251 matches
-
Constantin Țoiu 14 noiembrie 1976. Meciul de rugby România-Franța se termină surprinzător cu mari manifestații - scor 15 la 10 pentru noi. Am văzut meciul la televizor. Luptă sălbatică. Mai ales noi, ceea ce l-a făcut pe un jucător franțuz să exclame după meci că am jucat ca... a la guerre!... Păi, era și cazul! Țară mică - odată avurăm și noi ocazia... Imediat după meci, văd tot la TV Odiseea somonilor, un documentar de Cousteau. se zbat mii de kilometri
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
Marina Constantinescu Mai aveți puțintică răbdare Într-o după-amiază, la ora misteriosului crepuscul - care mai nou este tradus în limba română, ad litteram, "între cîine și lup" ("entre chien et loup"), fără ca noi să pricepem ce înseamnă asta și nici franțuzul să înțeleagă cum am ajuns la formula bizară - așadar, în acea clipă a înserării telefonul redacției sună oarecum precipitat. Vestea pe care am primit-o ne-a smuls din brațele blazării și ne-a azvîrlit, nici ea nu știe prea
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
dai de vreun papistaș, ori de vreun greco-catolic care să se închine de-a-ndoaselea... Să trăiești superficial, ca un comediant. Să te prefaci mereu ca să scapi de probleme. Să iei zilnic locul altuia, intrând în pielea unuia sau altuia... Cu toate ca poetul franțuz spunea că nimic nu e mai profund decât pielea... Ce stare ciudată singurătatea această într-o halta pustie din mijlocul câmpiei transilvane... Câinoasa vreme. Acum ploua mai des și mai mărunt și s-a făcut frig, gata să dea ploaia
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
unui spadasin pînă atunci preocupat de exerciții preliminare, iar chestiunea, ca să zicem așa, se pune, în sfîrșit. Încît, gravitatea, seriozitatea, atît de amînate, capătă, prin contrast și prin exersarea umorului, mai multă pondere sau putere de convingere. E ceea ce, un franțuz, un scriitor, care, culmea, nu bea deloc vin, vorbea de acel L'ésprit de serieux, originea atîtor neghiobii, ca și, în general, a congelării existenței. Gîndindu-mă eu la aceasta și ascultîndu-mi cu luare-aminte convivii, sus, la Huși, pe dealul stațiunii
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
în oglinda înaltă abia ștearsă de praf, cu dîrele galbene rămase pe ea, imposibil de șters. Și face toate gesturile de oglindire a eleganței, în timp ce el, care e profesor, își amintește că, tot așa, un autor... da, își amintește, un franțuz, a scris ceva... ciuma... ceva ca ciuma ce surprinde un întreg oraș, dar nu se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
fulgerul - privii, aruncai o privire. De mai mult, nici nu-i nevoie... în orice caz, ceva dacă pare ceva, nefiind sigur ce este, cel mai bine e să te bazezi pe ce ți se pare imediat, că ar fi - vorba franțuzului, al cărui nume pe moment nu mi-l amintesc,... Mefiez vous de la premičre impression, elle este la bonne! - temeți-vă de prima impresie, este cea bună! Spinoza: Determinatio est negatio. Aproape de Hegel și de dialectică. Adică, a afirma ceva, înseamnă
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
noastră sexagenară. Ba chiar îi vine ca o mănușă și o altă idiosincrazie a lui Dan Petrescu (neînstare și de alte emoții) și anume aceea față de Dan C. Mihăilescu, arătat cu degetul pentru "enormitatea" de a fi susținut împreună cu un franțuz anonim că la București, în ciuda Cortinei de Fier, se citiseră și se asimilaseră "structuralismul, psihanaliza, tematismul, deconstructivismul, postmodernismul" și că "nume precum Bachelard, J. P. Richard, Wellek, Derrida, Lacom, Baudrillard fertilizaseră analiza critică românească". E explicabil că junele Protopopescu nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
șmecherești, tunica - o bluză lejeră, frumoasa pușcă automată, și bocancii... ce mai bocanci! Cu bocanci ca aceștia nici să mori nu ți-e frică. Americanii i-au tăiat atunci pe toți în privința stilului: și pe englezii prea decorativi, și pe franțujii plini de ifose, și pe fasciști în uniformele lor prea agresive, și pe soldățeii noștri cu piepturile pline de medalii. Americanii, și în ipostaza lor de caw-boy aveau stil, cu baticurile și pălăriile lor, iar ca soldați păreau aproape ca
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
