guste mierea pământului, sarea amară adusă de alții. Nu știe cum se coace setea în cupele așteptării... Un zvon îi tulbură răbdarea și prinde vânatul udă carnea bătută să se frăgezească, și va trece flămând peste magice praguri până se vor deschide uși, cărare prin timp făcând turme de zimbri cu sânge înnebunit de lună. Lumina-i va locui în trup, se luptă cu întunericul și altul în extaz va bea
VA TRECE FLĂMÂND de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368064_a_369393]
-
și nu se sfiiește deloc să-și declare adevărata identitate lirică. Cartea Anei Urma este Dincolo de apusuri o Disertație după un poem. „luminând motivul dintâi al iubirii iau fărâme le sădesc în alt om și aștept și aștept până sevele frăgezesc cruste reci sau pământ înțesat cu orgolii și repet și repet până mugurii dau în iubire” --------------------------- Vasilica GRIGORAȘ 1 februarie 2016 Vaslui Referință Bibliografică: Vasilica GRIGORAȘ - CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ȘI GÂND DE ANA URMA / Vasilica Grigoraș : Confluențe Literare
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Acasa > Strofe > Creatie > DOUĂ ORE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Pân-la patru, două Noaptea e adâncă Oasele, de rouă Se frăgezesc încă Pură ca o boare Te visez iubito Ca pe-o carte care Încă n-am citit-o Muza mea, fragila De care mă tem Lacrimă pupila Jocul în tandem E un joc aparte Cine să-l dezlege: Cu viață
DOUĂ ORE de ION UNTARU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351877_a_353206]
-
ducă / te-amețește și te-mbie? Ești doar unvis / sauo nălucă / ce îmiprovoacă insomnie? (“Unde ești?”) și căutarea nu contenește:“Te caut / urmând a ta chemare / ce am primit în vis / trecându-mi pașii / prin roua dimineții / ce buze-ți frăgezea / în așteptarea / sărutului / sublim...” (“Te caut”) Și chiar dacă realitatea este dură, autorul, conștientizând că drumul pe care a plecat draga lui este fără întoarcere, continuă să țeasă vise, dă de frâu liber închipuirii, după cum spun atât de frumos versurile următoare
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
S-au așezat la pândă simțurile în iarba așteptării, și-au ascuțit ghearele, s-au mlădiat mișcările înspre răsturnarea direcției. Și din aproape în aproape, ai mușcat din carnea contactului cu firescul. Ba se puneau curmeziș cerești adieri, ba se frăgezea inima, azimă dospită la soarele potrivirii. S-au frânt dumicații chemării în luni iernatice, s-au hrănit visele cu umbrele înflăcărate, cuvintele s-au înfipt în pieptul scindării, între linia de plutire și apoteotica despicare a temeliilor. În plină vară
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
de ce taci? Hai, spune odată ce crezi și tu! - Nu spun. Eu doar voi lua o sferă luminoasă și o voi lăsa să devină lichidă. Apoi îi dau drumul prin tine. Eu mă voi înveli cu ea, iar pe tine te frăgezesc un pic, să poți scrie. Tu lasă să curgă totul și nu te mai opinti în cuvinte. Vei vedea ce va crește în curgerea asta și te vei bucura. Trăiește, draga mea, Bucuria! Tac și îl privesc sau îl percep
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
adevăr, «o legendă / tulbure despre un oraș ciudat / cu tramvai tras de poeți», nu de cai / pegași, ci de unii poeți dintre cei «fără cine știe ce nume», pe când Steaua Polară «era mușchiul / ce-ți creștea pe mușchiul inimii», pe când «carnea ta se frăgezea în mers / sub șaua visului sălbatic», finalul așezându-se sub „trilobata“ frază-interogație epico-liric-existențială: «...ce-i poezia, unde-i tramvaiul / și de ce tot îngheață fonta / în sângele albastru al legendei?» (p. 166). Paradoxistul erou ars-poetic-esc din Piscina cu pioneze Stradivarius, identificându
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
sau un picior, o ureche... Rețetele mele sunt faimoase, și le poți găsi pe site-ul meu de internet, sau la televizor, daca urmărești emisiunile culinare. Câteva sfaturi totuși, doar pentru tine... Buzele, de exemplu, se înăbușe doar până se frăgezesc, se taie mărunt și se servesc cu sos alb, beșamel. Nu prea mult sos, căci trebuie că să iasă în evidență... să-și exprime gustul... singure... că să zicem așa. Garnitură este formată din brocolini și ceva mărar, stropite cu
BILINGUAL POEMS (2) / POEME BILINGVE (2) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353215_a_354544]
-
Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PICĂTURILE DE PLOAIE Picăturile de ploaie vin cu-un ochi parfumat.. Intrând în sângele universului, ce trebuie schimbat Satură privirea și sufletul, o mână de albastru frăgezind, Colțul iubirii cu lumina din suflet ce-a rămas ..în gând. Plouă și plouă cu picături de verde și albastru Iar ploaia-i veșnic tristă ..dar frumoasă! Pe foaia albă din suflet se vede o pată ca-o rană... Un
PICĂTURILE DE PLOAIE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372410_a_373739]
-
din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă vântul, Lacrima-și așterne Peste frunze, Peste ramul crud; Peste iarba verde Mirosind a vară, Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind. Dacă vântul tainic, Murmurând poveste, Imi sărută geana Tremurând suspin; Gura frăgezită De alintul dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe ramuri, Printre spinii aspri, Sângerând dureri; Falnice podoabe Ce-mi deschid cărarea Către libertate! Spre albastre zări! Referință Bibliografică: Dacă vântul / Florina Emilia Pincotan : Confluențe
DACĂ VÂNTUL de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373136_a_374465]
-
se clatină marea. Asemeni nopții presărate din cer sfidând orice lumină, îmi iese în față despletită femeia cu anii desfrunziți de dorințe. Noaptea ei și a mea cu dinții de fildeș pe curbe de zahăr ne poartă și totul se frăgezește ca un poem rostit la ureche repetat. Referință Bibliografică: Pe când darul divin se înmulțea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
PE CÂND DARUL DIVIN SE ÎNMULŢEA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376298_a_377627]
-
se clatină marea. Asemeni nopții presărate din cer sfidând orice lumină, îmi iese în față despletită femeia cu anii desfrunziți de dorințe. Noaptea ei și a mea cu dinții de fildeș pe curbe de zahăr ne poartă și totul se frăgezește ca un poem rostit la ureche repetat. Referință Bibliografică: Pe când darul divin se înmulțea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2034, Anul VI, 26 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
PE CÂND DARUL DIVIN SE ÎNMULŢEA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376299_a_377628]
-
frumos! Umbra aripilor unui serafim din văzduhul ei sufletesc i-au albăstrit ochii, iar umbra macului câmpiei folclorului românesc i-a îmbujorat obrajii, pe când umbrele gândului i-au subțiat conștiința în trandafir cu o inflorescență multicoloră, aromitoare, împrospătată de soare, frăgezită de rouă, al cântecelor oltenești, mirabil de lirice, calde, melodioase ca o catifea ce înfașă sufletul, ca un sân ce atrage inimă lângă inimă, ca o gură ce sărută o carte de rugă! Cum, însă, e răpitoare o floare de
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
cu tot trupul nefiresc, Amirosind a nechezat de cai. Vreau să încerc senzații nefirești. Și experiențe noi, ucigătoare. Strivește-mi perla-n unghii tu, ce ești, Un lup de mare pe-o năucitoare maree străvezie și flămândă de trupuri crude, frăgezite-n lapte. Să te îneci în seva-mi ca-ntr-o undă, Ce-ți susură-n timpan, Te vreau la noapte! Referință Bibliografică: SIMPLE FANTEZII / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi
SIMPLE FANTEZII de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379283_a_380612]
-
și responsabilitate, aceasta fiind pentru el o adevărată cale spirituală. Chiar dacă inițierea nu a fost deloc ușoară și încercările vieții l-au aruncat, uneori, în abisuri incognoscibile, el a ales să meargă până la capăt. Durerea a fost marele său maestru, frăgezindu-i inima și sufletul, iar dragostea l-a salvat de la aneantizare și i-a transformat viața într-un miracol. Poetul ne mărturisește în acest sens că „durerea înfiptă între coaste / îmi grăbește răspunsul / pregătit sub limbă”, nefiind sigur „câtă tristețe
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
monarhului, uită că e filmat și face o față de oglindă din aia care duce nasul la ceafă și buza la ureche. Telegenie... 3 martie Regele plîngînd. Nimic umilitor, nimic dezonorant în asta. Dimpotrivă. După ce televiziunea, scumpa de ea, ne-a frăgezit cu două imagini de un grotesc inegalabil: monstru sacru (sacru comunist!) al Chinei pe catafalc, învelit în seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea pe catafalc, deci după aceste imagini pe care nu le mai credeam intrînd în casele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura (chestiune de bun simț), ci cu sculptura: de ce, dom'le, să dărîmăm statuile lui Lenin, Stalin, Groza? așa a fost istoria, nu?, s-o lăsăm așa, învățăm de la ea... Invitatul cu pensula, pe cît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de champagne. Ciocnind, repetat, pe fondul rumorii generale, cu amicul C., parșivul conviv îmi îndreaptă atenția către un pîlc mai frust: Îi vezi cum înfulecă? Și, pentru că e vorba de licoarea francă, mă simt pe loc avocatul diavolului și-l frăgezesc pe companionul meu: Crezi, cher ami, că după Revoluția Franceză, deci după căderea Vechiului Regim, soarelele de-acolo arătau mult altfel? Be sure! recunoaște amicul. 