316 matches
-
pe marginea convertirii fiului comandantului tătar (″milenarius populi illius″) Argun, precum și a altor nobili și locuitori tătari ai orașului Vicum, în anul 1286, sub influența călugărului franciscan Moise. Identificând Vicum cu Vicina, atestata ca atare într-o listă a mănăstirilor franciscane de pe la 1314-1330, autorul consemna stăpânirea mongola a orașului danubian (″vicin iuxta danubin″), la sfârșitul secolului al XIII-lea . În fapt, este bine știut astăzi -în lumina descoperirilor numismatice- că Vicina a cunoscut, în secolul al XIII-lea, împreună cu celelalte așezări
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Andreescu, C.,,Așezări franciscane la Dunăre și la Marea Neagră în sec. XIII-XIV’’, extras din ,,Cercetări istorice’’, anul VIII, nr. 2, Iași, 1933 2 Baraschi, Silvia,,Despre civilizația urbană din Dobrogea (secolelor al XI-lea-al XIV-lea’’, în SCIVA. nr.3,4,1991 , tom
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ca și de luxul ostentativ al hainei negre, țesute cu fire de aur, care sărea În ochi În comparație cu sobrietatea celorlalți. — Bruno Ammannati, maestru În științele despre Dumnezeu, reluă Teofilo, arătând spre un al treilea bărbat care rămăsese deoparte, ca și când rasa franciscană pe care o purta i-ar fi impus o anumită rezervă, mai cu seamă În locul acela hărăzit plăcerilor. Un chip mobil și perspicace, asupra căruia maimuța lăsase amprenta limpede a inteligenței, dar și a ambiguității. Dante nu fu uimit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
șaptelea copil al potcovarului Giusto și-al soției sale Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul, slăbuț, palid, cu păr castaniu cârlionțat, înainte de a se învăța cu rigorile vieții monahale și-ale gramaticii latine (va păstra de-a lungul întregii sale vieți o ușoară aversiune pentru prepozițiile cu cazul ablativî învață să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 - fiindcă le cunoaștem credința arătată față de noi.» Odată cu începutul secolului al XIX-lea se perpetuează în istoriografia târgumureșeană informația legată de prezența unei capele ortodoxe ridicate de Mihai Viteazul în incinta fostei Mănăstiri Franciscane din Cetatea orașului. În 1809, preotul reformat Nemes Gábor, într-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, amintește de acest mic paraclis pictat în stil bizantin, presupunând că a fost ctitorit de domnitorul muntean pentru a-i servi ca loc
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
nesigură, iar reușită pare imposibilă pentru orice persoană cu judecată”. Un creștin convins de călăuzirea Duhului Sfânt se duce la mănăstire să se roage, să postească și să strige la Dumnezeu pentru ajutor. Asta face și Columb, pleacă la mănăstirea franciscana La Rabida unde stareț era Juan Perez, confesorul reginei Isabella. Acesta trimite vorba reginei asigurând-o că navigatorul genovez se află sub călăuzirea lui Cristos, iar maiestatea să îl cheamă la ea, în Santa Fe. Este exact ziua în care
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
faste, urmându-L pe Mirele Cristos într-o profundă sărăcie materială și dezlipire de tot, pentru a dobândi bunurile și avuțiile care nu pier și nu sunt roase de cari și mâncate de molii. Și cu toate acestea, în conventele franciscane se mai practică înmormântarea preoților și a fraților franciscani, într-o simplă rasă și cu picioarele goale. Despre Viața uimitoare a Sfântului Francisc, Anacleto Iacovelli relatează cu mult har narativ, într-o formulă inedită, cartea fiind foarte plăcută la citit
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
franciscanismului aproape subliminal, așa încât, cititorul are de-a face cu o lectură agreabilă, accesibilă, neîncărcată de date și informații care acum, după 800 de ani, nu mai sunt de interes, ci, dimpotrivă, căutând acel miez gustos și aromitor al chintesenței franciscane: trăirea creștină după exemplul Sfântului Francisc, în perfectă armonie cu toate din jur, cu Dumnezeu și cu tine însuți. Chiar dacă acest lucru pare imposibil de îndeplinit în orice epocă și o astfel de întreprindere pare temerară și socotită de contemporani
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
ocrotea ca un părinte și ca o mămică, în același timp. Grija, de asemenea, pentru viitorul Ordinului, după ce el se va preda în brațele Surioarei Moartea, a fost și ea un subiect bine tratat și subliniat de traducător. Viabilitatea carismei franciscane în zilele noastre se bazează, așadar, nu doar pe o Regulă scrisă cu aproape 800 de ani în urmă, dar în perenitatea învățăturilor sale, care sunt valabile și azi și se pot adapta și însuși de către tinerii fervoroși care vor
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