vervă lexicografică și parodică pe care abia mai poate s-o strunească odată pornită: „călătoresc și eu pe limba pantofului/ seara mă-ntorc cu funicularul/ vizionez cu mîța televizorul/ și crivăț ruinînd icoanele varului// davaite rusul marș țvaite prusul/ parol franțuzul okei angluzul/ urlă șomerul bate minerul// cu ceaușească rîd ceaușinii/ lîngă stalinskă puțesc stalinii/ în berlină trec berlinii” etc. (Învățăturile unui cerșetor către fiul său). S-ar putea să fie o intenție de inventivitate lexico-ludică de tip dimovian, dar fără
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
Poetul intersectează, nu de puține ori, fraza prozatorului. Iată că în răstimpuri își recheamă iubirile trecute prin candoarea vârstelor. Câte o figură de stil stăruie neliniștitor chiar și când titratul scriitor se întoarce în timp cu deferență și galanterie de franțuz (Vezi Încheiere la un urcuș serafimic, text datat 1984, primăvara). Mai înainte, aminteam de modernitatea scriitorului Orhan Pamuk. Uitel reverberând într-o frumoasă descriere a lui Ioan Lascu, care mi-a amintit de nobila literatură persană: Umăr aburit deasupra începutului
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
pe nume Cora, tare pricepută în licori magice. ... XX. EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. „Chiar despre-ntâmplarea lor Cum o fost și o pățit C-un franțuz străin venit Venit din țară străină Ne-o luat pita din mână Baia cea cu daruri plină Ce ne-o fost mai cu-ndemână Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam ... Citește mai mult „Chiar despre-ntâmplarea lorCum o fost și o pățitC-un franțuz străin venitVenit din țară străinăNe-o luat pita din mânăBaia cea cu daruri plinăCe ne-o fost mai cu-ndemânăDin ea trăia o comunăToți bine cu voie bună...”din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
ațipi, se derulează în capul meu: Curiozitatea a ucis pisica întocmai ca la cinema, - Curiosity killed the cat - vorbă care s-a prins nu știu cum de mine... Pare un film. Sau un policier. în stil britanic. în orice caz, tipic englezesc. Franțujii n-au asemenea formulări; au altele. Dar cine s-o fi spus?... Stau și mă gândesc. Nu-mi aduc aminte. S-a făcut aproape trei, - încă îmi șoptesc: Curiosity killed the cat... Insomnia se anunță rebelă. Mă dau jos din
O noapte de insomnie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8472_a_9797]
-
o decuplare de la curgerea haotică, trepidantă și agresivă, a vieții reale. Cu alte cuvinte, nu poți să fii un degustător al prozei proustiene dacă păstrezi aderențe ferme cu realitatea exterioară. Sau, mai pe șleau, nu poți să-l intuiești pe franțuz dacă nu-i semeni. De aceea, împătimiții de Proust se racolează din rîndul intelectualilor absorbiți de propriul univers lăuntric. Ce e în mine e mai aievea decît ce-i în afara mea, iar sursa adevărului și a frumuseții tot în mine
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
de care eu nici nu auzisem. Am făcut schimb de poeme. După ce le-am citit pe ale lui, le-am ars pe ale mele. Observațiile lui au fost puține, mi-a zis că trebuie doar să citesc și altceva decât franțuji și să încerc să-mi valorific experiențele. În rest, am fost pe cont propriu. Când am ajuns la cenaclul condus de Mircea Cărtărescu, pot să spun că eram deja formată. - Cum vezi povestea internautică? Crezi că blogurile sunt o pierdere
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
joace. Căci multe-l doreau, de isteț și harnic ce era. Când a început războiul cel mare, Petrache, ca și alți flăcăi, a fost dus în război. Și cum P.P. Carp îl cunoștea pe Petrache îndeaproape, i-a sugerat Generalului Franțuz, să-l ia pe Petreache ordonanță. Așa a ajuns Petrache ordonanță la Paris. Dar Stavarache se topea de dorul copiilor. Iată ce spunea odinioară Ion Olaru din Tansa, un mare meșter popular, adică olar, probabil că strămoșii lui au fost
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
POPORUL ROMÂN Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. La întrebările fundamentale „de ce?“ și „în ce scop?” aporetica rurală românească răspunde: „d-aia“. A venit odată un franțuz la noi, cu niște mașini, iar una nu funcționa tocmai cum trebuie. Dar românul zice: merge și așa! Trebuie să scăpăm de acest „merge și așa“; că „merge și așa“ înseamnă că merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricând
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
săvârșite de tatăl C. Cantemir (care a pus să se taie capul lui Miron Costin) și fiul său sublim, Dimitrie Cantemir, care a pus la cale prinderea și uciderea celui mai înalt domn al Țării Muntenești, rivală și frățească totodată. * Franțuzul are o vorbă. El spune AINSI VA LE MONDE! Nu trebuie să o mai traducem.
