238 matches
-
unduia În bătaia vântului sau se plia sub greutatea vreunei păsări minuscule În repaus. O basculantă plină cu var nestins moțăia și ea În căldura amiezii lângă balta cu trestie. Șoferul mușca dintr-o rudă de salam și dintr-o franzelă. Pe rând, bineînțeles. Muștarul Îl ținea pe bord și se servea din el cu arătătorul mâinii stângi. Masa a durat cam o jumătate de oră. Desertul era o bere Bucegi. În tot cartierul acela selenar, trestia doar era vie, grațioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nimic. Întrebările străinului sunt foarte logice. Acesta continuă să îi vorbească cu naturalețe, ignorând că ea nu răspunde. Se comportă de parcă ar cunoaște-o de când lumea. Nu vă este foame ? Am găsit la bufetul gării, care tocmai se închidea, o franzelă și niște cașcaval iar în rucsac am o sticluță de horincă maramureșeană care face bine la frig. Dar, nu mi-ați spus care este ținta călătoriei dumneavoastră prin fundul ăsta de țară... Bărbatul și-a scos căciula ca să o scuture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
al ei, ceea ce i-a înlesnit să mai înregistreze câteva frânturi dintr-o discuție neînțeleasă: Eine Suppe von Kaninchen... Ein Schnitzel von Kaninchen... mit weis Brot... Ein Schnaps... und ales tzurik!.. (O supă de iepure... Un șnițel de iepure cu franzelă... Un șnaps... și toate cele restituite!..) Zamfira a mai auzit și alte frânturi din vorbirea frizeriței, fără să le mai rețină, și, intrigată, și-a zis că aiștia s-au sălășluit la noi de ani și ani, dar n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai mult lapte, mai mult unt, parizer și hăinuțe noi. După aceea, am adormit și am visat un vis frumos, cum că eram într-un oraș unde oamenii nu se temeau unii de alții, unde se vindeau mulți covrigi și franzele fără număr, dar și napolitane, plăcințele și bomboanele pe săturate, la fel și fructe de toate felurile. Dar tu, soră-mea, să nu spui la nimeni despre ce ți-am ciripit eu ție, deoarece acestea sunt mari secrete de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
recoltare pe timp de vară-toamnă și în rest, doar sărăcie lustruită și copii cu nemiluita... Dar, de data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa sătul și bine băut parcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa sătul și bine băut parcă nu-și amintește să mai fi fost vreodată... și la chimirul lui lustruit de vreme cu peste una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cârnaț și cum cea mare i-a dat bucata lui, dar i-a spus să nu mai cârâie ca cioara și să zică seleam, mai mare dragu, măi Giovan... Ia uite-i cum dorm toți patru cu burțile pline de franzele și seleam... Lasă-i să doarmă, Bianco! Să facă și ei câte un caca mare de român, ca să mă pot bucura și eu la vederea unor țuguiați cu adevărat gospodărești, că când văd pe prispă numai niște căcăraze, mă cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai bine în postul de cafegiu al regelui, pare-se mare amator de cafea, la rându-i. Și, desigur, pretențios, ca toți autenticii cunoscători. Herdan, Herman erau marii brutari ai urbei - autoarea îl scapă din vedere pe Gagel, maestru în franzele, precum mai vechiul Babic, cel cu coltucul, Rochus servea mezeluri, dar și Potsudeck, nenumit, cofetăriile sunt amănunțit descrise, cu produsele și prețurile lor. Vine apoi vorba de localurile unde bărbații își luau aperitivele - un obicei pierdut. Un aperitiv la "Oteteleșanu
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
într-un "joc" pe această temă, transmite Mediafax. "Eu am spus doar că nu va ajunge pâinea 5 lei, așa cum spun cei de la Realitarea, deși și Antena 3 probabil că împărtășește aceeași viziune. Eu consum pâine ca toți românii, fie franzelă, fie pâine albă, pâine de secară, de care găsesc. Prețul unei pâini este mai mult decât prețul unei franzele, prețul unei pâini feliate este mai scump decât al unei pâini obișuite și uite așa ne descurcăm în viața de zi
Boc nu știe cât costă o pâine () [Corola-journal/Journalistic/49070_a_50395]
-
așa cum spun cei de la Realitarea, deși și Antena 3 probabil că împărtășește aceeași viziune. Eu consum pâine ca toți românii, fie franzelă, fie pâine albă, pâine de secară, de care găsesc. Prețul unei pâini este mai mult decât prețul unei franzele, prețul unei pâini feliate este mai scump decât al unei pâini obișuite și uite așa ne descurcăm în viața de zi cu zi. Nu o să intru în jocul dumneavostră, știu ce urmăriți, dar vă pot spune cu siguranță că știu
