45 matches
-
soră a mea! zisese absurd. Surâsul lui Marcian devenise un râs, bun, sincer, exploziv: - "Un fel"?! - Ma demi-soeur, corectase Elena, râzând și ea. Apoi păruse că așteaptă. Marcian băgase de seamă că-i cere opinia critică. Avea în fire o francheță ce ar fi fost brutală de n-ar fi corectat-o voioșia. De altfel, Marcian nu credea că familia "angajează": vedea lumea în exemplare și în simfonii, dar nu conglomerate. - Antimuzicală, zisese, transpunîndu-și cu fineță aprecierea în domeniul armoniei. - Cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
devotament, având în vedere viitorul copiilor. . - O căsătorie reprezintă un act serios și cine intră în ea seapără cu toate forțele. Nu-ți voi permite să neglijezi căminul. - N-am să dau nici un prilej de reclamație. În fond, pe Gonzalv francheța cam pedantă a limbajului fetei îl speria. Hotărî să fie cu ochii în patru, să nu scape din vedere în prealabil catedra. Madam Conțescu, sinceră, îi făcu portretul nepoatei: - Conțescu n-are idee ce este o femeie, sunt datoare să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în capitolul 2, multe din dificultățile sociale și politice pe care Statele Unite le înfruntă pe teren propriu sunt cunoscute și de alte societăți postmoderne și, prin urmare, comparațiile dezavantajoase nu subminează radical puterea noastră blândă. În plus, noi susținem valorile francheței, ale libertăților civile și ale democrației, valori care trezesc și interesul altora. Puterea noastră blândă se confruntă cu probleme atunci când nu ne ridicăm la înălțimea propriilor noastre standarde. În strădania noastră de a găsi echilibrul între libertate și securitate în
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Oare această vorbă fatală, în care zace atâta durere și atâtea consecințe teribile, să rămână, întotdeuna adevărată? Noi n-am cercat niciodată de a suprematiza pre germanii din Boemia, îndată ce vor voi să, facă pace cu noi, li întindem cu francheță și onestitate mâna noastră compatriotă, care voiește ca ei să aibă, aceleași drepturi pre cari noi le cerem și pentru noi. Foaia nescrisă" pre care le-a lăsat-o deja, declarațiunea noastră, deplina garantare a dezvoltării lor naționale pre lângă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ziarul Tutova n.n.) produceau o profundă impresie și oricare simțea o deosebită plăcere așteptând lectura ideilor sale mari și nobile, ce cu profunzime izvorau din spiritul său plin de natural și i nteligență. Eu care scriu aceste rânduri mărturisesc cu francheță că datoresc publicațiunea mea „Rolul femeilor și idealul lor în iubire” închinată ei, numai acestui spirit ra r, numit Maria N. de la Banca, femeie inteligentă, care face onoare femeii române și în genere nobilei jumătăți a speciei omenești . Ar fi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reverend braggart, We'll teach you. Obraznica asprime, portu-și constrîngînd În contra firii-i. El nu stie linguși; Cinstit și franc, în grăi doar adevăr, Și toți îl iau de bun; de nu, e franc. Cunosc felu-ăsta de misei, care-n franchețe-au Mai multă viclenie, măi pervers scop Decît treizeci de sicofanți servili, Ce datoria-și împlinesc supuși. KENT: Șir, în credința pură,-n sincer adevăr, Cu-ngăduința-auguste-vă prezente, A cărei influență, ca-n văpăi cunună Pe al lui Phoebus cap... CORNWALL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
va urma să se prezinte la datorie cu forțe relativ proaspete. Era într-o duminică dimineață. Soarele, care-și făcuse apariția pe un cer senin, fără urmă de nori, cu câteva ceasuri înainte, își trimetea razele lui binefăcătoare cu aceiași franchețe ca în luna lui cuptor. În balcon, la umbra a cinci frunze mari de colocazie ca cinci evantaie verzi, țâșnite cu fața spre soare dintr-un ghiveci așezat lângă o masă de lemn meșterită de soțul ei din apropierea ferestrei de la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
voastre No. 43 din 29 februarie 1868 relativă la frequentarea Teatrului Național, una dintre instituțiunile morale sociale de către preoții de mir, între care mi-ați făcut onòre a mă enumera și pre mine, subsemnatul, pentru satisfacerea cucerniciei-voastre cu respect și francheță vă răspunde că: am frequentat Teatrul Național de câteva ori, unde n-am văzut nimica scandalos și demoralisator, ci din contră combaterea tutulor viciurilor și susținerea de tot ce este just și ceea ce privește datoria omului către Dumnezeu și societate
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
câte ne-au fost propuse sau impuse până astăzi. Totdeodată caracterul internațional pe care, grație art. 44 din Tratatul de Berlin, această cestiune l-a căpătat impunea guvernului datoria cea mai strictă de a se rosti cu lealitate și cu francheță față cu reprezentațiunea țărei. Nu așa i s-a părut guvernului că trebuie să lucreze; a stăruit să se numească de Cameră o comisiune, în maioritate compusă de Stolojeni și Costinești, și dânsa, întrunită cu devotații guvernamentali din Senat, are să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi un milion de baionete și principele de Bismark pe deasupra. În discuțiunea aceasta "Presa" ne adresează următoarele cuvinte bine simțite: Combaterea lor nu are de țintă proiectul supus Corpurilor legiuitoare și guvernul propuitor. În această privință ne place a recunoaște francheța ziarului "Timpul", care declară că este în principiu pentru răscumpărare, adăogând câteva rânduri mai jos că nu are însă încredere în cei însărcinați cu această operațiune. Declarațiunea este, o repetăm, plină de o sinceritate de care sîntem fericiți a lua
