79 matches
-
în 1840, iar la București în 1850 sub bagheta lui I.L. Caragiale. Ciclul Coanei Chirița a deschis reprezentarea caricaturală a vremurilor, protipendada, snobismul, parvenitismul epocii. ”Satira lui Alecsandri are în vedere îndeosebi galomania, pocirea limbii române prin folosirea unui jargon franțuzit, dar și conservatorismul retrograd în toate privințele.” ( Al. Piru) Rolul de educator al teatrului a fost folosit în diversele sale forme din cele mai vechi timpuri. Comedia de caracter, farsa, parodia, comedia de moravuri, prin expresiile lor de umor, ironie
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
întors către ea, fiindcă acolo sunt izvoarele și rădăcinile. Familia mea a fost una modestă, de oameni simpli, fără bibliotecă cu pereții căptușiți cu cărți, pe care să o dau gata până ce aveam să merg la școală, ori cu bonă franțuzită care să ne ofere o educație după manual. Am crescut în casa bunicilor, împreună cu mulți copii, dar cu principiile omeniei, ale dragostei de aproape, de bătrâni, de țară și chiar față de animale, sentimente ce mi-au fost sădite și pe
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce grai bănățean, rar lucru întâmplat azi, când nici multe dintre doine nu mai sunt cu sevă a lacrimilor de durere ori de fericire
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
din toate dialectele, dar și prin neologisme romanice. Etimologismul său e moderat de perspectiva istorică, fapt evident și în îndrumările pe care le-a adresat scriitorilor. În articolele de critică literară, C. considera că scriitorii din Țara Românească folosesc o limbă franțuzită, iar cei din Moldova abuzează de provincialisme. De aceea, le cerea să se inspire din vechile texte românești, pentru a crea o limbă literară unitară. Era de părere că, de vreme ce o literatură valoroasă depinde nemijlocit de calitatea limbii literare, eforturile
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
cu toată mila pe care ne-o inspiră tocmai țăranul, acest unic și adevărat popor românesc. El, căruia nu-i dăm nimic în schimb, păstrează prin limbă și datini unitatea noastră națională; el e păstrul caracterului nostru în lumea aceasta franțuzită și nemțită, el e singurul care de zece veacuri n-a desperat de soarta noastră în Orient. Așa chilos și greoi cum este, e o putere de rezistență în el pe care nimeni n-o poate sfărâma, nimeni îndupleca. Lipit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a șaptesprezecea e purtată de ținta de-a da unitate limbei și poporului și ne pare bine că în Senat se începe a se vorbi românește, pentru a restatornici de sus unitatea compromisă prin experimente filologice și prin înrîurirea dicționarului franțuzit al breslei advocaților. [1 mai 1882] ["ÎN ȘEDINȚA CAMEREI DE LA 30 APRILIE"] În ședința Camerei de la 30 aprilie d. Teodor Boldur Lățescu a relevat cu drept cuvânt scandalul listei civile a directorului general al căilor ferate. Listă civilă constituie în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o boierime • E.D. Tappe, op. cit., p. 566. • Ibidem, p. 567. • Potrivit recensământului din 1859, efectuat sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, orașul Iași avea o populație de 65.745 de locuitori din care 30.460 erau evrei, reprezentând un franțuzită și majoritar absenteistă, petrecându-și vremea la Paris, înglodată în datorii față de cămătarii evrei, care le percepeau o dobândă de 200%, motiv probabil pentru care condițiile de viață i s-au părut foarte scumpe, superioare chiar celor întâlnite la Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pedeapsa. În Săracul cinstit (1851), cu reminiscențe din Baba Hârca a lui Matei Millo, titlul vorbește de la sine. Dincolo de sentințele morale, comedia conține note de critică socială. Începutul comediei-vodevil Ucenicul șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose cosmopolite, și bătrânul său părinte, păzitor al vechilor și bunelor obiceiuri, amintește de Iorgu de la Sadagura a lui V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
prin tălmăciri - pe care le voia „mai aproape de simțirile românilor” - duc, după S., la același țel. El vedea în „limba rustică a vechilor români”, în folclor și în trecutul istoric un reazem al idealului național și făcea critica boierimii ultraliberale, franțuzite. Începe prin a traduce, în 1808, din Florian (Galateea, rămasă în manuscris), apoi încearcă versiuni, care nu s-au păstrat, din Racine (Fedra) și Voltaire, ca mai târziu să transpună din romanticii apuseni și ruși, uneori chiar fără a indica
