61 matches
-
supervizoarele lui Perey, s-a opus acestei denumiri deoarece ducea cu gândul mai mult la "cât" (pisică în engleză) decât la "cation." Ulterior, Perey a propus numele "franciu", după Franța. Acest nume a fost adoptat oficial de IUPAC în 1949, franciul devenind al doilea element după galiu care e numit după Franța. I-a fost pus simbolul Fă, dar acesta a fost schimbat în Fr (simbolul de astăzi) la scurt timp după. Franciul a fost ultimul element descoperit în natură, si
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
a fost adoptat oficial de IUPAC în 1949, franciul devenind al doilea element după galiu care e numit după Franța. I-a fost pus simbolul Fă, dar acesta a fost schimbat în Fr (simbolul de astăzi) la scurt timp după. Franciul a fost ultimul element descoperit în natură, si nu prin sinteză, după reniu în 1925. Cercetările ulterioare asupra structurii franciului au fost efectuate de, printre alții, Sylvain Lieberman și echipa sa de la CERN în anii 1970 și 1980. Franciul este
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
I-a fost pus simbolul Fă, dar acesta a fost schimbat în Fr (simbolul de astăzi) la scurt timp după. Franciul a fost ultimul element descoperit în natură, si nu prin sinteză, după reniu în 1925. Cercetările ulterioare asupra structurii franciului au fost efectuate de, printre alții, Sylvain Lieberman și echipa sa de la CERN în anii 1970 și 1980. Franciul este cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură: cel mai stabil izotop al său, franciul-223, are un
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
după. Franciul a fost ultimul element descoperit în natură, si nu prin sinteză, după reniu în 1925. Cercetările ulterioare asupra structurii franciului au fost efectuate de, printre alții, Sylvain Lieberman și echipa sa de la CERN în anii 1970 și 1980. Franciul este cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură: cel mai stabil izotop al său, franciul-223, are un timp de înjumătățire de doar 22 de minute. În contrast, astatinul, al doilea cel mai puțin stabil element ce
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
al său, franciul-223, are un timp de înjumătățire de doar 22 de minute. În contrast, astatinul, al doilea cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură, are un timp de înjumătățire de 8,5 ore. Toți izotopii franciului se descompun ori în astatiniu, radiu sau radon. Franciul e de asemenea mai instabil decât toate elementele până la dubniu. Franciul este un metal alcalin ale cărui proprietăți chimice seamănă cu cele ale cesiului. E un element greu cu un singur
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
doar 22 de minute. În contrast, astatinul, al doilea cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură, are un timp de înjumătățire de 8,5 ore. Toți izotopii franciului se descompun ori în astatiniu, radiu sau radon. Franciul e de asemenea mai instabil decât toate elementele până la dubniu. Franciul este un metal alcalin ale cărui proprietăți chimice seamănă cu cele ale cesiului. E un element greu cu un singur electron de valentă, având cea mai mare masă echivalentă
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
puțin stabil element ce se poate găsi în natură, are un timp de înjumătățire de 8,5 ore. Toți izotopii franciului se descompun ori în astatiniu, radiu sau radon. Franciul e de asemenea mai instabil decât toate elementele până la dubniu. Franciul este un metal alcalin ale cărui proprietăți chimice seamănă cu cele ale cesiului. E un element greu cu un singur electron de valentă, având cea mai mare masă echivalentă dintre orice alt element. Franciul lichid - dacă ar putea fi creat
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
instabil decât toate elementele până la dubniu. Franciul este un metal alcalin ale cărui proprietăți chimice seamănă cu cele ale cesiului. E un element greu cu un singur electron de valentă, având cea mai mare masă echivalentă dintre orice alt element. Franciul lichid - dacă ar putea fi creat - ar avea o tensiune superficială de 0.05092 N/m la temperatura să de topire. Punctul de topire al franciului a fost calculat a fi în jur de 27 °C (80 °F, 300 K
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
