116 matches
-
1845 începe însă în mintea scriitorului bucureștean o suficiență nepomenită și o decădere intelectuală cu atât mai primejdioasă cu cât Eliade era privit în vremea lui ca un fel de oracol. Limba "Curierului de ambe sexe" se latinizează și se franțuzește, el începe a scrie c-o ortografie imposibilă, nesistematică, un product bastard al lipsei sale de știință filologică pozitivă și al unei imaginații utopiste. Făr' a avea el însuși talent poetic, dă cu toate acestea tonul unei direcții poetice a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe Seth singuri în holul lui Evie, cu cioburile căzute din gemulețul de lângă ușa principală și candelabrul austriac de cristal al lui Evie care scânteiază ca o bijuterie pentru locuințe. Singurul alt obiect e-o măsuță în acel stil provincial franțuzesc alb și auriu. Pe măsuța franțuzească e-un telefon très oh-là-là cu receptorul mare cât un saxofon de aur așezat într-o furcă de aur peste o cutie de fildeș. În mijlocul cercului de butoane e-o camee. Foarte șic, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lup. Se uită la ceas. Era trecut de opt și nu mai mâncase nimic de la prânz. — La Fi n-am putut pune nimic În gură, dar acuma aș zice că mi-a trecut complet greața. Ce preferințe ai? Bucătărie italiană? Franțuzească? Chinezească? —Mă crezi sau nu, aș da gata niște carne de porc cu sos dulce-acrișor. Și eu, speram să spui asta. Ador mâncarea chinezească, zise Ruby. Mâncărurile alea franțuzești rafinate nu-mi tihnesc nici pe departe așa de bine. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
poziție a lui Al. Antemireanu, Simțul artei la români, în care se susține că nici poezia, nici proza românească a celor cinci decenii precedente, în ce au ele mai bun, nu sunt „românești” (Eminescu „e mai mult german”, Alecsandri e „franțuzit”, Duiliu Zamfirescu „n-are în scrierile sale mai de seamă naționalitate”, nuvelele lui B. Delavrancea și ale lui I. L. Caragiale „pot să fie subscrise de orice scriitor străin”). Lipsa s-ar datora faptului că firea românilor dintre Carpați și Dunăre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
și broscuțe galbene: comunicarea eficientă 57 Tendința dominantă: supraîncărcarea cu opțiuni și informații 57 Potențialii dumneavoastră clienți: toată lumea le vorbește 62 Ascensiunea imaginilor 63 Efectul placebo al marketingului 64 Rămâneți la primele impresii 65 Umanistul și statisticianul 67 Inteligenta portocală franțuzească 68 Lecții de pe stadioanele Universității Stanford 70 Ce știu clienții potențiali 71 O vorbă despre „din gură în gură” 72 Scurtătura dumneavoastră către un noroc incredibil 75 Obținerea publicității: enorma gaură neagră 77 Publicarea: alt beneficiu surpriză 77 Patru reguli
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
niciodată nu a ajuns. în topu ul vinurilor românești, pe cel de Cotnari eu îl văd așezat pe primul loc. Virtutea lui, cuprinsă în gust, aromă și culoare este unică. O fi sau nu o fi el frate cu Sauternes-ul franțuzesc sau Tokayul unguresc, însă „sângele” lui este al acestei părți de țară Moldova. Pământul, soarele și o amenii care l-au slujit i-au pus un temeinic soclu coroanei sale - una de „domnitor peste vinuri” De aceea vinul de Cot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acestuia, volubilitatea împinsă până la limbuție, o anume ingeniozitate, viclenia sau numai șiretenia, bufoneria, se regăsesc atât la Marin Preda, cât și la Nicolae Velea, care împreună ar putea fi subsumați unui anumit spirit al literaturii muntene foarte apropiat de ceea ce franțuzii înțeleg prin gasconism, o predispoziție continuă pentru fanfaronadă, laudă exagerată, enormitate naivă, savuroasă. ALEXANDRU PIRU Nicolae Velea s-a menținut întreaga viață în teritoriul prozei scurte, scriind doar nuvele, povestiri și, mai ales, schițe. Această opțiune corespunde vădit naturii vocației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
făcut KO de oricare majoretă minoră, a dat 36 de pumni în întreaga lui carieră. Acum ce să mai faci? Să protestezi prin vocea lui Țiriac? Inutil, pentru că președintele forului român are și așa destule bile negre la CIO. Să franțuzească Octavian Morariu o declarație frustrată? Frecție la un picior de lemn. Oricum, bine că n-a făcut tata Gheorghe deplasarea cu lotul, că, dacă venea iar abțiguit pe aeroport și zicea tot ce-i stătea pe limbă, ne arunca Federația