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a opiniilor sale, vederile de politică esterioară ale prințului Grigorie Mihai Sturza ne par nu numai neoportune pentru prezent, ci contrarie rolului nostru istoric pe viitor chiar și nu putem admite vro solidaritate cu ele. Îndealtmintrelea prințul, cu cavalereasca sa francheță, a spus-o că vorbește în numele său propriu și că nu angajează prin profesia sa de credință opiniile nimărui. Noi ne-am făcut datoria reproducând discursul prințului în întregul lui, discurs care, abstracție făcând de la pasajele privitoare la politica esterioară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sarcină de-a face pe români oameni cinstiți. Nu se mai află oameni cinstiți în țara aceasta" și era vorba de a-i deprinde, prin Academia de la Văcărești, la apucături mai onorabile decum au. Aceste lucruri, spuse c-o uimitoare francheță de pe tribuna Parlamentului și în auzul lumii, au făcut un efect admirabil atât asupra țării cât și asupra străinătății și desigur unul foarte înveselitor tocmai asupra categoriei de patrioți a căror activitate lucrativă ar avea nevoie de răcoritoarele influențe ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
discurs în care arăta ce reprezenta acest tratat pentru România, pentru Mica Înțelegere, pentru securitatea europeană, în general. “D-tale, domnule Litvinov, și delegației sovietice îi revine onoarea de a fi precizat pentru prima dată în viața internațională cu curaj, francheță și claritate definiția agresiunii. Eu nu revendic pentru țara mea și pentru statele Micii Înțelegeri decât meritul de a fi înțeles, împreună cu Polonia, din primul ceas în care definiția dvs. a devenit publică, toată importanța ei pentru menținerea păcii generale
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
nu se spune nimic. Oh! Durere! Nici chiar nu se mai râde”...Deteriorarea spiritului junimist devenise așa de serios încât Gane îi scria lui Maiorescu, în oct.1887. „Mă întrebi cum rămâne cu aniversarea Junimii în anul acesta. Răspund cu francheță că eu, unul, nu găsesc nimerit a se mai ține la Iași, pentru rezonul că aici abia de mai există o fărămătrură din vechea Junime literară... Astăzi nimene nu mai scrie în Iași, nu se mai țin sâmbetele întruniri, nu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
picturii, să fii cinstit cu tine însuți și cu modelul, să te ferești de idealizare sau schematizare. Modelul l-a determinat pe artist să prefere drumul onest, ostil fiind evadărilor spre modernism. Pictură să se caracterizează prin calm, delicatețe și francheța, prin sentimente lirice, tinerești și senine.” „Octav Angheluță, este un pictor de o perfectă cinste meșteșugală. D-sa nu caută să înșele prin trucuri de efect, nu înconjoară niciodată greutățile ce i se ivesc în cale, merge până la capăt în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
principalul inovator ca interpret al primului ?) Nu ar fi prea hazardat a face din atitudinea față de Montaigne un test hotărâtor în privința calității spiritelor. Nu a valorii, nu a însemnătății, ci pur și simplu a calității omenesc-intelectuale, a disponibilității comprehensive, a francheței (în toate accepțiile termenului). Respingerea lui Montaigne, opacitatea față de spiritul său, e un fenomen de regulă întâlnit în rândurile posacilor și pedanților suspomeniți. Aceștia ̀ nțeleg cultura ca școală, cum e în principiu normal, dar o înțeleg ca una de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prestațiile germane la București, agravate de poziția noastră geografică, ministrul Afacerilor Externe italian era nemulțumit, pentru aceleași motive ca Parisul și Londra, de zigzagurile și declarațiile contradictorii ale lui Brătianu, în care i se părea că deslușește o lipsă de franchețe și gînduri ascunse alarmante. Aceste sentimente deveneau o convingere pe care trebuia să o combat neîncetat, mai ales după sfîrșitul neutralității italiene. Din fericire, în acel moment, noul ambasador al Rusiei la Roma era domnul de Giers 134, care fusese
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ocazia ultimelor alegeri din 1888, efectuate la Iași, când s-au ales deputat la Cameră, am avut cu Domnia sa o conversație; între altele l-am întrebat, dacă de când mă cunoaște mi-a făcut vreodată bine; domnia sa mi-a răspuns cu francheță, că nici un bine nu mi-a făcut, dar că se va sili să mă îndatorească. Până astăzi în 4 ianuarie anul 1890, nu am văzut nici un semn, prin care să-mi probeze că măcar și-a amintit de mine". Primele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Noua Anglie. După numeroase discuții, pe 15 iunie, Congresul l-a numit pe George Washington drept commandant suprem, un om de 40 de ani, înalt, taciturn, rezervat, cunoscut ca un mare plantator din Virginia, cu aer de sinceritate și francheță, a cărui alegere a fost determinată de calcule bine gândite, arătându-se potrivnic politicii britanice de îngrădiri și represiuni, aparținând celei mai bogate și aristocratice cercuri, remarcându-se prin vederi moderate ceea ce impunea elementelor conservatoare din Congres care se temeau
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
în 1879. Își obține titlul de doctor în medicină în 1885 și profesează la Spitalul General din Viena (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien, AKH), dar abandonează medicină pentru a se dedica scrisului. Operele sale a fost adesea controversate, atât datorită francheței în descrierea sexualității (într-o scrisoare către Schnitzler, Sigmund Freud mărturisea chiar : "Am impresia că dumneata ai dobândit în mod intuitiv - ca rezultat al unei introspecții - tot ceea ce eu a trebuit să descopăr printr-o muncă laborioasa asupra altor persoane
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]