cu tot cu doctrina sa, constituțiunile sale organice, cu tradițiile sale, iar aceasta nu anulează esența dinamică a “Ordinului”. Principiul reînnoirii dinamice - include și revenirea repetată la izvoare, la “aspirațiile originare, la spiritul și idealul fondatorului” (Mesagerul Sfântului Anton, iulie 1995, “Carisma franciscană”). Fără îndoială că spiritualitatea franciscană este una dintre cele mai fascinante forme de înaintare pe calea cunoașterii și desăvârșirii religioase, după exemplul reprezentantului său, formă care exercită o atracție deosebită nu numai în rândul creștinilor, de aproape opt secole, dar
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
cuvinte, în sugestiile de reflexivitate, în întrebările care îți încolțesc, nechemate în minte. Un astfel de demers - pertinent și responsabil e menit, nu numai să edifice, dar și să ilumineze sufletele. Abordarea în cheie teologică a vieții și carismei autentic franciscane sporește și suscită interesul de lectură. Iar rezultatele acestei cercetări și exegeze teologice, alcătuindu-se într-un tot semnificativ, servesc comunitatea, avându-și izvorul în trecut, activând în prezent și proiectându-și efectele în viitor. Se cuvine o mică precizare
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
sportivul elen, flacără care va dăinui și care, transmisă din mână în mână, face ca focul sacru să dăinuie din generație în generație, ca un arc peste milenii. Importanța și originalitatea ei constau tocmai în transpunerea în viață a carismei franciscane și aducerea ei la zi (aggiornare), astfel încât să nu mai rămână încremenită în hotarele secolelor XII, XIII, ci, înaintând în câmpul dinamic al Duhului Sfânt, să răspândească parfumul inefabil al acestei simplități și comuniuni dintre vorbă și faptă, făcând din
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
univers, către noi poteci care ți se deschid și te cheamă. Pentru a ne face o imagine adecvată, cât mai aproape de adevăr, se cuvine o trecere în revistă a principalelor teme abordate de autor, care vizează trăsăturile specifice ale spiritualității franciscane reflectate în viața și Scrierile Sfântului Francisc și ale Sfintei Clara și, în mod deosebit, carisma sărăciei, a ascultării, a castității, a umilinței, urmarea lui Cristos în suferință, legătura cu Sfinții Părinți și cu mediul monahal al timpului respectiv, dimensiuni
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
Sfântului Francisc și ale Sfintei Clara și, în mod deosebit, carisma sărăciei, a ascultării, a castității, a umilinței, urmarea lui Cristos în suferință, legătura cu Sfinții Părinți și cu mediul monahal al timpului respectiv, dimensiuni majore ale spirtualității primei minorități franciscane. Autorul nu se mulțumește cu o privire exhaustivă, panoramatică, ci încearcă să pătrundă în miezul fenomenului franciscan care a dat naștere unui Ordin atât de răspândit în lume. O astfel de întreprindere laborioasă, a necesitat, fără îndoială, o documentare amplă
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
peste veacuri, fără îndoială până la sfârșitul lumii? La aceste întrebări încearcă să dea un răspuns documentat și pertinent autorul lucrării “Sfântul Francisc și Sfânta Clara”, apelând la hagiografi cunoscuți timpurilor medievale cum sunt Celano, Sfântul Bonaventura, ca și la “Izvoarele Franciscane” reușind să surprindă trăsăturile cele mai pregnante ale personalității celui care va deveni “piatra unghiulară a fraternității”. A te dărui total lui Dumnezeu, urmându-L pe Cristos după învățătura Evangheliei, contemplarea profundă, sărăcia trăită în umilință, efortul continuu de a
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
ce-l animau pe Francisc, imediat după convertire precum și strădania de a descoperi chipul lui Cristos în cei mai săraci și în frați, pentru a-L imita - deziderate care trebuiau concretizate într-o regulă. Iată pe scurt miezul, esența trăirii franciscane, pentru cei care încă n-au cunoscut acest ideal de viață fraternă, dar doresc să știe câte ceva despre ea. Apostolatul penitențial itinerant început cu doi frați discipoli, Bernardo de Quintavalle și Pietro Cattani, avea să fie primul experiment de viață
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
în istoria fracniscanismului. Sărăcia totală, trăită în spirit de umilință, pocăința concepută ca mortificare și austeritate având ca scop convertirea inimii și rugăciunea care-i unea atât de intim, în spirit de credință - iată principalele trăsături ale vieții primei comunități franciscane. O atmosferă de caritate, de slujire reciprocă și de seninătate însoțea raporturile dintre ei, toate acestea derivând din dorința profundă și din efortul continuu de a se identifica în mod total cu Domnul Cristos. Cunoscute fiind acestea, frații au început
