202 matches
-
lume (http://fs.gallup.unm.edu//a/Paradoxism.htm). În tiparul sau în legătură cu paradoxismul el a introdus: Noi tipuri de poezie cu formă fixă, precum: Distihul Paradoxist, Distihul Tautologic, Distihul Dualist, Terțianul Paradoxist, Terțianul Tautologic, Catrenul Paradoxist, Catrenul Tautologic, Poemul Fractal, Non-Poemele (1990) și alte experimente poetice avangardiste dincolo de limitele poeziei în "Encyclopoetria ( Totul este Poezie și Nimic nu este Poezie)" (2006); Noi tipuri de povestire, precum: Povestirea Silogistică, Povestirea Circulară ("Poveste Infinită", 1997); Noi tipuri de dramă, precum: Drama Neutrosofică
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Romanul_care_l_a_contrazis_pe_einstein_rodica_elena_lupu_1330160949.html [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
p. 18; „cuant ascuns“ / „că-s cuant fără de sine“, pp. 23 / 24; «un cuant ce-a năpârlit», p. 26), emergență (p. 34), eter (pp. 10, 25 et passim), [extra]galactic (p. 55), foton (pp. 25, 34: «fotonii transhumanți»; et passim), fractal («de teorii fractalii», p. 25; vocabula / adjectivul fractal desemnează „ceea ce ține de o structură fractală - clasă de obiecte matematice, fizice, biologice, galactice etc., care nu poate fi studiată cu metodele clasice“; „în 1967, termenul a fost creat și introdus în
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
doi indivizi, în care scrupulele se doresc inexistente, apărând noua dorință de percepere a adevăratei vreri umane. Fiindul omului succede fidelității, onestității, iubirii și prețuirii ființei, pe care o simte pozitiv asociată marii încrederi a egoului său. În romanul superrealist fractalul fiindului amical se contopește cu dorința acceptării momentului de împlinire și de situare a toleranței egourilor. Descoperim, în literatura superrealistă, o fraudă a sentimentelor, care nu sunt atât de pure reprezentate de fiinzii ce se vor mai mult singulari iar
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fractalul_fiindului_amical_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
și dezvoltarea straturilor subțiri 488. Fenomene optice în semiconductori 489. Sisteme de dimensiuni reduse 490. Fizica și ingineria laserului 491. Optoelectronică 492. Pompare optică 493. Fizica materialelor 494. Fenomene de transport nanometrice 495. Modele ale relativit��ții de scală și fractal spațiu-timp 496. Proprietățile de suprafață ale cristalelor lichide 497. Proprietăți electrice ale materialelor organice și anorganice 498. Proprietățile electrice și viscoelastice ale materialelor pentru aplicații biomedicale Matematică 499. Ecuații diferențiale 500. Teoria operator 501. Teoria matematică a controlului 502. Geometrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
Caracterizarea și dezvoltarea straturilor subțiri 488. Fenomene optice în semiconductori 489. Sisteme de dimensiuni reduse 490. Fizica și ingineria laserului 491. Optoelectronică 492. Pompare optică 493. Fizica materialelor 494. Fenomene de transport nanometrice 495. Modele ale relativității de scală și fractal spațiu-timp 496. Proprietățile de suprafață ale cristalelor lichide 497. Proprietăți electrice ale materialelor organice și anorganice 498. Proprietățile electrice și viscoelastice ale materialelor pentru aplicații biomedicale Matematică 499. Ecuații diferențiale 500. Teoria operator 501. Teoria matematică a controlului 502. Geometrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
decât aria unui cerc desenat în jurul triunghiului original. În esență, este o linie de o lungime infinită ce înconjoară o zonă finită. Pentru a putea depăși această dificultate, matematicienii au inventat dimensiunile fractale. Cuvântul fractal provine din cuvântul fracțional. Un fractal este “o figură geometrica fragmentată sau franța care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel putin aproximativ) o copie miniaturala a întregului”. Dimensiunea fractală a curbei lui Koch e de 1.26. O dimensiune fracționala
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
curbă Koch e brută și încrețita. De aceea ea ocupă spațiu mai ușor, dar nu îl poate umple asemenea unui pătrat cu două dimensiuni, deoarece nu are arie. Prin urmare dimensiunea curbei Koch e undeva între cele două. Termenul de fractal a ajuns să descrie orice imagine care prezintă atributul de auto-similaritate. Mai tarziu, un cercetător pe nume Feigenbaum studia bifurcațiile unei diagrame și încerca să își dea seama cât de repede apar acele bifurcații. A reușit să își de-a
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
informației măsoară cantitatea de informație. Dacă destinatarul unui mesaj poate aștepta oricare din "N" mesaje posibile, cu egală probabilitate, atunci cantitatea de informație transmisă printr-un singur astfel de mesaj este cuantificată ca log("N") biți. Logaritmii apar în definițiile fractalilor. Fractalii sunt obiecte geometrice : părțile de mici dimensiuni reproduc, cel puțin aproximativ, întreaga structură globală. (foto) poate fi acoperit cu trei copii ale sale, fiecare având laturile jumătate lungimea inițială. Acest lucru face ca dimensiunea Hausdorff a acestei structuri să
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
foto) poate fi acoperit cu trei copii ale sale, fiecare având laturile jumătate lungimea inițială. Acest lucru face ca dimensiunea Hausdorff a acestei structuri să fie . O altă noțiune pe bază de logaritmi este obținută prin necesare pentru a acoperi fractalul în cauză. Logaritmii sunt legați de tonurile și intervalele muzicale. În, raportul frecvențelor depinde numai de intervalul dintre două tonuri, nu și de o anumită frecvență (sau înălțime), a tonurilor individuale. De exemplu, are o frecvență de 440 Hz și
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
puțin în unele regiuni ale universului. Deoarece aceste regiuni se extind exponențial rapid, cel mai mare volum la un moment dat al universului este în creștere. Toate modelele de inflație eternă au ca rezultat un multivers infinit, de obicei unul fractal.
