22,461 matches
-
instalație muzeala din România, distinsa în 1996 cu prestigiosul premiu «Muzeul European al Anului». Marile expuneri și concepția generală i se datorează lui Horia Bernea, dar urma de neșters a Irinei și a dialogului îndrăgostit dintre cei doi persistă în fragmente și în detalii. povestește că «era un domeniu în care nu-i plăcea să colaboreze cu Horia, cănd visa ea o anume expoziție mică, o salita. Aștepta să plece el din țară și începea: Adună obiecte din gunoaie, de pe stradă
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
într-un interviu inedit, într-un comentariu academic, într-un articol de ziar. Poate că ăsta e destinul cărții despre Irina Nicolau: să se adune de la sine din bucățele lipite laolaltă, din ceea ce ea iubea cel mai mult, talmes-balmesul și fragmentul. Astăzi ar fi împlinit 61 de ani. Le propun prietenilor ei să-i facem un cadou anul viitor, pe vremea asta, dacă ați cunoscut-o, dacă aveți o amintire frumoasă cu ea, n-o lăsați să se piardă. Scrieti-mi
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
valabil, ăștia șase ani or să pară o rătăcire de scurtă durată. Îmi priveam ieri seară colegii, încercam să le fotografiez mental zâmbtele pline, ignorând flash-urile reale, care pulsau că pe catwalk, culegeam de ici, de colo câte un fragment de amintire, câte o informație disparata, si, în vreme ce memoria mea lucra de zor la recompunerea fiselor personale ale fiecăruia, îmi răsună la intervale regulate în minte o vorbă franțuzeasca, pe care o știu de la un psiholog: Într-un cuvânt...emoționant
Hier encore by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83033_a_84358]
-
obnubileze în 2 timpi și 3 mișcări! http://www.romanialibera.ro/a91145/un-artist-plastic.html Scriu din Țel Aviv. Am cam uiat limba Română. Am avut 12 ani cînd am plecat cu părinții, illegal, December 1947. Sunt scriitoara. aich sunt câteva fragmente traduse din Hebraica: http://www.timeintelaviv.blogspot.com/tecuci/ O prietenă care nu am vazuto mulți ani, aici în Israel, mia povestit anul trecut memoria iei de la Iași. a fost la un sat - nu țin minte locul, avea diabea 6
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
Dragoș Bucurenci (fragmente dintr-un interviu inedit de Ciprian Voicila, publicat în Dilemă Veche, nr 127) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . «Să-ți povestesc un vis pe care l-am avut odată și care m-a cutremurat foarte tare. Se făcea că sînt într-o cameră foarte mare
Irina Nicolau: o incredintare de tipul “bessa-bessa” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83066_a_84391]
-
Platon și de alți gânditori care au teoretizat schimbarea ordinii politice și economice este că violența este costructurala marxismului. De aceea Marx nu poate fi studiat inocent. Marx a creat o teorie coerentă și unitară. Nu poate fi recuperat pe fragmente, cum vrea dl Bucurenci. Marxismul vestic este o teorie politică salonarda, care ignoră hecatombele lăsate în urmă de comunism, oriunde a fost el aplicat. Intelectualii de stânga trebuie să înțeleagă că proprietatea și capitalismul reprezintă ordini naturale de organizare a
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
turcească. În schimb franceza e singura limbă în care băutura și locul unde se bea ea poartă același nume - le café, ambiguitate ce dă dovadă de improprietatea oricărei traduceri și de stilul unic al cafelei franceze. Decupez, la întîmplare, un fragment de jurnal: "...Un alt negru, cu o șapcă americană, vorbește la mobil, vorbește foarte tare, parcă înadins pentru a fi auzit de toată lumea. O somaliană sculptată, cu turban roz, superbă femeie, nevasta probabil, se scoală, spunînd : n-avem noroc...Si
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
hotărît să salveze ce se poate și au adoptat o soluție veche, dar sigură: au construit o arcă. Aici apare însă o întrebare de o zguduitoare legitimitate: ce urcă pe arcă? Și a urcat, sub forma textului, aproape orice: scrisori, fragmente de jurnale, fișe de observație etnologică, nenumărate și felurite liste de obiecte, epitafuri, o predică de înmormântare, texte despre crîșme, despre comori, bilete, transcrieri ale inscripțiilor de pe băncile unui liceu, și multe altele. O dezordine greu de stăpînit. Ce a
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