Boc nu știe cât costă o pâine () [Corola-journal/Journalistic/49070_a_50395]
-
veșnica poveste a managementului cultural. Nu avem banii pentru cultură pe care-i are Germania, firește, dar - cu marea excepție a Institutului Cultural Român - instituțiile noastre din domeniu nu au deocamdată nici viziune, nici pricepere în gestionarea culturii. Crezi că „franzela pufoasă a exilului“, cum spunea Caragiale răsturnând clișeul pașoptist, este o soluție pentru un scriitor român de azi? Ce pledează pro, ce contra? Nu avem toți norocul unei moșteniri căzute din cer ca să ne facă franzela mai pufoasă, în țară
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
gestionarea culturii. Crezi că „franzela pufoasă a exilului“, cum spunea Caragiale răsturnând clișeul pașoptist, este o soluție pentru un scriitor român de azi? Ce pledează pro, ce contra? Nu avem toți norocul unei moșteniri căzute din cer ca să ne facă franzela mai pufoasă, în țară sau în exil. Dacă vrei să trăiești în exil, întreabă-te în primul rând din ce vei trăi. {i, cum omul nu trăiește numai cu pâine, mai întreabă-te cine-ți va da în exil demnitatea
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
este peremptorie. Încolo, reluări obositoare de replici tot mai sterile ca expresivitate. Amintirile secvențiale edifică o vârstă aurorală, greu de refăcut în actualitate. Dan Lungu este un specialist în mediile periferice și un chirurg apreciat al mentalității post-comuniste. Copilăria lui Franzelă este aidoma multor decreței, cu foarte probabile cenzuri verbale. Dar să zicem că scriitorul mizează pe categoria derbedeului, a vagabondului - alt marginal al copilăriei văzute solar și neprihănit. S-a observat că Dan Lungu alege o soluționare a prozei lui
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
alcoolicilor are ceva din inocența copilăriei. La mijloc e și un joc nu tocmai potrivit. Dar necesar ca efect artistic. Ceea ce dă anvergură acestui roman este felul în care se unifică cele două discursuri - al trecutului și al prezentului. Victor - „Franzelă”, acest „faraon de mahala” - este recuperat de un narator docil și empatic în mijlocul unui anotimp apocaliptic. Ajuns ca ajutor la un stabiliment pentru copii cu deficiențe, Victor se trezește conducătorul unei găști improvizate - una refăcută hidos, din copii angelici, însă
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
civilizarea și-au dorit-o, cu ardoare și-n toate felurile, oamenii timpului? Organizarea e, în linii mari, ca a oricărei cărți de bucate. Începe cu supele, între care o ispititoare supă pisată (un soi de consomé din pui și franzelă prăjită), continuă cu mâncăruri din pui, apoi cu mâncăruri mai grele (de la vită sau miel la vânat), deserturi și băuturi. Când autorii, practicieni, la rându- le, ai artei pe care o propovăduiesc, simt că se împiedică de o situație care
Gusturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4371_a_5696]
-
clasic, despre care scria în câteva rânduri Simona Cioculescu, este Caragiale, comentariul făcând trimitere mai totdeauna la inedite. Ea vine, de obicei, cu mici completări la monografia, devenită clasică a socrului ei, Șerban Cioculescu. Astfel, în articolul I.L. Caragiale și franzela exilului se referă la moștenirea Momuloaiei și la intenția (nerealizată) a dramaturgului de a scrie o piesă cu eroii din O noapte furtunoasă, aflați la o altă vârstă, ajunși la o stare de prosperitate, care le permite să parvină în
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
puțin peisajele. Dar și versanții de sud sau est al Carpați-lor au priveliști asemănătoare. Ardelenii nu au însă bărăganul, marele generator de grâu, pâinea țării. De aceea mănâncă preponderent cartofi care schimbă omul. Dar de când generalizarea comerțului le-a adus franzela pe masă parcă Ardeleanul nu mai este Ardelean. Nu numai franzela de grâu a schimbat mentalitatea și, în special, îndepărtarea de Europa. Cum? Doar toată țara face parte din continentul european. De câțiva ani chiar am intrat în comunitatea Europei
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
