964 matches
-
de împăturire și înnodare a materialelor textile • atelierele de “gusturi, arome și limbi străine” dedicate copiilor de 5 ani • atelierele de desen și pictură pentru copii de 5-10 ani La acestea se adaugă atelierele dedicate adolescenților și adulților: furoshiki, croșetat, frământat pâine, caligrafie. limbi străine sau limba română pentru expatriați Ne puteți găsi pe FB: Meda Popea- Arts & Events
Laborator de scriere creativa-Naratologie pe intelesul copiilor by http://www.zilesinopti.ro/articole/6952/laborator-de-scriere-creativa-naratologie-pe-intelesul-copiilor [Corola-blog/BlogPost/98952_a_100244]
-
a adoptat, pentru prosperitatea lor ca încununare a muncii desfășurate, pentru tradițiile și obiceiurile practicate. Deși Canada i-a primit binevoitoare - pentru care ei sunt recunoscători - și le-a dat posibilitatea să se integreze în ritmul alert al vieții sociale, frământați continuu de dorul de țară, românii „canadieni” păstrează vie conștiința apartenenței la națiunea română, fiind purtătorii culturii, limbii și tradițiilor românești într-o lume caracterizată printr-un accentuat eclectism etnic, generat tocmai de ospitalitatea și toleranța societății canadiene. Dacă Emanuel
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
cade într-o zi... Și slava cea deșartă curând nu va mai fi... Să vă treziți odată sunt multe de făcut! Avem un grâu de aur ce nu ni l-ați vândut... Iar pită noastră-i bună, cu mâini e frământată Ne dați în ultim ceas o Viață ce-i furată? Vă luminează sfinții să dați o lege nouă, Iubirea să vă fie pecete chiar și vouă Doar umăr lângă umăr, putem să ducem Țara Că-i tare gârbovită și grea
DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1453233032.html [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
-
așa cum începuse odată cu Sefora și își va găsi liniștea însă nu reuși să-și găsească acel echilibru interior al său și buna sa dispoziție de odinioară cel făcea altădată să răzbată cu ușurință în viață. Ba din contră era mereu frământat iar uneori avea impresia că totul nu era decât un coșmar care va trece iar el își va relua viața sa de altădată. Uneori cu greu își putea înăbuși dorința de a se întoarce la Sefora și la copii săi
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1450610401.html [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
întoarce la Sefora și la copii săi, însă se temea de gura lumii apoi îi era și rușine fiind conștient de faptul că mersese prea departe ca să se mai întoarcă. În acea perioadă a vieții sale pe când era teribil de frământat avu o discuție cu Silvia care îl făcu să înțeleagă că oamenii nu-i vor înțelege niciodată zbuciumul său sufletesc și ar face mult mai bine dacă ar păstra toată drama sa doar pentru el în străfundurile ființei lui. Acea
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1450610401.html [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
boi, să mă uit în ochii lor mari și amari...și să mă văd crescând înalt până la grumazul lor bătucit de vreme și jug!...să mă uit și să mă văd chiar și în lacrimile lor rostogolindu-se prin țărâna frământată și netezită de sapele acestor țărani pentru care, vorba prozatorului Ion Avram, Sfânta Osteneală este un dar de la Dumnezeu!... Sigur că da! și stai să vezi! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Sunt debusolat, sunt singur, nu văd zorii dimineții, Am atins chiar pragul morții, stând lângă ființa dragă, Am sperat într-o minune, prin credința ce ne leagă, Te-am rugat plângând amarnic, să dai Doamne, vindecare Trupului strivit de boală, frământat, să dai salvare, Jumătatea ce mi-ai dat-o, ce mi-ai hărăzit-o mie, Ai chemat-o-n cer Acasă, a plecat în veșnicie, Doare Tată despărțirea, a lăsat în urm-o fiică, Care-ntreabă unde-i mama, care
ACUM ÎN CLIPE GRELE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424538450.html [Corola-blog/BlogPost/377809_a_379138]
-
bogăția sufletească a poporului român. Poetul s-a format și a trăit într-o epocă de adânci frământări sociale, politice și ideologice, în condițiile procesului de desăvârșire a statului național român, astfel că, operă lui, adânc patriotică, relevă o conștiință frământata de problemele veacului sau, de aspirațiile de dreptate și libertate ale poporului nostru. Orientarea lui Eminescu a fost influențată de această situație și explică oscilarea să intre optimism și pesimism, protest și resemnare, în fond fiind un revoluționar însuflețit de