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
școala militară, era un bun matematician și cunoștea greaca, franceza și germana. Fost ofițer în armata regală, rămas fără slujbă și apoi deposedat de casă, a ajuns nebunul de geniu al orașului. In momentele de luciditate recita poeme germane sau franțuzești sau spunea din memorie formule matematice sau valorile unor logaritmi, spre deliciul oamenilor de pe stradă, mai ales a noastră, a copiilor. In ultimii ani când l-am mai văzut în Tecuci aflasem că directorul spitalului de atunci, doctorul Rădulescu, un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
valorilor. Sintagma „unitate în diversitate” este încă o figură retorică. În realitate există o diversitate ipocrită Politicieni și politicieni... După 1989, lichelismul din România are și explicații istorice - scria Octavian Paler. Nu uitați că noi am fost pe rând „turciți”, franțuziți”, „germanofili” și „rusofili”. Acum, suntem „americanofili” și „eurofili”. În mitologia greacă există un zeu numit Proteu, care își schimba înfățișarea de câte ori i se punea o întrebare de care vroia să scape. În principiu, zeul acesta ar merita un bust pe
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
ca zonă: „Iașiul În primul rând este un peisaj. Zic peisaj și nu priveliște, conștient că prefer un neologism unui cuvânt neaoș românesc, dar cuvântul peisaj mă mulțumește mai bine, căci el conține parcă acea noțiune mai precisă a cuvântului franțuzesc paysage care vine de la pays și visaje, adică țară și obrazul țării, unei țări anumite, deci a unui anumit lucru mai conturat, mai desenat, mai precis. Și Iașiul tocmai Îmi pare a fi nu o simplă priveliște, dar o Înfățișare
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
de libertin fără scrupule, subversiv, exhibiționist, clamându-și public libertatea de a se iubi cu un halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la limbajul franțuzit la demagogia patriotardă. Extrăgându-și subiecte din letopisețe, L. compune și drame istorice, nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din ziua de Paști, Lăpușneanu Vodă, Ștefan Tomșa ș.a.). În 1885
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
sunt acelea bine conectate la emoțiile tale. Apoi, să nu uiți de buzele persoanei pe care o dorești. Una dintre cele mai discrete și mai eficiente căi de seducție este să privești la buzele acelei persoane atunci când îți vorbește. Sărutul, franțuzesc sau nu A te săruta cu cineva înseamnă a accepta distanța intimă, a dori să cunoști persoana respectivă, a gusta din apropierea de ea. Pentru un băiat, a săruta înseamnă a acționa asupra fetei. Pentru o fată, sărutul semnifică intrarea simbolică
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în mijlocul unor câmpuri și fără niciun felinar. Băi, nu văd nimic ! țipa Fernic. E beznă completă. — Taci, că ne-obișnuim imediat, sare Pribeagu. Și o altă împușcătură se aude în gol. — Sunt în spate, mă ? — Francezii par, dar la distanță ! — Franțuzii trag ? Trage și tu spre ei, Cristiane. Cristi scoate pistolul și începe să tragă aiurea pe lângă Pribeagu, în spate. — Vezi cum mă nimerești, domnișorule Cristian, să n-ajung de azi la cele cerești ! Și poc, o lovitură zdravănă și trăsura
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pe un manual de școală). Cât de departe putea merge această reînnoire a limbii, aproape o reinventare a românei? Latiniștii erau dispuși să meargă foarte departe, până la excluderea completă a tot ce nu era latinesc (sau, pentru cuvintele mai noi, franțuzesc). Dicționarul limbii române publicat — din Însărcinarea Societății Academice! — Între 1871 și 1876 de August Treboniu Laurian (În colaborare cu I. Massim) Înțelegea să ducă lucrurile până la capăt. Dicționarul propriu-zis cuprindea doar fondul latin; celelalte cuvinte erau reunite Într un „glosar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puțin până la Primul Război Mondial, este de inspirație franceză; unele colțuri bucureștene au o alură pariziană. <endnote id="3"/> Să nu ne lăsăm totuși purtați de imaginație. Ansamblul nu e francez. Este, În toate, o lipsă de regularitate care numai franțuzească nu e. Noile edificii coexistă cu construcții tradiționale, unele de tip aproape rural, chiar În plin centru (case fără etaj, cu grădină), pentru a nu mai vorbi de cartierele mărginașe, de „mahalale“, care prelungesc orașul, pierzându-se imperceptibil În Împrejurimile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o tan)r) frumoas), brunet), marocan) prin naștere. Nu este Într-o dispoziție prea bun) zilele astea. Ins) tristețea ei Îi accentueaz) frumusețea. Nici nu mi-ar trece prin cap s)-i spun așa ceva. Schimb)m câteva vorbe. Argoul meu franțuzesc Învechit, de prin anii ’40, o amuz). Apoi Îmi d) Jerusalem Post și Internațional Herald Tribune. Arunc o privire peste titluri și privirea mi se Încețoșeaz). Inima a Început s)-mi bat) mai tare. Cobor În apartament s) v)d
