112 matches
-
intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a eșecului oricărei inițiative creatoare și strategie a zborurilor frânte. Asemenea „manipulări” au fost alimentate nu doar de realități politice și sociale inducând imobilism, suspiciune, paranoia și schizofrenie la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Brumariul, Rob Codru, Muza tragică, Toamnă, trimisul). Specifică e melancolia, ce seamănă tot mai mult cu jalea grea din doinele populare. Delicatețea suavă, compătimirea, duioșia învăluie acum codrul „frate” și „tată”, muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează solipsismul inițial, existența însăși încetând a mai fi pură negativitate. Ca urmare, tonul elegiac câștigă teren, regretate fiind clipa pierdută „în valea delicatului Prier” (Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea (Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Dumnezeu cel Sfânt Să vrem noi sânge, nu pământ Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți nu veți scăpa, Nici în mormânt!" Atent la psihologia maselor, Tudor Arghezi avea să zugrăvească și el fraternizarea cu țăranii a muncitorimii și a intelectualității, scăpându-i de tragerea la răspundere de către justiție: „Doi câte doi, sătenii răzvrătiți Aveau să fie puși... să-și sape groapa șimpușcați. Căprarul se lăsase dus de gând, Când gropile erau gata, Trăgea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un „centru spiritual asiatic” apare ca atare În jurnalul la Zerlendi 2. Seriozitatea modelului - tăcut și solemn- e spartă de manipularea retorică. Dan Petrescu menționează cum, În 1926, „Ïambhala ar fi salutat noua republică” sovietică! După tiparul, firește, al videi fraternizări Între popoarele omului nou3. „De unde se vede că bună parte din ceea ce luăm noi drept fantastic rezultă dintr-o carență de inițiere.” 4 Eliade notase Într-un mic studiu publicat În ianuarie 1936: „Este ciudat că nici În mileniul V
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a pupat Iașa, toți se uitau la noi, mirați probabil că ne îmbrățișam, eu român, el rus. Era în gară și reporterul de la ziarul fabricii, ne-a făcut poză și am apărut în ziarul Rulmentul, unde s-a scris despre fraternizarea și prietenia tineretului român cu armata sovietică. Fuga din exil C. I.: Când și cum ați plecat din domiciliul forțat de la Râmnicu Sărat. R. R.: După 1953, mama se ducea în continuare, săptămânal, să facă prezența la Miliție, dar controalele
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care se afla în exil în Elveția, se înapoiază în Rusia și impune Partidului său bolșevic tezele „din aprilie”, de esență radicală: el refuză continuarea războiului, recuză ideea unei republici parlamentare și guvernul provizoriu, și preconizează luarea puterii de către bolșevici, fraternizarea pe front și naționalizarea pământului. El menține această linie și atunci când, pe 19 mai 1917, este format un nou guvern cuprinzând nouă miniștri K-D și șase specialiști, printre care Kerenski la Ministerul Războiului. în mai, 20 de milioane de alegători
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Dar, deja, criza revoluționară se amplifică. Guvernul provizoriu, dominat de o diviziune analogă celei a Revoluției Franceze crede că mobilizează țara lansând, pe 1 iulie, o mare ofensivă militară. Aceasta sfârșește dezastruos și provoacă o dezagregare accelerată a armatei - indisciplină, fraternizări, dezertări. La țară, tulburările se înmulțesc, îndeosebi în momentul ocupării marilor proprietăți de către țărani, și trec de la 14 în martie, la 259 în mai și la 1122 în iulie. în orașe, comitetele muncitorești încep să controleze întreprinderile, fapt care duce
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se transformă, pe nesimțite, în povestirea unei aventuri captivante. Nu întâmplător, autorul decide să exploateze resursele consacrate ale eposului de călătorie și ale taifasului de popas, care - în istoria literaturilor europene, cu precădere în secolul al XVIII-ea - oferiseră pretexte generoase fraternizării dintre proza de observație și metaliteratură. Groșan este printre puținii creatori de școală nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
eficientă numai dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: elevii au o anumită maturitate psiho-afectivă și au dobândit conștiința de sine. Practicile moderne inovatoare repoziționează strategiile de intervenție în cazul abaterilor comportamentale, subliniind existența unor tehnici mult mai eficiente: dominarea, negocierea, fraternizarea, strategia bazată pe ritual și rutină, terapia ocupațională, susținerea morală. 1. Strategia de dominare: se află în strânsă legătură cu pedeapsa și se fundamentează pe un ansamblu de relații asimetrice profesor-elevi; mai mult, comportamentul de bază al profesorului vizează impunerea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