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduită sub covată Și copilul gângurind În mânuță cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu boltă mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covată frământată Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatră. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Pâine făcută pe vatră / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate
PÂINE FĂCUTĂ PE VATRĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1489935941.html [Corola-blog/BlogPost/373464_a_374793]
-
Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea[ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Dă-mi mâna ta neobosită Să-i pun sărutul meu în palmă! Ca tine mai sfântă, mamă, Nu-i alta-n lume, mai iubită! Ca ochii tăi cei plânși mereu, Ca gândul frământat ce- așteptă, Ca fruntea ta mai înțeleaptă În astă lume nu știu eu! Nici mâini mai blânde când mângâie! Nici glas mai dulce în dojană, În lume nu mai este, mamă! Mulți ani la fel să îți rămâie! Dă - mi
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
am Ca tine, mamă, mai iubită! Citește mai mult Dă-mi mâna ta neobosităSă-i pun sărutul meu în palmă! Ca tine mai sfântă, mamă,Nu-i alta-n lume, mai iubită! Ca ochii tăi cei plânși mereu,Ca gândul frământat ce- așteptă,Ca fruntea ta mai înțeleaptăîn astă lume nu știu eu! Nici mâini mai blânde când mângâie! Nici glas mai dulce în dojană,În lume nu mai este, mamă! Mulți ani la fel să îți rămâie!Dă - mi tâmpla
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-un colț de lume, plângea o prostituată Fiindcă soarta o despărțise de o jumătate, Care se-mprăștiase pe strada măturată, Durerea-i tăia adânc simțurile frământate. Când lacrimile ei s-au plictisit să mai curgă, Jumătatea fizică rămasă le usucă, Singurătatea le privește și-apoi le strigă Despre limpezimea lor, departe să se ducă. Și astfel, ele se ascund în spatele sorții, Încetând să mai existe pentru
ÎNTR-UN COLŢ DE LUME... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1399211934.html [Corola-blog/BlogPost/365949_a_367278]
-
și acum bucuria întâlnirii cu dumneavoastră, cu aceeași intensitate ca în vara anului 1989, când ați venit la Botoșani, acasă la Eminescu, la matca poeziei, însoțit de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, suflete care ne-au hrănit spiritual din dulcea și frământata Moldovă, din preaplinul ei de har și durere, din preaplinul ei de dor și cântec. Este meritul distinsei poete Lucia Olaru-Nenati, buna dumneavoastră prietenă întru spirit, pentru că m-a făcut părtașă acestui eveniment istoric, când ,,Dumnezeu a plâns peste țară
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
poporului Israel” (p. 5). “Dramaticele momente ale Revoluției din Decembrie 1989 fac, parte, de asemenea, din preocupările Părintelui Vicar Dr. Ionel Popescu. Sfinția Sa nu participat în mod direct, altfel spus, nu a fost martor ocular la faptele istorice din zilele frământate și fierbinți ale Revoluției derulate în orașele Timișoara și Arad, însă a cercetat documentele, descrierile și articolele din presa vremii și, mai ales, a luat legătura cu preoții și părinții care au participat, în fruntea credincioșilor, la protestele de stradă
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie și doamna muzeograf ne spune că numele localității Ciocănești vine de la fierari sau ciocănari, care erau
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
locurilor natale sau de intoleranță, teme extrem de prezente și apăsătoare, ci pentru că prin toți porii albumului răzbate fragilitatea „normalității”. Mediterana, în viziunea Saletti & Bandă Ikona, e o lume pe cât de fascinantă și de bogată spiritual și uman, pe atât de frământata, conflictuală și chinuita. E însă, si cu asta închei, un parcurs plin de speranță. Speranța într-un Dumnezeu invocat într-o sumedenie de limbi. Speranța în muzică și în literatura (Soundcity abundă în citate muzicale și literare). Speranța în dragoste
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut by https://republica.ro/ascultati-zmarea-cu-sarea-cantata-intr-o-limba-care-probabil-va-va-suna-surprinzator-de-cunoscut [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