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
deși frecventează evrei („Abe” sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi); soția lui „Grielescu”, „Nanette” (evident inspirată de Christinel Eliade, poate cu adaos de Lisette Perlea, sora acesteia măritată cu Ionel Perlea), fostă figură mondenă în Balcani („franțuzită”, potrivit stereotipului, dar în fond cam țoapă), e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă, fiindcă e prea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
murit acum patru ani, iar soția la doi ani după el. Ce oameni! Marga vine rar în vizită la noi dar ne iubește; noi ne ducem pe apa sâmbetei, ea rămâne! - altă generație, domnule judecător, generația dumneavoastră; e nemăritată și franțuzită, profesoară de limba franceză la liceul de fete. V-am spus odată de ea, dar ați uitat probabil. În adevăr, nu-mi aduceam aminte să-mi fi vorbit despre ea, aici poate că era de vină permanenta mea neatenție la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
primele texte dramatice. În 1834, debutează ca autor dramatic Matei Millo „o vocație incipientă de moralist clasic”<footnote Ibidem. footnote>. Comediile sale - Un poet romantic, Postelnicul Sandu Curcă, Gâciturile, Asupra istericalilor - cuprind savuroase tablouri de moravuri satirizând conservatorismul, exagerările tinerilor franțuziți, prezumțiosul cu succese imaginare, conflictul dintre bărbați și femei („cel dintâi ecou comic al conflictului dintre bărbați și femei”<footnote Ibidem, p. 65. footnote>), avarul (fiind și prima întruchipare a „provințialului”). Caracterurile lui Mumuleanu cuprind momente de comedie de moravuri
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare Zița cu studiile făcute la „pensionatul” doamnei Firundțvanțig, seamănă cu Rică Venturiano prin limbajul liberal și franțuzit, prin îndeletniciri. La Hasdeu se remarcă și prezența unor procedee comice utilizate mai târziu de Caragiale. Bătrâna Trandafira, recomandându-l ca ginere pe profesorul latinoman Numa Consule, enumeră cele zece limbi știute de acesta, așa cum numără Pristanda steagurile: „Lătinești, spănești
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
mormăie, în barba sa imaculată: „Ce contează, ce contează numele, ce contează“... Imediat, apoi, cade însă, speriat, vinovat, în genunchi, cerându-și iertare, amin, și rugându-l, amin, pe Marele Dispărut să-l ocrotească, amin. Iat-o pe aiurita: elegantă, franțuzită, machiată ca pe vremea curvarului rege Carol. Fosta frumusețe fragilă și exotică a Bucureștiului frivol, petit Paris, de pe vremuri, fosta aristocrată și marea bogătașă și fosta soție a fostului mare avocat de drept internațional pe care, neputând rezista interogatoriilor, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am păstrat o privire lucidă asupra mizeriilor de la noi. Dovadă că mă surprind, uneori, fiindu-mi dor de bârfele de-acasă! Orașele noastre, cu mahalaua extinsă, deseori, până în centru și cu fandoseli cosmopolite cam provinciale (altădată, firmele erau, cu plăcere, "franțuzite", acum, cu o plăcere și mai mare, sunt "americanizate") îmi par, mai degrabă, aglomerații urbane decât producătoare de civilizație urbană, dar, în clipa aceasta, aș putea vorbi liric despre gropile și despre câinii vagabonzi din București, ceea ce m-ar arunca
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Ravelstein. I‑am sugerat de multe ori să ia un taxi, dar Îmi răspundea că preferă trenul suspendat. Adăuga că George, logodnicul ei, socotea că trenurile suspendate sunt absolut sigure. Aici erau mai eficient verificate decât În New York. Adoptând deprinderile franțuzite ale lui Ravelstein, am Învățat‑o ce Înseamnă louche - dubios. Nimic nu servește mai bine decât un cuvânt franțuzesc la neutralizarea unui pericol american. La acea vreme, pentru mine lucrurile mergeau din rău În mai rău. Mă Întorsesem de la Înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