vedere al managementului clasei, această negociere se prezintă sub două aspecte: 22 explicită (consensuală) implicită (ascunsă, realizată cu elevi care vor exploata permanent limitele de toleranță ale profesorului, determinându-l să accepte lucruri care se abat de la normele stabilite). 3. Fraternizarea: survine ca o consecință a imposibilității cadrului didactic de a domina situațiile apărute în clasă și / sau elevii. Aceasta pune dascălul în situația de a ceda, de a se complace, de “a se alia” cu elevii. 4. Strategia bazată pe
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
30. Va folosi termenul pleiadă ca sinonim pentru generație, pentru care impune și o serie de criterii de delimitare, existența unei metode, negația creatoare, delimitarea față de înaintași, spiritul de tinerețe, conștiința valorii, subliniind că nu sunt esențiale sincronizarea debutului și "fraternizarea", ci doar crearea unei opere durabile. Acest fapt ni s-a părut relevant și în discutarea generației numite aici albatrosiste, opera fiind cea care-i apropie pe acești scriitori, mai mult decât întâlnirea efemeră în redacția revistei Albatros. Poate de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de apariție: „Fără să aparție nici unui partid politic, «Viața socială» a luptat și va lupta pentru marele ideal de emancipare și cultură al socialismului”. În acest spirit N. D. Cocea se situează în apărarea soldaților condamnați la muncă silnică în urma fraternizării cu țăranii răsculați în 1907 (Din fundul ocnelor), pledează pentru eliberarea lui I. C. Frimu și a altor socialiști arestați (Justiție de clasă), salută „sărbătoarea muncii”. O anchetă amplă se referă la introducerea votului universal, exprimându-și opiniile Mihail Sadoveanu, Ovid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
pentru partidele importante. A fost rezultatul direct al dispariției fostului departament al agit-prop, Înlocuit În comitetul director al PDS de un Antieiszeitkomitee, ale cărui funcții erau mai restrinse. Scrisoarea-program a acestui comitet, constituit În octombrie 1990, Isi propunea să asigure „fraternizarea artiștilor de stingă, a teatrelor și atelierelor de creație, susținute de oamenii de știință și de artă.” Prima discuție pe care a organizat-o acest comitet În ianuarie 1991 se intitula: „Nimeni nu-i obligat să facă mai mult decît
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În fapt, din Antichitate pînă în Evul Mediu, „sărbătorile lui decembrie” prezintă aceleași caracteristici. În primul rînd, împodobirea clădirilor cu plante verzi ; apoi, darurile pe care oamenii și le făceau unii altora sau pe care le aduceau copiilor ; în sfîrșit, fraternizarea între bogați și săraci, stăpîni și slugi. Cînd analizăm faptele mai îndeaproape, ies la iveală unele analogii de structură la fel de frapante. Ca și Saturnaliile romane, Crăciunul medieval prezintă două trăsături sincretice și opuse. Este în primul rînd o adunare și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
concluzie importantă care se degajă din analiza acestor contacte materializate epistolar este aceea că studenții ardeleni aflați la Padova s-au confruntat cu un mesaj ideologic de inspirație mazziniană. Caracteristicile evidențiate mai sus converg tocmai spre o astfel de imagine. Fraternizarea cu toate națiunile oprimate, apelul la solidaritatea revoluționară a „popoarelor orientale”, acțiunea politică subterană, de tip carbonar, demagogia populistă și mesianismul național - reprezintă teme constante ale programelor de acțiune lansate de Mazzini XE "Mazzini" . Evoluția lui Papiu XE "Papiu" Ilarian
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
multe din televiziunile lumii. La fel ca în primele două cărți, și aici Iliescu se ocupă de Timișoara: de data aceasta precizează că punctul culminant al revoltei timișorene a fost ieșirea masivă în stradă, în 20 decembrie, a muncitorimii și fraternizarea armatei cu protestatarii. În ceea ce privește posibila implicare a unor „agenturi străine”, cum le numea Ceaușescu, Iliescu este adeptul unei poziții a jumătății de măsură, care îi poate satisface parțial și pe interpreții conspiraționiști ai evenimentelor din decembrie 1989: „Cercetările ulterioare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
