380 matches
-
Dăscălescu. Spiritul critic își găsește în tânărul fiu de boier, cu studii în Elveția, un începător de soi în cultura noastră, chiar cât privește rostul criticii. Ce este critica (literară)? "Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanterie și obiceiurile literaturii străine introduse cu patos în pământul român, dar critica sănătoasă ce răspândește bunul..." Și această critică "sănătoasă", afirmativă cum spunem noi astăzi, e necesar să aibă judecată nepărtinitoare, cunoștința lucrurilor și a oamenilor. Și
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
grave jurăminte că sunt gata să moară pentru «adevărul» lor (care niciodată nu e al lor, căci e plagiat) pentru ca să-i vezi servind într-o singură zi alte câteva adevăruri opuse între ele, contra onorar firește, dar cu aceeași retorică frazeologie de apologeți trăind întru absolut.“ Nu știm sigur dacă aceste rânduri fac un portret al lui Grigore Popa sau o caricatură generică, împrumutând trăsături de la mai multe personaje. E mai mult decât probabil că printre cei pe care îi avea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în termeni, maxime cvasi-disimulan(t)e, adevăruri abisalizate ludic ce respiră un absurd ubicuu, iritant, secat de sens și pildă: După un asemenea șir de "adevăruri abisalizate ludic", parcă simți nevoia să te răcorești cu lectura lui Hegel, a cărui frazeologie rebarbativă e floare la ureche pe lîngă eșantionul de mai sus.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
locul intelectualului, de raporturile ideologiei cu infrastructura, ei n-ar fi decît niște oportuniști, angajați - altfel cum? - "într-un soi de lichidare pur oportunistă și cinică a tradiției leniniste". Gauchism-ul lui Phillip Sollers transpare așadar cu necruțare de sub stratul unei frazeologii aparent nonangajate, punînd-o în mare dificultate. E o postură proprie unui număr apreciabil de intelectuali francezi din anii 1970-1980, de cînd se pare că datează interviurile lui Nicholas Catanoy și care încă nu a dispărut. Expresie a unei bune stări
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
Tonul trebuie neapărat să fie de sfîrșit de lume, iar hiperbola groasă trebuie să acopere fleacul pe care îl spui. Rețeta de obicei nu dă greș: orice banalitate e bună dacă o rostești cu gravitatea unui oracol. Rezultatul e o frazeologie gongorică care dă impresia de profunzime. Numai că dincolo de luciul vorbelor nu se ascunde nimic. Citatul de mai sus deschide un articol despre fotbaliști: Maradona și Messi. Nu putem decît să regretăm că Traian Ungureanu nu a rămas un comentator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
nu Europa, ori țara, ci utilizarea bombastic-frauduloasă a celor două noțiuni. De aici și actualitatea lui, frapantă. După 1989, și România, și Europa au fost introduse în atâtea propoziții goale, circumstanțiale, conjuncturale, încât referentul s-a văzut evacuat dintr-o frazeologie abundentă și redundantă. Așa cum România nu poate fi înțeleasă corect - ci ca o caricatură - din colecția revistei "România Mare", nici Europa (prin care înțelegem Europa Occidentală) nu se lasă descifrată din discursurile de plastic ale europeniștilor de serviciu. Ca să apelez
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
a dârzei amăgiri. E înălțătoare imaginea cosmogonică răsturnată într-un ceaun cu mămăligă, din Prânzul, dar se trece repede, pierdută în catastiful unor minuni de uz local. De pildă, unul îl vede pe Dumnezeu, lucru „ieșit din comună" (vanitatea ia frazeologia pe sus...), fiindcă megieșii lui văzuseră, de când erau, doar pe dracu'. Acela, vizionarul, devine sfânt și pleacă, „înotând prin pustiu și certând omenirea/ Până aproape de Caracal." Un sfânt caraghios și tragic, ca Nastratin al lui Barbu, ca Lelița care, tot
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
oricând compara cantitativ, sub raportul numărului de pagini). Și nu numai premisa. La un moment dat asistăm la o scenă în care, practic, Calistrat creează, prin forțe proprii, limba de lemn: „Mereu, în comunicatele, hotărârile și articolele din Scînteia, dincolo de frazeologia descusută, penibil bombastică, se mai strecura și câte un... dacă nu un adevăr sau o concluzie logică, măcar resturile acestor forme de gândire «reacționară», «mic-burgheză». Peste tot dădeai de aceste «resturi», cât de cât inteligibile, care îi puteau acuza pe
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
Rodica Zafiu În Craii de Curtea-Veche există o comparație atribuită frazeologiei populare, dar deloc comună, ba chiar șocantă prin asocierea contrastantă și prin ambiguitate. În descrierea farmecului apus al Penei Corcodușa, sunt pomeniți ochii „mari verzi, verzi-tulburi, lături de pește cum le zice românul, genați și sprâncenați, cu privirea cam rătăcită
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
de volume Cronos autodevorându-se, amintirile, apărute la Editura Curtea Veche, ale fostului secretar al CC al PCR, rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu” și membru al Comitetului Executiv pînă la prabușirea regimului, Dumitru Popescu, zis și Dumnezeu. Titluri bombastice, metafore baroce, frazeologie adeseori vidă de orice conținut: Angoasa putrefacției, Reducția celulară, Panorama răsturnată a mirajului. Cu excepția redactorilor editurii, a unor împătimiți istorici ai culturii sub comunism, precum Eugen Negrici, N. Manolescu, Cristian Vasile, Cornel Ungureanu, Liviu Malița, Alex. Ștefănescu, Ana Selejan, Nicolae