Inflație eternă () [Corola-website/Science/326243_a_327572]
-
Colocvial, un fractal este "o figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin aproximativ) o copie miniaturală a întregului". Termenul a fost introdus de Benoît Mandelbrot în 1975 și este derivat din
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
și se apropie tot mai mult de fenomenele reale observate. Astfel, geometria clasică, euclidiană, lucrează cu figuri geometrice simple. Apariția geometriilor neeuclidiene (ai căror fondatori au fost Lobacevski și Bolyai) a condus la o reconsiderare a vechilor teorii. Matematica din spatele fractalilor a apărut în secolul 17, când filosoful Gottfried Leibniz a considerat autosimilaritatea recursivă (deși greșise gândindu-se că numai liniile drepte sunt autosimilare în acest sens). În a doua parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, anumiți
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
de lungime infinită ce limitează o arie finită și care nu admite tangentă în niciun punct al acesteia și dimensiunea Hausdorff, obiect geometric care nu are dimensiunea întreagă. În 1872 a apărut o funcție al cărei grafic este considerat azi fractal, când Karl Weierstrass a dat un exemplu de funcție cu proprietatea că este continuă, dar nediferențiabilă. În 1904, Helge von Koch, nesatisfăcut de definiția abstractă și analitică a lui Weierstrass, a dat o definiție geometrică a unei funcții similare, care
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
forme bidimensionale, așa cum sunt cunoscute astăzi. Ideea de curbe autosimilare a fost preluată de Paul Pierre Lévy, care, în lucrarea sa "Curbe și suprafețe în plan sau spațiu formate din parți similare întregului" din 1938, a descris o nouă curbă fractal, curba C a lui Lévy. Georg Cantor a dat, de asemenea, exemple de submulțimi ale axei reale cu proprietăți neobișnuite — aceste mulțimi Cantor sunt numite astăzi fractali. Funcțiile iterate în planul complex au fost investigate la sfârșitul secolului 19 și
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
ilustrat această definiție matematică cu imagini construite pe calculator. O clasă de exemple simple este dată de mulțimile Cantor, triunghiul și covorul lui Sierpinski, buretele lui Menger, curba dragon, curba lui Peano și curba Koch. Alte exemple de fractali sunt fractalul lui Lyapunov și mulțimile limită ale grupurilor Kleiniene. ii pot fi determiniști (toți cei anteriori) sau stocastici (adică nedeterminiști). De exemplu, traiectoriile mișcării browniene în plan au dimensiunea Hausdorff 2. Sistemele haotice dinamice sunt uneori asociate cu fractalii. Obiectele din
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
deci are dimensiunea Hausdorff egală cu dimensiunea topologică (adică 2) — dar ceea ce este surprinzător este că granița mulțimii lui Mandelbrot are de asemenea dimensiunea Hausdorff 2 (în timp ce dimensiunea topologică este 1), un rezultat demonstrat de Mitsuhiro Shishikura în 1991. Un fractal foarte înrudit este mulțimea Julia. Chiar și la curbele simple se poate observa proprietatea de autosimilaritate. De exemplu, distribuția Pareto produce forme similare la diferite niveluri de grosisment. Mandelbrot folosește termenul "fractal" în sensul de "neregulat", iar definiția pe care
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
forme similare la diferite niveluri de grosisment. Mandelbrot folosește termenul "fractal" în sensul de "neregulat", iar definiția pe care o formulează este: "... un ansamblu care prezintă aceleași neregularități la orice scară ar fi privit." Așadar, din punct de vedere geometric, fractalul este un anasamblu ale cărui părți sunt într-o bună măsură identice cu întregul. Această proprietate se numește "autosimilaritate". Într-un mod sugestiv se poate spune că dacă un obiect de o complexitate geometrică este privit de la o anumită distanță
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