au priveliști asemănătoare. Ardelenii nu au însă bărăganul, marele generator de grâu, pâinea țării. De aceea mănâncă preponderent cartofi care schimbă omul. Dar de când generalizarea comerțului le-a adus franzela pe masă parcă Ardeleanul nu mai este Ardelean. Nu numai franzela de grâu a schimbat mentalitatea și, în special, îndepărtarea de Europa. Cum? Doar toată țara face parte din continentul european. De câțiva ani chiar am intrat în comunitatea Europei. De unde aberația că Ardealul s-ar îndepărta de Europa? Ce a
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
șir. Ziua de-o bere era mai sobră. Făceau filosofie. Mai depănau amintiri. Des, comentau evenimente politice. Și, de supărare, beau. Ei bine, alaltăieri, înainte s-ajungă la Cireșica, intraseră într-un La doi pași cumpărând un miniparizer și o franzelă. Se rugaseră pentru felierea produselor. Intraseră apoi în Cișmigiu. Găsiseră o bancă pe-Aleea șahiștilor. Era liniște. Nici țipenie de om. Mai erau niște ore până să vină împătimiții. Și mâncară hulpav, așezând strat pentru ce-avea să vină! Când
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
Asociere cu UE, iar ministrul de externe, Guido Westerwell, a îndemnat „cu insistență”, guvernul ucrainean să „se abțină de la orice formă de violență”. SUA prevede eventuale sancțiuni vizând conducerea Ucrainei, iar Victoria Nuland, adjunctul Secretarului de Stat a împărțit miercuri franzele protestatarilor, promițându-le sprijin, la fel precum și prim-miniștrii Canadei, Poloniei etc. Mai mult ca atât, cunoscutul actor din Hollywood, George Cloony, le-a exprimat susținere tuturor ucrainenilor, care luptă pentru apărarea drepturilor personale și afirmarea valorilor democratice în Ucraina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
destin care merită să fie știut de toți oamenii. Prototipul țăranului, muncind pământul și făcând pâinea, este surprins admirabil și emoționant în poezia „Eroii pâinii”: „Din brazda aspră și trudită, / Din bob rotund, din frământare, / Din mâna mamei, obosită, / Iese franzela, cu sudoare. // Hambarele au obosit / Sub greul lanului cu rod; / Încet, încet au putrezit / Și scândurile lor de pod. Cuptorul cere îngrijire / Spre-a coace fața lui Hristos, / Bătrâna-n tremurânda-i fire / Se-nchină zilnic, mai frumos. // Celor ce
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
moment dat cântând cu adevărat. Va trebui să găsesc o soluție. - Maestre, dar la nunți ați cântat sau cântați? - Nu. Nu cânt la nunți. A fost o perioadă în studenție când n-am avut cu ce să-mi cumpăr o franzelă. Și mă solicitau să cânt la nunți pe bani. Și nu m-am dus. Toată sâmbăta, duminica ei îs la nuntă și se transformă într-un fel de lăutari. Luni, vor să fie profesori. Nu se poate. Și marți vor
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
într-o zi de 20. În copilăria în care s-au rostogolit anii războiului și ai secetei (ce a urmat), am învățat să prețuiesc pâinea, pentru că atât eu cât și sora mea, consideram o sărbătoare ziua, când se împărțea o franzelă. Singura bucurie erau cărțile împrumutate de la biblioteca de cartier, ce se afla în colțul străzii. Aveam cea mai încărcată fișă de cititor. Cred că atunci mi-am jurat, că îmi voi cumpăra cărți , când voi avea banii mei. Astăzi, biblioteca
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
noaptea pașii copiilor, care treceau spre focuri, zăpada scârțâia sub bocanci, noaptea avea o lumină albăstruie. În ziua de 23 decembrie, bunica frământa aluat de pâine. Mă așezam pe ladă, în bucătăria caldă, mâinile bunicii modelau aluatul ca pe o franzelă. Bunica tăia bucăți pe care le punea în tavă, ca să mai crească, în timp ce ochii ei de mentă verde, cu nuanțe de miere la lumină, supravegheau oalele de pe plită. Mașina de gătit își deschidea larg, gura neagră, apoi zâmbea când bunica
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Le simțea cât de fericite sunt și se bucura împreună cu ele. La acest gând, involuntar, și-a pipăit încheietura brațului stâng. A tresărit. Nu avea borseta. „Pe ce bani să-mi iau pâine? Și cu ce să cumpăr vrăbiuțelor o franzelă micuță?” se întreba el, dezamăgit. „Unde...? Ah, da! Pe pat, când m-am odihnit... Am să cumpăr când mă întorc. Merg acasă, iau banii, merg la pâine și gata! Că tot sunt aproape, merg la banca mea din adolescență și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]