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
urmă: totuși, câinele sur (în locul celui surd) era doar un exemplu de pierdere a motivației, nu și de îmbinare absurdă. Părul de găină e cu atât mai interesant: arată cât de mult contează în utilizarea limbajului - și mai ales a frazeologiei - obișnuința, familiaritatea cu o secvență sau o structură prefabricată - și cât de puțin este luată în seamă motivarea ei logică. Expresia dovedește și rolul esențial pe care îl are în variația lingvistică asemănarea fonetică. Evident, a i se face părul
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
gnoseologic, etic, estetic și pragmatic. Intenția e augustă, dar rezultatul e din categoria clișeelor care exasperează prin sonorități de pahar spart. Cartea e un model de creștere fractalică prin repetarea pînă la repudiu a poncifelor savante, căci oriunde deschizi cartea, frazeologia care te întîmpină e placidă și inexpresivă: „Prin, contrast, la nivelul praxisului, abundența replierii pe sine vădește vocația înalt cognitivă pe care o presupune angajamenul vital și o necesară convergență către tenacitatea răbdătoare a unei întârzieri înțelepte care evită de la
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
I, 3), „o tăiași groasă, nene” (ibid.), „aoleo! ce dă mai fluturi!” (II, 6), „Aoleo! mi-a scăpatără pă dinainte!” (II, 7), „aoleo! ne-a pocnitără-n pălărie” (ibid.). Cele mai multe replici sunt colocviale, cu o prezență puternică a lexicului și a frazeologiei jocului de cărți, inclusiv a formulelor într- o franceză aproximativă (goană dă fante, mazu, paroli, chit a dublu, setleva, chensleva etc.). În limbajul unor profesioniști ai trișatului la joc, e normal ca unele dintre aceste formule să fi căpătat sensuri
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
adică, intelectual la ea. Chiar în revista noastră, în ancheta dedicată dramaturgului (apărută ca supliment, cu câteva numere în urmă), am citit cu oroare câteva (nu puține) puncte de vedere denotând, de nu de-a dreptul impostură, măcar primitivism cultural. Frazeologie golită de conținut, clișee școlărești, provincialism zgomotos. Acestea toate, repet, din partea unor oameni care, în mod public (adică în rubricile pe care le dețin într-o gazetă sau în alta), salută, periodic, noutatea câte unui punct de vedere. A doua
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
În românește Fenomenologia spiritului e un supliciu menit spiritelor cu înclinație pentru tortura psihică, vibrația de metal a conceptelor nemțești topindu-se în glazura senzuală a unei limbi în care ariditățile abstracte ale originalului capătă invariabil un aspect apos, de frazeologie interminabilă. În română, Hegel sună diluat, confuz și exasperant de incoerent, în virtutea unei dizgrațioase revărsări de termeni nefirești. A-l citi în această formă duce la o inevitabilă scîrbire de exercițiul filosofic. Noica a simțit pericolul de a repudia cartea
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
Mușatini, cu plăieși, logofeți și zimbri, la toate serbările naționale și omagiile aduse eroilor neamului, într-un stil propriu, arhaizant, cu cuvinte alese din cronicari și din cărțile bisericești, �românizând" totul: pe Dumnezeu, credința și guturaiul; totul împotmolit într-o frazeologie umflată, saturată de adjective goale, dar �neaoșe"; ziua de naștere a unui bărbat politic, sub pana lui, se înscria �în calendarul emoției și închinării obștei românești". Expresii ca: �dârzeniile și vârtoșeniile neînfricate românești", �străduințele voievodale în oblăduirea vladnicei energii românești
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
în spațiul public, confruntările savant-mahalagești transmise în direct la TV, intervențiile specialiștilor în sociologie și ale formatorilor de opinie pricepuți la toate, ochiul și timpanul strecurate în marea hărmălaie de către lucrătorii SRI, proiectele de construcție a unei uriașe catedrale ortodoxe, frazeologia bombastică a politicienilor și credințele fierbinți ale diferiților misionari, în fine, proiecțiile milenariste, clepsidra întoarsă din care se scurg ultimele fire de nisip dinaintea sfârșitului lumii: toate aceste structuri epice vin, parcă, gata preparate din piață și din stradă, scene
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
de o scenă de intimidare regizată de securiștii ce l-au însoțit încă de la intrarea în țară. Oricum portretul lui Dej nu este întrecut decât de cel al tânărului Ceaușescu, pus să interpreteze un rol de tot hazul, în baza frazeologiei râncede de mai târziu. Imitat de autoritățile vremii, rurale, urbane, politice sau milițienești, hrănite cu lozinci forjate după calc sovietic. Un episod care atestă talentul de prozator al lui Daniel Dragomirescu este și cel avându-l drept protagonist pe junele
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
e o formă de evaluare pozitivă a unui fapt comic, sau de evaluare negativă a celorlalte lucruri și persoane (fundamental ridicole, deci inofensive). Rîsul celorlalți e cel mai adesea interpretat ca semn de inadecvare și insuficiență mentală (rîde ca prostu'). Frazeologia rîsului reflectă poate ceva din caracterul subiectiv și relativ al fenomenului, din ambiguitatea și tensiunea sa profundă: pozitiv și negativ, manifestare de relaxare, plăcere, descărcare a tensiunilor, dar și formă de agresiune, de marcare a superiorității față de un adversar.