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
curs, cu greu, invitației micului grup de muzeografi de la Tescani pentru a vedea, cu ochii lui, nevoile unor înzestrări reparatorii, a stat doar câteva minute și, cu superioară țâfnă, a plecat de unde venise, lăsându-i pe cei de față, vorba franțuzului, "bouche bée". (Prin contrast, slujitorii de la Centrul de creație "George Enescu" își amintesc că un alt ministru, Ion Caramitru, a stat la Tescani ore bune, înțelegând perfect rosturile și necazurile instituției, iar de Crăciunul acelui an 1999, așezământul a fost
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
Cristos, să fim bine înțeleși. Creștinul... doar o nevastă, și-atât. Amante, ibovnice, câte vrei. Ipocrizie în toată regula. Și să nu uităm că relația cu o singură femeie este garantată chiar de religie. Mai ales la catolici. Nu zice franțuzul, pus în dificultate, cu umorul lui: în lipsă de altceva mai bun, te culci cu nevasta... Are vreo alternativă? N-are. Decât necinste, prefăcătorie...
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
care-i acela. Și Gabi mi l-a arătat, făcându-mi în șoaptă elogiul lui, - și că să-l țin minte, - iar eu l-am ținut. Dovadă, aceste rânduri. Iar mie, când mi se întâmplă astfel de lucruri, spun cu franțuzul clasic: ce se concepe bine, se enunță clar!... Dacă e prima dată când văd persoana, - asta aduce cu un fel de botez literar. Și mă bucur că rândurile fidelilor speciei noastre, cresc. * Acum, citind articolul lui Lavric, știu de ce șiiții
Șiit sau sunit?... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9275_a_10600]
-
și artistice, subiect ce și-l propusese a-l trata ca lucrare pentru obținerea diplomei de la școala de științe politice din Paris. Întâmplarea l-a făcut să dea în strângerea materialului său peste o teză a unui doctor în drept franțuz, al cărui text a fost tradus și adnotat în românește pe numele domnului procuror de pe lângă tribunalul Ilfov." Și mai de mirare e că, în 1906, exact același Ioan T. Ghica își trimite cu încredere cititorii să consulte nu altceva decât
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
a trecut C.N.S.A.S.-ului dosarele Securității, pentru că luptă împotriva corupției - și mai sunt și altele. Mă consternează, în schimb, conflictul lui cu guvernul Tăriceanu, indiferent cine e de vină, nu am sentimente negative față de dl. Tăriceanu, aș zice, precum franțuzul entre les deux mon coeur balance. - în implacabilul flux temporal, ne descoperim cu toții afinități, ne disociem cu toții de persoane, concepții, fapte ce ne contrariază. De cine te simți apropiat dintre personalitățile literare care te-au precedat sau cu care ești
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
fără a se mai lua nimic și să mă pot întoarce, căci dacă găsesc pereții goi, ce-aș putea face?" înțelept însă, nu dă o importanță exagerată pierderilor materiale: "ŤPlaie d^argent n^est pas mortelleť, zic cu drept cuvânt franțujii, foștii noștri aliați. Negreșit e dureros să vezi că te miri ce soldat pune mâna pe obiectele ce-ți sânt scumpe și ți le răpește sau sfarmă, dar cine e de vină? Când popoare de mâna a doua s-amestecă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
foștilor comuniști, ca Visarion Pandeluță, membru, senator de onoare al Partidului Speranțelor înșelate Și Veșnic Reînnoite. A fi un... PSIVR-ist era o chestie în 1994. Care avea să schimbe ordinea literelor, înțelesul cu cât de transformare, cu atât... vorba franțuzului... Cu cât se schimbă, cu atât rămâne același lucru!
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]