40 matches
-
s-a schimbat/ s-a transformat într-o floare/ ce zâmbește/ privind la copilul/ al cărui păr blond/ a devenit/ o aură/ de înger" (Îngerul de lângă zid). Suntem la ani-lumină de însângeratele graffiti ale Ruxandrei Novac. Dar nu opoziția expresionism/ franciscanism este relevantă în cazul de față, ci involuntara caricare, la Ion Maria, a constituirii imaginilor poetice - și a lirismului însuși. La un moment dat, neexperimentatul autor riscă și o artă poetică, la fel de înduioșătoare prin truismele expuse pe centimetru pătrat: "o
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
acum Adrian Popescu păstrează această amprentă originară, o muzicală reverberație de arhetipuri, o memorie înfiorată de tipare inițiale. Fără nici o ridicare emfatică a mâinii ori a vocii, cu o modestie și cu un fel de umilință, cu justificată trimitere spre franciscanism, în fața a ceea ce, pentru un număr de spirite atente la ceea ce rămâne, se mai poate numi "misterul lumii". Adică o aură neafectată de procesul, așa de însemnat și de neliniștitor pentru alții, al reproductibilității tehnice a operei în civilizația noastră
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
un sentiment mai persistent al morții și o experiență mai interioară a tragediei. Dar nordul (în speță Germania) n-a avut niciodată umilința, caritatea și pietatea reținută, intimă și discretă, care au definit în sud mișcarea cea mai autentic creștină, franciscanismul. Nemții nu s-au simțit prea bine în creștinism, deși ca profunzime religioasă sânt superiori latinilor (cu excepția spaniolilor). Germania nu și-a trăit misiunea universal. Dostoievski a numit-o națiune protestatară prin excelență. Evenimentele importante ale Germaniei sânt o succesiune
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pastișează pe Paul Valéry în românește și franțuzește: J'eusse voulu, d'amour portant les pîles chaînes, Me fier mollement à la prore des nues. Constantin Nissipeanu se cufundă suprarealistic în halucinații și absurdități deconcertante, nota sa fundamentală fiind un franciscanism violent, exultant: Sunt frate cu câinele, cu măgarul și cu șarpele. Sunt frate cu toate lighioanele de sub pământ și din aer. Sunt fratele plantelor și al stâncilor. Sunt fratele planetelor! De la Radu Boureanu, romancier exotic și poet, este citabilă viziunea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
putea spune, teologiei istoriei sau, în orice caz, a economiei (planului) Providenței (dacă nu chiar a mântuirii). Nu este vorba de „fiabilitatea” izvoarelor în sens strict: fiecare izvor este important, deoarece indică nivelul de cunoaștere a lui Francisc și a franciscanismului din partea autorului său, atitudinea favorabilă sau ostilitatea față de noua realitate minoritică, nivelul său de răspândire ca și de înțelegerea idealurilor și a stilului său de viață. Dar asta nu înseamnă că nu există izvoare mai semnificative, în măsură de a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
secolelor. Ne găsim înaintea unei confruntări fundamentale între noua experiență franciscană și realitățile religioase precedente, pe care mulți dintre martorii din afara Ordinului Fraților Minori nu reușiseră să o înțeleagă. Pentru a înțelege motivele ideale și, prin urmare, alegerile concrete ale franciscanismului primar, sunt de multe ori de preferat izvoarele din interiorul Ordinului Minoritic, în timp ce pentru anumite aspecte particulare, dar nu secundare, sunt demne de luat în seamă unele mărturii ale contemporanilor. Ne referim, în acest context, la scurta observație a episcopului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spus și cum se va menționa în introducerile la cele două părți ale acestei secțiuni - trebuie supuse unui examen critic atent. Prof. dr. Alfonso Marini PRIMA PARTE CRONICI ȘI ALTE MĂRTURII NON-FRANCISCANE Introducere Ecou al vieții lui Francisc și al franciscanismului din secolul al XIII-lea, o asemenea descriere, atribuită izvoarelor celei de-a treia secțiuni, se potrivește în mod special acestei prime părți, care așază cei mai diverși autori sub un numitor comun de „non-franciscani”, adică de cei care nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestea, putem evidenția câteva motive ce revin frecvent și, datorită acestui fapt, chiar ne arată cum era văzută mișcarea franciscană de către observatorii externi. Amintim