ogorul Domnului, unde secerișul este mult iar lucrătorii sunt puțini, în care este nevoie de plugari buni, care să are și să semene sămânța cea bună a Evangheliei în pământul cel desțelenit al sufletelor, minților și inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate și amestecate ori învolburate, în tot locul și în tot ceasul, totdeauna și pretutindeni!... Acesta este, pe scurt, în rezumat, portretul/profilul Părintelui nostru Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț - blândul dar categoricul, perseverentul, curajosul și hotărâtul Păstor Spiritual - Duhovnicesc
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
Zănatul nostru, Colind, Măsuratul oilor, După ghebe, aduc versuri despre copilăria petrecută în Ardeal, cu ritualurile și obiceiurile pământului, impresionante prin acuratețea redării: “cândva toamnele n-aveau tristeți doar miresme de gutui prăvălite din soare/ de dovleac copt și brânză frământată/ de pâine de casă aburind a cartofi și a mâinile mamei/a untură și ceapă roșie zdrobită în ștergar de cânepă” (După ghebe). Locul natal, de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
mine se vedea clar straniul fenomen de dedublare. Atunci mi-a trecut o idee prin cap: am solicitat să vină specialiști de la alte observatoare, să vadă fenomenul aici, la mine, la fața locului, dacă tot nu mă cred! Ce nopți frământate au urmat! Cât zbucium, câte telefoane! Eram mereu trimis la plimbare: liniștește-te, vom trimite pe cineva cu o lunetă la tine, mai așteaptă!... Cum să mai dormi în așa situație? M-am apucat să recitesc încă o dată scrisoarea pe
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1464674512.html [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
un mare prinț al cărturarilor, și care avea o pasiune extraordinară față de scrieri, a vrut să organizeze o tipografie în capitală; n-a rezistat însă! Aceasta era mentalitatea - centru de cultură, în evul mediu, era mănăstirea! Capitalele erau mult mai frământate și politic, apoi războaiele ș.a.m.d. În liniștea mănăstirilor se putea lucra, se putea scrie, se putea activa. - Și astăzi, monahul cărturar Veniamin Micle cu ce se ocupă? - În prezent, mă ocup în special de opera Ieromonahului Macarie tipograful
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“. Poezia nu este un simplu joc de „cuvinte potrivite“, ci este o muncă stăruitoare asupra cuvântului. Poetul trebuie sa transfigureze realitatea pentru a exprima idei și sentimente: „Și frământată mii de săptămâni / Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. / Veninul strâns l-am preschimbat în miere“. Eugen Lovinescu a sesizat capacitatea poetului de a transforma zdrențele în muguri și coroane, iar veninul, în
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
deja cunoscuți. Istoria în genere s-a scris de-a lungul vremii cu foarte mult neadevăr, ipocrizie și rele intenții. (Un exemplu edificator în acest sens se rezumă la faptul că, în cursul celei de a doua conflagrații mondiale a frământatului secol XX, pe când soldații Armatei Române experiau pe frontul din Est legea dură a supraviețuirii în condiții de foamete extremă și între chingile unei mizerii de neînchipuit, anumiți generali ai acestei armate închinau, cu o fervoare greu de descris în
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1407713983.html [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
mirosul demnității: „Mâna miroase-a demnitate,/ Prin unghii rupte de pământ,/ Și i se-ntinde din dreptate/ Și mâna mea spre legământ! (Mirosul demnității) Ochii poetei se îndreaptă și spre viitor. Nepoatei sale, Antonia, i-a dedicat o frumoasă și frământată poezie pe care o consideră debutul său publicistic (2009). Poezia aceasta, scrisă la persoana întâi „Când îngerii vegheau” vorbește despre misiunea noului născut pentru perpetuarea binelui. Atunci când va veni vremea, părinții, ca și strămoșii: „Spre infinit călătorind,/ Înstrăinați și fără
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463876650.html [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
al izbăvirii, este prezentă în viața poporului român prin gestul care însoțește rugăciunea, pe care cel cu credință în Dumnezeu îl făcea și îl face în biserică, înainte de și după masă, înainte de culcare, pe care femeile îl făceau pe pâinea frământată, cu care își închinau copiii mici, cât și prin obiectul confecționat din piatră, lemn, marmură, metal postat la căpătâiul morților, în cimitire, la monumente ale eroilor, la răspântii, la locurile accidentelor, pe acoperișurile caselor sau purtat la gât sub formă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]