că e țigan, nu ne-am mirat. Când a ieșit vorba: opt șantaje, opt etaje - iar nu. Dar mărturisim că ne-am mirat foarte când am văzut cu ochii noștri în "Curentul Magazin", o cronică literară semnată de d-sa." Fragmentul citat pregătește portretul lui Pamfil Șeicaru din "Azi", iar aceasta nu face decât să completeze seria, ca de colecție, a crochiurilor puse în circulație și de alte publicații, printre care și "Hiena", propriul ziar de polemică a lui Pamfil Șeicaru
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
comun tema teatrului; se găsesc reunite aici celebrele texte despre avangardă (Discurs despre avangardă și Tot despre avangardă), disputele cu criticii (Vorbe despre teatrul meu și despre vorbele altora, dar și schimbul de replici cu Kenneth Tynan din The Observer), fragmente de jurnal, mărturisiri despre unele dintre piesele proprii (Cîntăreața cheală, Scaunele, Jacques, Amedeu sau Cum să te de descotorosești, Rinocerii), portrete ale lui Caragiale, Brâncuși, Schneider. Textele datează de la începutul anilor '50 pînă la începutul deceniului următor și, în ciuda caracterului
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
făceau parte din camarila optzecistă. În absența profesorului, fusesem deja mursecat de vreo două ori. Dacă ar fi fost după anumite cenacliste și anumiți cenacliști, trebuia să mă spânzur neîntârziat, ce să mai vorbim de scris. Apoi am citit un fragment din romanul Vremea Mânzului Sec într-o seară de toamnă. Când carnasierele s-au adunat pentru salt, Crohul a ridicat mâna ca vrăjitorul Merlin și i-a oprit. El vorbea întotdeauna ultimul. În seara aceea, în mod excepțional, a vorbit
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
regim" prăbușit în 1989". Articolele în cauză, apărute în ritm hebdomadar, se înscriu - urmăm sugestiile d-lui Mihai Zamfir - pe două coordonate, ambele inconformiste. Natura lor literară e, cu cochetărie, declarată "inactuală", în virtutea lapidarității și a aspectului lor "fragil", de fragment, menit a irita cultul sistemului, sintezei, "globalizării" nu o dată redundante: Trecerile prea bruște pot omorî luciditatea. Nici o ordine prestabilită, nici un plan serios în aceste prime fragmente de scris liber; priveam lumea din jur și o comentam exclamativ, condus doar de
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
literară e, cu cochetărie, declarată "inactuală", în virtutea lapidarității și a aspectului lor "fragil", de fragment, menit a irita cultul sistemului, sintezei, "globalizării" nu o dată redundante: Trecerile prea bruște pot omorî luciditatea. Nici o ordine prestabilită, nici un plan serios în aceste prime fragmente de scris liber; priveam lumea din jur și o comentam exclamativ, condus doar de sentimentul pur". Factura lor morală justifică astfel epitetul "indirect": "Jurnalul indirect aspiră să fie jurnalul românului anonim, obligat la tăcere decenii la rînd, dar care încearcă
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
Francisc Nona, cuprinde cîteva proze scurte, inegale ca valoare, în care se dovedește un prozator format deși încă ezită între două formule epice: proză de tip realist, implicînd mediile periferice, lumea violenței; și cea de tip arhetipal, putem zice, cu fragmente de incantație (ca în proza expresionistă), predominant livrescă. Gheorghe Crăciun remarca în prefață o "fascinație față de mediile sociale periferice, [...] plăcere a investigării grotescului existenței, știința de a teatraliza anodinul și o accentuată atracție față de absurdul actelor umane". Francisc Nona tematizează
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
O demonstrează Cipriana Petre în capitolele cele mai savuroase ale studiului: Iradierea câmpurilor semnatice și Absurdul comentariilor. Umorul involuntar. Imaginația lui Camil Petrescu aici își dă reala măsură și o face pe Cipriana Petre să deplângă chiar ratarea câtorva excelente fragmente de proză. Să luăm și noi câteva exemple pitorești: "tandră ca un înger bolnav de stomac", "bucuros și umilit ca un melc", "perfidă ca niște ghilimele", "surâde ca un bust de filozof cu cap mare", "lucid ca dungile unui fotospectru
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]
-
9 ca Beethoven, Bruckner, Dvorjak sau Mahler...), dintre care penultima (a 7-a) a rămas "neterminată". Programul de sală oferea lămuririle necesare. Din multiplele revizuiri și cronologii ale manuscriselor schubertiene, s-a renunțat a se "număra" în șirul simfoniilor un fragment de simfonie în mi major și se preferă ordinea (crono)logică a 8 simfonii. Să revin însă la Sir Simon: competența sa în orice fel de muzică este indiscutabilă. Cu un ansamblu performant ca orchestra berlineză, singur declara într-un