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
Cf. Test.17 : FF 116) - care va străbate întreaga viață franciscană, carismă vizibilă și astăzi. Dar ce înseamnă : a trăi după forma Sfintei Evanghelii, așa cum a făcut Francisc? Așa cum rezultă din paginile cărții, rod al cercetării asidue a principalelor izvoare franciscane, înseamnă “a urma” în simplitate și sărăcie acest ideal de viață care a fost modelat de către Isus împreună cu apostolii”. (Cf. 1 Cel.29 : FF 336). Și ca o caracteristică principală a noii forme de viață evanghelică propuse de Francisc este
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
precizează autorul lucrării - Francisc opta pentru sărăcia adevărată, care pentru el trebuia să fie totală, precum cea a lui Isus sărac, umil și răstignit. “Voia să trăiască integral, fără nici o excepție mereu împreună cu frații.” Un alt punct major caracteristic carismei franciscane era solidaritatea și iubirea frățească acționând ca o puternică legătură de unire în diferite dificultăți. Francisc, punct de referință și sufletul fraternității, își propune el însuși : “să suport orice, cu răbdare și umilință” (Cf. 3 Comp. 36 : FF 1440.) Marcant
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
nu se termină în durere, ci în Înviere, iar crucea este itinerariul obligatoriu pentru a ajunge la triumful Învierii. Nu e de mirare, așadar, că rugăciunea euharistică și a adorării Sfintei Cruci, va deveni de-a lungul secolelor, rugăciunea comunității franciscane. Din Scrierile celor doi Sfinți se întrevede cum spiritualitatea lor îl are în centru pe Isus Cristos răstignit și înviat, care și-a dat viața pentru oile sale; întreaga lor viață a fost atât de marcată de misterul crucii, încât
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
opțiune pentru iubirea sponsală a lui Cristos în locul iubirii creaturilor, alegerea Împărăției lui Dumnezeu în locul împărăției pământești, așa cum rezultă din Scrisoarea către Agneza de Boemia care a renunțat la a se căsători cu un împărat îmbrățișând sfânta sărăcie. Fidelă vocației franciscane, Sfânta Clara cere “Privilegiul Sărăciei” și insistă până ce îi este acordat oficial, lucru despre care vorbește Testamentul său: “M-am străduit să mă adresez papilor ... ca să confirme și să întărească cu privilegiile lor papale profesiunea de a trăi Sfânta Sărăcie
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
istorisire cu “dreptul care suferă” - are puterea de a se învinge pe sine, până acolo încât să se bucure de acea zdrobire fizică și morală și aceasta pentru Isus cel răstignit, fapt ce îi conferă adevărata și perfecta bucurie. Carisma franciscană împărtășită plenar se întrevede în rândurile cărții care face obiectul acestui studiu și se constituie într-o pledoarie pentru trăirea în simplitate, smerenie și ascultare, după inițiativa și idealul Seraficului Părinte. Stilul limpede, îngrijit, elevat, concis, frumusețea expresiei, eliberată de
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 562 din 15 iulie 2012 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM UN PREOT FRANCISCAN PLECAT LA CERURI: PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. 14 iulie 2012, Ziua căderii Bastiliei, Ziua Franței avea să îndolieze comunitatea catolică franciscană din Moldova, mai precis, din parohia Galați, prin trecerea la cele veșnice a unuia dintre cei mai vrednici fii ai săi: părintele Petru Albert, în vârstă de 93 de ani și cu aproape 65 de ani de slujire sacerdotală la
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
îndrăgesc, ca pe un veritabil părinte și duhovnic de excepție. Câteva date biografice, deși foarte succinte, (cum să rezumi o viață de aproape un secol, în câteva rânduri?) vor trimite o rază de lumină asupra vieții și activității pastorale și franciscane a acestui părinte. Părintele Petru Albert intră la Hălăucești la 10 septembrie 1934 la cursurile Seminarului și mai apoi, ale Liceului de Stat (ca particular) după care își susține bacalaureatul. Este absolvent al Academiei Teologice din Luizi-Călugăra în 1948. Urmează
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
primit. Revista a apărut cu regularitate și mai apare și azi. Nume prestigioase semnează în paginile ei, precum istoricul Alexandru Zub, scriitorul Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, scriitorul Adrian Popescu și mulți alții, semnalând principalele evenimente din viața parohiilor franciscane, diecezane din țară și din străinătate. Viața și activitatea Părintelui Petru Albert n-ar fi însă completă dacă nu s-ar aminti de perioada în care a fost încarcerat pentru credință, la diferite închisori, printre care și cea de la Sighet
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]