31 matches
-
Dar de câte ori vorbește despre Franța, tata e excitat la culme. A fost acolo În armată. A fost cumva responsabil cu administrarea Parisului după război. Și mami se enervează rău când povestește despre asta. O imită acum pe mama ei. ― Destulă francofilie pentru seara asta, dragă! Ca de obicei când făcea ceva dramatic, coeficientul de inteligență Îi crescu spectaculos. Apoi se aruncă pe burtă. ― A omorât și oameni. ― Chiar? ― Mda, spuse Obiectul, adăugând ca explicație: Naziști. M-am cățărat și eu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe un eveniment pe care îl asimilez cu propria-mi existență, cotidiană dar și intimă. Mă simt puternic atașată Hexagonului, cu trecutul și prezentul unei civilizații și culturi cu care mă contopesc. Militez de o viață pentru Francofonie, dintr-o Francofilie profundă. La cea de a 35-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Paris, 2-7 iulie a.c., am auzit pentru prima oară, în discursul unui lingvist, vorbindu-se despre “francomania românilor”, alături de francofonia și francofilia lor. Iată răspunsul meu, rostit
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
viață pentru Francofonie, dintr-o Francofilie profundă. La cea de a 35-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Paris, 2-7 iulie a.c., am auzit pentru prima oară, în discursul unui lingvist, vorbindu-se despre “francomania românilor”, alături de francofonia și francofilia lor. Iată răspunsul meu, rostit în Palatul Bourbon, sediul Adunării Naționale a Franței: Merci, Monsieur le Président, d’avoir accepté de me donner la parole. Cher Monsieur le Professeur, Chers collègues parlementaires, En double qualité de linguiste professionnelle et députée
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
n-au prea avut ocazia să stea față-n față, nu În ultimul rînd deoarece fiecare dintre ei considera că scena culturală a propriei evoluții este singura care contează. Așa, de pildă, Wittgenstein și Husserl s-au ignorat. Tot așa, francofilii de la noi nu-l au În bibliografii pe Ihab Hassan și scapă rostul termenului postmodern atunci cînd află că, de pildă, Michel Tournier și John Barth sînt considerașți ca Împărtășind aceeași gîndire subiacentă - postmodernă. Într-un număr jubiliar din Le
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Orizontul rustic... și din Fețele orașului. SCRIERI: Aventura memoriei, București, 1983; ed. (Zaharia Stancu sau Aventura memoriei), București, 2003; Orizontul rustic în literatura română, București, 1985; Fețele orașului, București, 1988; Vis și reverie în literatura română, București, 1994; Francofonie și francofilie, 1995; Îngeri, demoni și muieri, București, 1999; Dicționar de comunicare, București, 2001; Tehnici de informare și comunicare, București, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Aventura memoriei”, RL, 1983, 29; Dan C. Mihăilescu, „Aventura memoriei”, CNT, 1983, 33; Cristian Livescu, „Aventura memoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de proveniență italiană sau germană. Modelul cultural prestigios este cel francez și majoritatea pictorilor care trimit "desemnuri" sunt, de asemenea, francezi, francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță colaborarea lui Alexandre Séon, Etienne Azambre, G. Rochegrosse, A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand Khnopff (Bruxelles) și a britanicului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]