Koch formula (3) se scrie: Fiind o curbă, dimensiunea topologică este formula 9 În cazul triunghiului lui Sierpinski: În cazul covorului lui Sierpinski: Pentru Buretele lui Menger, dimensiunea de autosimilaritate este: Din exemplele anterioare se observă că dimensiunea Hausdorff a unui fractal nu este în general un număr întreg. Există și fractali cu dimensiunea întreagă, cum sunt curba lui Peano și curba lui Hilbert care au dimensiunea 2. În urma analizei dimensiunilor topologice și fractale și formulării unei definiții riguroase a noțiunii de
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
Există și fractali cu dimensiunea întreagă, cum sunt curba lui Peano și curba lui Hilbert care au dimensiunea 2. În urma analizei dimensiunilor topologice și fractale și formulării unei definiții riguroase a noțiunii de "fractal" s-a constatat că, în cazul fractalilor, dimensiunea fractală este mai mare decât cea topologică: Aplicabilitatea geometriei fractale nu se rezumă doar la fenomene statice, ci și în studiul fenomenelor dinamice, în evoluție, cum ar fi fenomenele de creștere în biologie sau de dezvoltare a populațiilor urbane
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
este un fractal care a devenit cunoscut în afara matematicii atât pentru estetica sa, cât și pentru structura complicată, care are la bază o definiție simplă. Acest lucru se datorează în mare parte eforturilor lui Benoît Mandelbrot și ale altora de a populariza acest
Mulțimea lui Mandelbrot () [Corola-website/Science/306349_a_307678]
-
The Fractal Aesthetic of Epic Science Fiction" („Teoria Haosului, Fundația și Roboții lui Asimov și Dune a lui Herbert: Estetica fractală a science fictionului epic”), care include o analiză a structurilor narative asimoviene și le compară cu conceptul științific al fractalilor și cu teoria haosului. Palumbo este de părere că, deși elementele tradiționale ale literaturii (cum sunt simbolismul și caracterizarea) lipsesc parțial sau total, seriile Fundației și Roboților rămân fascinante. Conform lui, complexitatea utilitaristă a construcțiilor sale narative dă naștere unei
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
pericol, deoarece este o tehnologie pe care nu o înțelege și ale cărei efecte îi sunt necunoscute. Singurele tehnologii accesibile pelerinilor sunt câteva arme cu încărcare energetică folosite la vânătoare și Catalogul Sufletului Suprem, o arhivă informatică construită folosind principiile fractalilor, în a cărei folosire se specializează Zdorab și Issib. În nava "Basilica" cu care călătoresc spre Pământ, pelerinii descoperă înco două tehnologii noi. Prima, mantia de comandant, îl face aproape invincibil pe cel care o poartă, vindecându-i continuu rănile
Întoarcerea acasă () [Corola-website/Science/323439_a_324768]
-
nivel internațional, nu este mai puțin adevărat că abordarea prin apropiere creează o redutabilă problemă umană și științifică. Reducerea scării la care se intervine nu garantează, În sine, o revoluție științifică În sensul kuhnian altermenului. La fel ca În cazul fractalilor, aceleași distorsiuni și deformări se pot reproduce la orice scară de intervenție. Este și motivul pentru care conceptul de guvernanță atât de la modă În zilele noastre, În Nord ca și În Sud, trebuie privit totuși cu precauție. Nu există un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
colaborat la firme de prestigiu ca: "Xerox PARC", "Symbolics", "Wolfram Research", "Lawrence Livermore Laboratory" și "Macsyma Inc". S-a preocupat de diverse jocuri de inteligență, unul dintre acestea fiind "jocul vieții". A reușit să îmbunătățească formula lui Stirling. În teoria fractalilor, curba Gosper îi poartă numele.
Bill Gosper () [Corola-website/Science/333543_a_334872]
-
autorului fusese ras cu lama. Am ridicat-o și, sub privirile tuturor, am citit cu voce tare: „Alexandru.“ „Ce mai e și asta?“, s-a întins Maria, lăsând cana din mână. Pipăia coperta velină, acoperită de-o poză cu un fractal verde. „E-un roman.“, a rânjit Mihnea, sorbind din cafea. „Care Alexandru?“, am căscat din nou, cu mâna la gură. „Alexandru cel Mare? Alexandru cel Bun? Alexandru Ioan Cuza?“ Mihnea s-a uitat ciudat la mine și mi-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]