singur electron de valentă, având cea mai mare masă echivalentă dintre orice alt element. Franciul lichid - dacă ar putea fi creat - ar avea o tensiune superficială de 0.05092 N/m la temperatura să de topire. Punctul de topire al franciului a fost calculat a fi în jur de 27 °C (80 °F, 300 K). Acesta este totuși nesigur, dată fiind raritatea și radioactivitatea elementului. De aceea, nici punctul de fierbere al franciului de 677 °C (1250 °F, 950 K) nu
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
temperatura să de topire. Punctul de topire al franciului a fost calculat a fi în jur de 27 °C (80 °F, 300 K). Acesta este totuși nesigur, dată fiind raritatea și radioactivitatea elementului. De aceea, nici punctul de fierbere al franciului de 677 °C (1250 °F, 950 K) nu e sigur. Linus Pauling a estimat electronegativitatea franciului la 0,7 pe scara Pauling, la fel ca cesiul; de atunci valoarea pentru cesiu a fost schimbată la 0,79, deși nu există
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de 27 °C (80 °F, 300 K). Acesta este totuși nesigur, dată fiind raritatea și radioactivitatea elementului. De aceea, nici punctul de fierbere al franciului de 677 °C (1250 °F, 950 K) nu e sigur. Linus Pauling a estimat electronegativitatea franciului la 0,7 pe scara Pauling, la fel ca cesiul; de atunci valoarea pentru cesiu a fost schimbată la 0,79, deși nu există date experimentală care ar permite schimbarea valorii pentru franciu. Franciul are o energie de ionizare puțin
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
e sigur. Linus Pauling a estimat electronegativitatea franciului la 0,7 pe scara Pauling, la fel ca cesiul; de atunci valoarea pentru cesiu a fost schimbată la 0,79, deși nu există date experimentală care ar permite schimbarea valorii pentru franciu. Franciul are o energie de ionizare puțin mai mare decât cesiul, 392.811 (4) kJ/mol față de 375.7041(2) kJ/mol pentru cesiu, după cum s-ar aștepta de la efectele relativistice, iar asta ar implica că cesiul e mai puțin
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
sigur. Linus Pauling a estimat electronegativitatea franciului la 0,7 pe scara Pauling, la fel ca cesiul; de atunci valoarea pentru cesiu a fost schimbată la 0,79, deși nu există date experimentală care ar permite schimbarea valorii pentru franciu. Franciul are o energie de ionizare puțin mai mare decât cesiul, 392.811 (4) kJ/mol față de 375.7041(2) kJ/mol pentru cesiu, după cum s-ar aștepta de la efectele relativistice, iar asta ar implica că cesiul e mai puțin electronegativ
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
o energie de ionizare puțin mai mare decât cesiul, 392.811 (4) kJ/mol față de 375.7041(2) kJ/mol pentru cesiu, după cum s-ar aștepta de la efectele relativistice, iar asta ar implica că cesiul e mai puțin electronegativ decât franciul. Franciul ar trebui de asemenea să aibă o afinitate electronică mai mare decât cea a cesiului, iar ionul Fr ar trebui să fie mai polarizabil decât ionul Cs. Se prezice că moleculă CsFr ar avea franciu la capătul negativ al
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
energie de ionizare puțin mai mare decât cesiul, 392.811 (4) kJ/mol față de 375.7041(2) kJ/mol pentru cesiu, după cum s-ar aștepta de la efectele relativistice, iar asta ar implica că cesiul e mai puțin electronegativ decât franciul. Franciul ar trebui de asemenea să aibă o afinitate electronică mai mare decât cea a cesiului, iar ionul Fr ar trebui să fie mai polarizabil decât ionul Cs. Se prezice că moleculă CsFr ar avea franciu la capătul negativ al dipolului
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
mai puțin electronegativ decât franciul. Franciul ar trebui de asemenea să aibă o afinitate electronică mai mare decât cea a cesiului, iar ionul Fr ar trebui să fie mai polarizabil decât ionul Cs. Se prezice că moleculă CsFr ar avea franciu la capătul negativ al dipolului, față de oricare alte molecule heterodiatomice de metale alcaline. Superoxidul de franciu (FrO) se presupune a avea un caracter mai covalent decât congenerii săi mai ușori; acest lucru e atribuit electronilor de pe substratul 6p din franciu
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
mare decât cea a cesiului, iar ionul Fr ar trebui să fie mai polarizabil decât ionul Cs. Se prezice că moleculă CsFr ar avea franciu la capătul negativ al dipolului, față de oricare alte molecule heterodiatomice de metale alcaline. Superoxidul de franciu (FrO) se presupune a avea un caracter mai covalent decât congenerii săi mai ușori; acest lucru e atribuit electronilor de pe substratul 6p din franciu fiind mai implicați în legătură dintre franciu-oxigen. Franciul coprecipitează cu mai multe săruri ale cesiului, cum