stimulat revolta și explozia populară, devenite treptat revoluție. Momentul-cheie l-a constituit eșecul mitingului din 21 decembrie 1989 și formarea grupurilor de manifestanți în diferite puncte centrale ale Bucureștiului. Ziua de 22 decembrie a fost importantă, susțin autorii, prin prisma fraternizării Armatei cu demonstranții din capitală. Perioada 22-31 decembrie 1989 este considerată, în schimb, a fi fost un „păienjeniș” al diversiunii triple: psihologică, radioelectronică, teroristă (p. 130); această diversiune multiplă a fost sprijinită din străinătate, dar și din interior (prin agenți
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și „defecțiuni de cooperare și colaborare” în cadrul ei. Lucrarea este în mod demonstrativ menită să fie o ripostă la adresa vocilor care au culpabilizat Armata pentru prestația din timpul insurecției timișorene, la începuturile ei. Deși evidențiază emfatic „verticalitatea” Armatei române, respectiv fraternizarea dintre militari și revoluționari ori, mai apoi, implicarea ei în apărarea revoluției, lucrarea coordonată de Codrescu admite existența unor erori, deficiențe și disfuncționalități ale Armatei în decembrie 1989 sau chiar etapizează prestația acesteia după cum urmează: 1) 16-22 decembrie, când Armata
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
francez, Gueroulle, nu s-a amestecat în evenimente. Sturdza califica acțiunea celor doi ca „inutilă și lipsită de diplomație”, iar pe cea a revoluționarilor „izvorâtă din ambiții personale”. Gardner arăta și că „consulul francez este foarte mulțumit de gesturile de fraternizare din Iași cu evenimentele din Franța ale guvernului republican”, adăugând că” „în discuțiile care au avut loc în Iași se crede că un impuls străin a fost dat spiritului de contestare a autorității”. El scria încă din martie că „singurul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ai clivajului identității aculturate. Gounongbé descrie mai multe mecanisme de control pe care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la același rezultat, dar prin intermediul proiecției, „aruncând în afara individului acele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
La începutul secolului XXI, se părea că obstacolul naționalist va fi ușor depășit și civilizația globală, noua ordine mondială, guvernul mondial etc. au devenit iminente. Obstacolul ideologic dispăruse, brusc, în 1990 și se părea că „marea îmbrățișare a lumii” pentru „fraternizarea universală” a început. Dar, la fel de brusc, în primii ani ai secolului XXI s-a înălțat amenințător din genunile istoriei un obstacol uitat, dar niciodată surmontat: cel religios. În anii ’90 se părea că marile religii - creștinismul, mozaismul, islamismul, budismul, confucianismul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau de acord cu lupta pentru renaștere și unitate națională, au fost Costache Negri, Vasile Alecsandri și Nicolae Docan, așa cum reiese dintr-o scrisoare a acestora, din 3/5 august 839, către Ion Ghica. Scrisoarea prin care Alexandru Golescu anunța fraternizarea moldovenilor cu muntenii la Paris, a fost interceptată de poliția secretă de la Viena, de unde s-a făcut cunoscută și Cabinetului de la Petersburg. Nesselrode îl informa pe consulul rus de la București că niște „odioase mașinații” se urzeau în Țara Românească și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ideologie care îi era fundamental străină, cântecele acelea nu le-am uitat niciodată. Îmi stăruie încă în amintire, ca un ecou al acelor ani trăiți în mirajul tinereții cu tresăriri de groază ce prevesteau viitorul. După o scurtă perioadă de fraternizare a sovieticilor cu Aliații occidentali prezenți la București îndată după armistițiu (vezi jurnalul lui Jean Mouton, Journal de Roumanie*), atmosfera s-a schimbat dintr-odată... Străinii au fost rugați să și facă bagajele și să părăsească România. Reforma învățământului și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
afectiv, cât și în plan cognitiv, cu consecințe dependente de maturizarea morală a copilului. Investigațiile moderne oferă spre selecție cadrelor didactice o serie de strategii de intervenție dintre care cele mai reprezentative sunt (vezi Kessel, 1995): strategia de dominare, negocierea, fraternizarea, strategia bazată pe ritual și rutină, terapia ocupațională și strategia de susținere morală. 1. Strategia de dominare se regăsește în spațiul de descriere alocat anterior pedepsei și pe care o vizează în plan practic. Susținerea teoretică se face prin structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]