deși frecventează evrei („Abe” sugerează că Îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi); soția lui „Grielescu”, „Nanette” (evident inspirată de Christinel Eliade, poate cu adaos de Ninette Perlea, sora acesteia măritată cu Ionel Perlea), fostă figură mondenă În Balcani („franțuzită”, potrivit stereotipului, dar În fond cam țoapă), e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, Începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă, fiindcă e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și suspină: - Spune-mi, suflete, te-au dat dușmanii afară? - Da, doamnă. - Și ce să-ți fac eu?... Pun pariu că nici măcar nu-ți trece prin minte din ce-ai să trăiești? - Da, doamnă... Nu, doamnă. - Perfect. Lamentabil adică... Romanele franțuzite... Trebuie ca tot iubițica să aibă grijă de iubițel. Întreaga vară și toamnă a blestematului an 1932, în condiții ce amintesc de incomoditățile muncii în mină, Ulpiu trudește în barăcile și pe schelele inverse, de jos în mai jos, ale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
încă mai aiura, rostind cu șoaptă tare, dar din nou pe românește, scuturat de afazie, vorbele pe care le strigaseră prietenii săi în fața plutonului de execuție: - Vă zic alivoar! repeta, în leșin, Doru, vorbele Fiolei, care, e drept, era cam franțuzită și nu crezuse deloc c-or să fie împușcați, până când colonelul Gabrea poruncise ca armele să fie încărcate și observase și privirile jegoase cu care se benoclau la dumneaei plutonierii. - Băga-mi-aș! Ăștia nu glumesc! nu uita să reproducă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
chiar prăfuite sînt trecute prin filtrul unor „lecturi noi”. „Dimineața” este În cartea lui Eugen Simion Într-adevăr În primul rînd a poeților. Ora exegezei e mai tîrzie. Decalajul șochează la Început cititorul căruia criticul poate să-i pară prea „franțuzit” (Dimineața poeților urmează În chip firesc Jurnalul parizian) și care se pot Întreba dacă acești poeți Întemeietori ce nu sînt mari În sensul În care spunem că sînt mari Eminescu, Macedonski, Arghezi, Bacovia, Blaga vor fi În stare să suporte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
da o icoană fidelă despre cultura unor popoare, trebuie să le cunoști limba, căci cunoștința limbei jidovești nu poate servi decât pentru a te introduce în universitățile din Tîrgul-Cucului. Ca toți jidanii, cari în literatura germană se deosebesc prin stilul franțuzit și prin espresii mârșave și obraznice, și acest tânăr și gros colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndrăznit, nici n-ar fi visat cineva dintr-o redacție românească de acolo să le folosească. Or, cu cea mai mare degajare, tineretul care scria sau, mă rog, oamenii de vârstă mijlocie din presa română scriau cu neologisme, băgau termeni franțuziți, engleziți, fără niciun fel de sfială. Or, astea sunt semnale foarte interesante ale limbii. S. A.: Pentru perioada de după 1990 am de făcut un amendament tot sociologic sau socioprofesional. După 1990 încep să se exprime în sfera publică românească mulți oameni
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ă) Ai uitat că ești pensionară, țara Îți dă pensie, și nu cei de afară. Ar trebui să-ți ea pensia șsic!ț. Ești dascăl și așa ți-ai Învățat copii? șsic!ț”. Un anonim: „Rușine! baborniță Împuțită! În zdrențe franțuzite, de târfă josnică”. Scrisori făcute parcă la indigo după acestea vor umple cutia poștală a Doinei Cornea În primii ani de după revoluția din decembrie 1989, În special pe parcursul mitingurilor din Piața Universității (22 aprilie - 12 iunie 1990). Volumul din dosarul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Între aceste două straturi, ca un fel de tampon, s-ar afla bucătăria „târgoveață“, cosmopolită și ea, dar izbutind să depășească importurile culturale prin inventivitate gastronomică, românizând astfel tot ceea ce a preluat de aiurea. Ea este mai veche decât modernitatea franțuzită a adstratului celui mai recent și pare a fi beneficiat de suficient timp pentru a asimila creativ influențele străine. În plus, în plan social, contactul ei permanent cu lumea țărănească i-a permis să preia unele elemente din bucătăria băștinașă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cere generozității mele cavalerești să reproducă punct cu punct șueta dintre marea doamnă nestatornică și pisălogul june prim, care voia să facă din ea o simplă confidentă. Astfel de baliverne și tocănițe din vorbe de clacă aparțin mai curând romancierilor franțuziți și grosolani decât celor care caută adevărul. Dar nici nu știu măcar despre ce au turuit. Fapt e că peste o jumătate de oră Ricardo cobora, tiptil și tuflit, cu același ascensor Otis cu care altădată suise atât de țanțoș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]