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pe mama, uit că ea este moartă. La aproape zece ani de la moartea ei, uitarea se strecoară în sufletul meu, pe ușa secretă a visului. * Uimire gogoliană. Cel mai tare m-a mirat, la Paris, faptul că și copii vorbesc... franțuzește. Așezat pe o bancă, într-un părculeț, îi observ cum se joacă: aleargă, țipă, bat mingea, au mici dispute: golul e valabil sau nu? Până și poarta de fotbal este făcută exact ca în vremea copilăriei mele: din două hăinuțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
zidirile de aici mă privește de pe soclul istoriei. Mergând pe firul timpului, am descoperit că acest palat a fost edificat prin 1795, de către vornicul Teodor Balș, „boier cu multă stare”. Și astăzi se mai văd rămășițele parcurilor din jur, unul franțuzesc în sud și altul englezesc la nord. Palatul, împreună cu moșia Miroslavei, a tot trecut din mână în mână, vândut sau lăsat moștenire, ajungând la Vasile Beldiman, om cu deschidere spre cultură. Acesta a consimțit ca în palat să se înființeze
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
implica, neîndoielnic, și un oarecare resentiment „de clasă“, din partea unor inși pe cale de a-și pierde un trecător monopol sub asaltul noilor aspiranți la civilizație. Nu toți cei ce, la premieră, râdeau cu poftă de cucoana Chirița știau mai multă franțuzească decât ea. Dar mulți dintre ei regretau că și ea a început să învețe... În troleibuzul 84, o doamnă îi destăinuia alteia faptul că fiică-sa, „din cauză la gramatică“, luase notă mică la limba română. Nu m-am amestecat
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ține locul. E un om cărunt, care, la prima vedere, ar avea nevoie de apele stațiunii. Amabil, îndatoritor; nu-mi închipui că iese cineva de la d-sa nemulțămit. Aflând că nu vorbesc nemțește și regretând că nu știe d-sa franțuzește, neavând multă părere de rău că nici în limba cehă nu ne putem înțelege, a poftit numaidecât un tânăr "dolmeci", care s-a înfățișat imediat. Il s'exprimait très bien en français și a adăogit și o salutare românească: "Bună ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sfidat frontierele românești. Intenția e de a exalta tocmai acea românitate subînțeleasă, ignorată de comentatorii străini: „Oricine poate constata la fața locului cât este de dificil să-i convingi pe francezi că Ionescu, Tzara, Cioran (ale căror nume au fost franțuzite), nu sunt exclusiv «francezi» și că Paul Celan este român. Nu se admit aprioric, și asta devine cel mai grav lucru, nici o inserție, fibră, cicatrice, determinație de românitate în structura operelor lor, ca și cum acestea ar fi apărut din neantul pur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
acestor însemnări, facem precizarea că ne-am inspirat din titlul romanului „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, roman de tinerețe al romancierului Petru Popescu, trăitor astăzi prin State. 21 iulie 2006 Porumbeii portocalii ai domnului președinte O româncă de spirit, franțuzită de tot prin căsătorie, Ana de Noailles, din aceeași stirpe cu Marta Bibescu și Elena Văcărescu, amintită de ziarista franceză Geneviève Tabouis în cartea sa „20 de ani de tensiune diplomatică”, tradusă și publicată la noi în 1965, zicea despre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu oră Înainte de sosirea lui Nikki. Tânărul a venit de Îndată la spital. Ravelstein Încă nu putea merge și nu Își folosea decât parțial brațele și mâinile. Reușea să fumeze, să formeze numerele de telefon - În rest, după expresia lui franțuzească preferată, era hors d’usage. De Îndată ce a apărut Nikki, Rosamund și cu mine am ieșit din cameră și am așteptat afară. După un timp, a venit și Nikki, cu lacrimile șiroindu‑i pe obraji. Foarte rar vorbea cu mine sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]