2 august După '90 sîntem sfătuiți să uităm. Să uităm trecutul recent și să trăim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imaginea următoare, grimat ca o statuie impenetrabilă, flancat de un președinte de Uniune, încremenit și el în respect, și... și... de un Barbu Brezianu, seniorul întru spirit al breslei noastre, pliindu-se (cu finețea-i înnăscută) momentului. Ceea ce însă îmi frăgezește mintea e fraza din textul adiacent al premierului, în care-i descoperim, vai!, un indicibil accent de dizident: "... în ultimă instanță expoziția ne oferă prilejul să ne întîlnim cu noi înșine într-o lume în care ne este din ce în ce mai greu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de pan poleac, îl plimba pe pricăjit prin tratate, convingîndu-l, finalmente, că mina lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce, eventual, a fost regalat cu o masă de vis), panaceul: Aveți o mină bună azi! răsună ca un refrișant afrodiziac în urechile avide ale celor ce vor să audă chiar asta. Stilul Pirozynski deci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
insolent la modă acum, dar și atît de trist anonim, în cazna de a-și propune vidul. Doar înțeleaptă detașare?... Cineva ar trebui să-i onoreze pe acești insurgenți ai nimicului cu imediate întîmpinări, fie ele și galante. Să le frăgezească retina, arătîndu-le că rasatele tendoane ale frumoaselor lor partenere de trotuar sau de terasă există. Și că merită măcar bravada cruciaților madrigaliști. (Caca! ar răspunde băiețică Baetica.) 10 mai Dacă fereastra atelierului ar da spre o stradă din Copenhaga... Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de stejarul otrăvitor și iedera otrăvitoare. Există motive întemeiate pentru care scânteuțele sunt eficiente împotriva pruritului. Acestea conțin o substanță similară cu ce conține papaya. Acest ingredient ajută la prevenirea degradării celulare. Papaya era folosită de nativii americani pentru a frăgezi carnea, iar substanțele pentru frăgezirea cărnii sunt cele mai bune pentru înțepăturile sau mușcăturile de insecte. Așadar, deoarece scânteuțele au proprietăți similare cu papaya, acționează la fel cu aceasta. Tătăneasa are numeroase proprietăți care o fac adecvată pentru erupții. Are
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
spânzurându-i de grindă ca să nu-i atace șoarecii, deși cred că nu aveam șoareci în pod, fiindcă țineam vreo trei pisici. Colacii ne ajungeau toată luna lui ianuarie. Îi luam de pe sfoară și-i încălzeam în rola de la sobă, frăgezindu-i. Și erau așa de buni!... O altă întâmplare pe care vreau să ți-o spun s-a petrecut pe când eram în clasa a treia și Aurel era în clasa întâi. Era un gospodar pe nume Costache Pălimar poreclit și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de asemenea garanție pentru retragerea populației civile și a tot ce poate să Însemne stat românesc, sînt hărțuite, supuse la provocări, protocoalele de retragere sînt Încălcate grosolan, căci nerăbdarea e mare În rîndul armatei bolșevice, au loc sabotaje - zona fiind frăgezită din timp de agenți NKDV și de propagandă. Urmează raderea urmelor de civilizație românească din teritoriile ocupate, mașinăria infernală de ocupație umplînd urgent acest spațiu cu ceea ce unii istorici numesc ciuma roșie, deportările spre Siberia ale populației românești nerepatriate, execuțiile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cuviință : - ...Și nu bănuiți ! UN REVOLTAT Ocupațiile lui Neculai stau în meditație și cerșit. De pe banca din fața haltei se scoală un om cu chipul îmblânzit de hodină ; uneori cere de pomană ; alteori propovăduiește mântuirea sufletelor. Tuleie de păr galben îi frăgezesc obrajii. De sub borul ciupit al pălăriei răsar câteva smocuri spălăcite. Privirile sale sunt atât de șterse încât niciodată nu-ți dai seama încotro se îndreaptă. O improvizație e surtucul peticit și pantalonii cu vipușcă pe care i-a căpătat ieșind
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]