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
lingvistic numit „limbă (sau) limbaj de lemn”. Liderii comuniști, atât cei sovietici cât și ceilalți, supușii lor mai mici, dar și cei din Asia ori de aiurea au un accentuat apetit pentru cultul personalității. Ceea ce va duce la manifestații și frazeologii monstruoase dar și la ivirea unui panteon comunist ale cărui personaje au ca trăsături definitorii cruzimea și infinita admirație de sine, un hybris nestăpânit care îi va incita mereu să-și devore supușii. În România Mare mișcarea comunistă nu figura
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
bijuterii lirice de o incontestabilă sugestivitate, sunt decantări asemenea spumei din valurile apelor de munte, limpezi și repezi. Demersul liric definit printr-o adâncime a mesajului este conturat de amprenta personală, de o rară prospețime, esența ascunzându-se îndărătul unei frazeologii colocvial epice. Discursul liric deosebit de îngrijit, curge firesc. Inspirată de cuvânt și empatizând cu imaginile poetice, Ana Nicole Popa realizează, la numai 14 ani, ilustrații extrem de sugestive. Privind volumul Isadorable în conexiunea lui lăuntrică, în înlănțuirea osmotică a multiplelor nuanțe
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
un fanatic identificat cu luptătorul modern pentru pâine, egalitate și dreptate. Ideea pe care o proclamă Ion Ianoși este aceea că, Marele Inchizitor „este unul dintre cele mai acute semnale de alarmă la adresa extremelor deformări istorice, mascate într-o radicală frazeologie demagogică.”( 2) În Legendă trebuie căutată esența concepției dostoievskiene asupra lumii, o concepție pozitivă și religioasă deopotrivă. În sistemul Marelui Inchizitor, arbitrarul duce la pierderea și negarea libertății spiritului. Acesta argumentează, convinge. Are la dispoziție logica de fier, voința îndreptată
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
lingvistic numit „limbă (sau) limbaj de lemn”. Liderii comuniști, atât cei sovietici cât și ceilalți, supușii lor mai mici, dar și cei din Asia ori de aiurea au un accentuat apetit pentru cultul personalității. Ceea ce va duce la manifestații și frazeologii monstruoase dar și la ivirea unui panteon comunist ale cărui personaje au ca trăsături definitorii cruzimea și infinita admirație de sine, un hybris nestăpânit care îi va incita mereu să-și devore supușii. În România Mare mișcarea comunistă nu figura
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
numit „limbă (sau) limbaj de lemn” 3. Liderii comuniști, atât cei sovietici cât și ceilalți, supușii lor mai mici, dar și cei din Asia ori de aiurea au un accentuat apetit pentru cultul personalității. Ceea ce va duce la manifestații și frazeologii monstruoase dar și la ivirea unui panteon comunist ale cărui personaje au ca trăsături definitorii cruzimea și infinita admirație de sine, un hybris nestăpânit care îi va incita mereu să-și devore supușii. În România Mare mișcarea comunistă nu figura
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
lingvistic numit „limbă (sau) limbaj de lemn”. Liderii comuniști, atât cei sovietici cât și ceilalți, supușii lor mai mici, dar și cei din Asia ori de aiurea au un accentuat apetit pentru cultul personalității. Ceea ce va duce la manifestații și frazeologii monstruoase dar și la ivirea unui panteon comunist ale cărui personaje au ca trăsături definitorii cruzimea și infinita admirație de sine, un hybris nestăpânit care îi va incita mereu să-și devoreze supușii. În România Mare mișcarea comunistă nu figura
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]