totuși unele premise prezentate în introducerea acestei de-a treia secțiuni: nu este adevărat că realitatea franciscanismului s-a putut înțelege mai bine din exterior decât din interior; imaginile lui Francisc și ale Ordinului sunt diferite în funcție de perioada în care scriu autorii respectivi; multe dintre aceste memorii poartă o datare târzie. Ici și colo, în căutarea episoadelor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestei curți interioare a mănăstirii (care este lumea întreagă)” (FF 2230). Frații nu au o curte interioară, nu trăiesc experiența lor religioasă între zidurile unei mănăstiri, ci în toate locurile din lume și printre toți oamenii. Este un laitmotiv al franciscanismului din secolul al XIII-lea, așa cum arată Giordano din Giano în cap. 43 al Cronicii sale („Nu știu ce înseamnă o mănăstire”) și Sacrum Commercium, unde, la nr. 63, Domnița Sărăcie îi cere lui Francisc și primilor săi însoțitori să-i arate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
observator atent și liber al cronicii contemporane, a fost maestru în retorică (Ars dictandi) la Universitatea din Bologna. În opera „Rethorica antiqua sive Boncampagnus”, compusă în jurul anilor 1220 și premiată cu lauri, se mulțumește să evidențieze cele două aspecte ale franciscanismului primar, opiniile lui coincizând cu cele ale lui Iacob din Vitry. În „De commendatione fratrum minorum”, scoate în evidență practica franciscană a penitenței evanghelice. În „De dectratione fratrum minorum”, accentuează acest ascetism până a-l descrie ca fiind inuman, mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bun sfârșit spre marea consolare a fraților. II. STABILIREA FRAȚILOR MINORI ÎN ANGLIA DE TOMA DIN ECCLESTON Introducere Tratatul Sosirea fraților minori în Anglia al lui Toma din Eccleston este un document extraordinar de important pentru o cunoaștere justă a franciscanismului de la începuturi și merită o atenție deosebită în calitate de izvor ce oferă o identitate sigură Ordinului Minoritic. Despre autor nu știm nimic, în afară de câteva informații ce pot fi deduse din opera sa, în care nu este prezentat ca protagonist. El se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la o agapă fraternă împreună cu alți confrați sau laici. Obiceiul cordial de a bea un pahar de vin bun, ca penitență, pentru a coborî nivelul răutății și al tristeții, care ar putea să întunece viața fraților, este o perlă de franciscanism (nr. 118: FF 2554). Opera este o galerie numeroasă de portrete, schițe și creionări, pe care fratele Toma o prezintă, asemenea unui narator experimentat, într-un mozaic bine îmbinat, pentru a delimita chipul unei provincii minoritice «franciscane» tipice. Nu este
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alcătuit din informații diferite, dacă uneori ajunge la tonuri aspre - și nu refuză să preia chiar și bârfa -, se ferește totuși de exagerările spiritualilor, acest lucru datorându-se poate viziunii sale echilibrate și puțin îngăduitoare pe care o are despre franciscanism. De la Salimbene, primim înainte de toate, conform unei opinii bine întemeiate, un fel de autobiografie, căci, într-adevăr, întreaga Cronică dă impresia unei enorme autobiografii. Urmează puținele informații despre Francisc și primii însoțitori. Dar cea mai mare importanță o reprezintă capitolul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajungă singur la divinitate, care i se dezvăluia, în urma unor deplieri ale imaginii, printr-una originară, Urbild sau "imagine fără imagine". Altfel, el a reluat prin teoria dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea să regăsească divinitatea printr-un demers personal
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
instituțiile puterii au fost implicate și ele în schimbarea de cod), s-a realizat în centrul și vestul european pe fundalul schimbărilor socio-economice ale comunelor italiane (un model de guvernare eficientă), dar și al redescoperirii gândirii aristotelice. Contribuția inovatoare a franciscanismului (și, implicit, a reluării lui în pictură - la Giotto) a "forțat" despărțirea imaginii occidentale de canonul iconografic bizantin, precum și dezvoltarea artelor în spațiul laic și "democratizarea" spirituală și creativă. Curând, instituțiile puterii și-au găsit un aliat în noua imagine
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]