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
și nici de istorie a unei personalități, sau nu în mod explicit una de acest gen, ci de istorie a receptării operei. Mariana Vida, cea care a construit în anasmblu și în detaliu această carte, chiar își intitulează studiul introductiv ,,...fragmente dintr-un parcurs al receptării critice", fapt care deconspiră de la bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist, iată, dl. Marino promite o revenire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei". Al doilea lucru din Luceafărul este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al României cu ocazia Zilelor literaturii, comentat de dna Mariana Sipoș. Spaniol care a scris în franceză, emigrant sub Franco, dar trăind clandestin un deceniu în Spania franchistă, membru al Rezistenței franceze, internat la Buchenwald
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Teribile amintiri, teribile documente morale! Aceste lucruri se cuvin cunoscute. Are dreptate dl Buzura: generațiile noi nu-și pot ignora părinții fără riscul de a nu însemna ele înseși nimic. Scapino ilegal În ADEVĂRUL din 23 septembrie au fost publicate fragmente dintr-o scrisoare pe care cunoscutul regizor Al. Dabija a adresat-o la fel de cunoscutului actor Horațiu Mălăele. Am primit și noi e-mai-lul cu pricina. Dl Dabija îi amintește actorului că au lucrat împreună, unul ca regizor, celălalt ca actor, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
unul ca regizor, celălalt ca actor, la un spectacol după Molière la Teatrul Nottara. Scrie dl Dabija: "De foarte mulți ani publicul de șușe de prin diferite colțuri ale țării este fericit cu o producție numită fraudulos Scapino, încropită din fragmente ale spectacolului Scapino de la Teatrul Nottara [...]. Scandalos și trist este faptul că această variantă a spectacolului de pe vremuri, la care am prestat regia artistică, apare acum în Săptămîna Mălăele de la Teatrul de Comedie. Cum ar veni, în seria de opere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
altă însemnare din Jurnal E. Lovinescu, n-ar fi cu totul exclus că semnătură să indice primele două litere ale revistei și, eventual, pe directorul ei, Ion Vinea (sau poate, pe prim-redactorul N. Carandino)". Amănunt verificabil dacă este parcurs fragmentul final din Note și comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei "Chemarea", adică cu C, articolul La datorie sau cu A articolul Un cuvânt, publicat în "Arena". În calitatea de editor, d-na Elenă Zaharia-Filipas este deosebit de atentă
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
avalanșă de belșug epic, liric și usturător critic al povestitorului de istorie care se vădește a fi în publicistica să Ion Vinea în perspectiva dinamică a anului 1919. Nu am găsit nici o informare dacă ediția are în vedere includerea jurnalului. Fragmente din el au fost publicate de Constandina Brezu: Ion Vinea. Pagini din "jurnal personal", în "Jurnalul literar", decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
păstra tăcerea. Cum istoria plăcintarului levantin, malițioasă invenție a tatălui, și a pretențiilor nobiliare pe care le avea Mateiu Caragiale e la fel de cunoscută ca romanul, lectura personajelor se așează imediat pentru ochii oricărui cititor atent la contradicțiile dintre cele două fragmente peste lectura vieții autorului și mistificarea pe care pare să o încerce Pașadia devine mistificarea încercată de autor în propria viață. De altfel, Barbu Cioculescu aduce în discuție secvența portretului străbunicului și povestea legăturii dintre regina Marii Britanii și Bartolomeo Pergami
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
de lectură pe care, aici, textul nu o susține. Disonanțele dintre relatarea Povestitorului de la început și cea a lui Pașadia - care, în fond, e tot a Povestitorului - se reduc la una singură. Cea care îl opune pe balcanic apuseanului. În fragmentul de la începutul Crailor unde Povestitorul spune istoria lui Pașadia, cititorul găsește în scăpările de condei ale acestuia mai multe frînturi de poveste decît află Povestitorul de la Pașadia în secvența care îi aduce în fața portretului armașului. Fie și numai faptul că
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]