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
franciu la capătul negativ al dipolului, față de oricare alte molecule heterodiatomice de metale alcaline. Superoxidul de franciu (FrO) se presupune a avea un caracter mai covalent decât congenerii săi mai ușori; acest lucru e atribuit electronilor de pe substratul 6p din franciu fiind mai implicați în legătură dintre franciu-oxigen. Franciul coprecipitează cu mai multe săruri ale cesiului, cum ar fi percloratul de cesiu, care rezultă în mici cantități de perclorat de franciu. Această coprecipitare poate fi folosită pentru a izola franciul, prin
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
alte molecule heterodiatomice de metale alcaline. Superoxidul de franciu (FrO) se presupune a avea un caracter mai covalent decât congenerii săi mai ușori; acest lucru e atribuit electronilor de pe substratul 6p din franciu fiind mai implicați în legătură dintre franciu-oxigen. Franciul coprecipitează cu mai multe săruri ale cesiului, cum ar fi percloratul de cesiu, care rezultă în mici cantități de perclorat de franciu. Această coprecipitare poate fi folosită pentru a izola franciul, prin adaptarea metodei lui Glendelin și Nelson de coprecipitare
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
ușori; acest lucru e atribuit electronilor de pe substratul 6p din franciu fiind mai implicați în legătură dintre franciu-oxigen. Franciul coprecipitează cu mai multe săruri ale cesiului, cum ar fi percloratul de cesiu, care rezultă în mici cantități de perclorat de franciu. Această coprecipitare poate fi folosită pentru a izola franciul, prin adaptarea metodei lui Glendelin și Nelson de coprecipitare a radiocesiului . Va coprecipita, de asemenea, cu alte săruri ale cesiului, printre care iodatul, picratul, tartratul (și tartratul de rubidiu), cloroplatinatul și
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
din franciu fiind mai implicați în legătură dintre franciu-oxigen. Franciul coprecipitează cu mai multe săruri ale cesiului, cum ar fi percloratul de cesiu, care rezultă în mici cantități de perclorat de franciu. Această coprecipitare poate fi folosită pentru a izola franciul, prin adaptarea metodei lui Glendelin și Nelson de coprecipitare a radiocesiului . Va coprecipita, de asemenea, cu alte săruri ale cesiului, printre care iodatul, picratul, tartratul (și tartratul de rubidiu), cloroplatinatul și silicotungstatul de cesiu. Mai coprecipitează cu acidul silicotungstat, si
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
care iodatul, picratul, tartratul (și tartratul de rubidiu), cloroplatinatul și silicotungstatul de cesiu. Mai coprecipitează cu acidul silicotungstat, si acidul percloric, fără a fi nevoie de alt metal alcalin, lucru ce face posibile alte metode de separare. Aproape toate sărurile franciului sunt solubile în apă. Fr este rezultatul dezintegrării alfa ai Ac și este întâlnit în canități minuscule în mineralele uraniului și toriului. Într-o mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de separare. Aproape toate sărurile franciului sunt solubile în apă. Fr este rezultatul dezintegrării alfa ai Ac și este întâlnit în canități minuscule în mineralele uraniului și toriului. Într-o mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu există aplicații comerciale pentru franciu. A fost folosit la cercetare în diverse domenii ale chimiei
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
întâlnit în canități minuscule în mineralele uraniului și toriului. Într-o mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu există aplicații comerciale pentru franciu. A fost folosit la cercetare în diverse domenii ale chimiei, si a structurii atomice. Rolul său în diagnosticarea cancerului a fost de asemenea cercetat, dar s-a dovedit a
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu există aplicații comerciale pentru franciu. A fost folosit la cercetare în diverse domenii ale chimiei, si a structurii atomice. Rolul său în diagnosticarea cancerului a fost de asemenea cercetat, dar s-a dovedit a fi nepractic. Abilitatea franciului de a fi sintetizat, capturat și răcit
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]