156 matches
-
necropolei organizate, căpătând caracteristicile unei populații sedentare. Se surprinde un proces complex de simbioză început la sfârșitul secolului III și continuat pe durata a trei secole consecutive. Cele peste 1.500 de morminte cercetate până în 1972, în necropola de la Piatra Frecăței, reflectă atât persistența culturii și civilizației romane în această provincie de graniță a Imperiului și pătrunderea elementelor barbare în Imperiu. În epoca romano-bizantină, Dobrogea a exercitat o puternică influență culturală asupra populațiilor daco-romane, carpice și a triburilor în migrațiune (sarmați
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romani a fost cel în grotă simplă, singurul adaos fiind țiglele așezate sub schelet, pe o latură a acestuia, sau în ambele părți, acoperindu-l. Sarcofagul din piatră sau alte construcții cunoscute în necropola de la Mangalia este absent la Piatra Frecăței. Singurul indiciu care ne determină să nu-l considerăm de caracter provincial roman este prezența în mormânt a obiectelor de mare circulație în Sciția Minor, mai ales ceramica, cunoscută din descoperirile aparținând Dobrogei secolului IV. Pentru a ilustra tipul de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un obiect din os perforat; 5) două bucăți de silex. Numărul redus al obiectelor este compensat de bogăția celor ce aparțin secolelor VI-VII, reprezentate mai ales prin piese de centură. Amintim aici și descoperirea, în aceiași necropolă de la Piatra Frecăței, unui fragment dintr-un pieptene dublu însoțit de o monedă bizantină din vremea împăratului Iustinian (527-565). Mormintele de secol IV aduc elemente noi despre lumea romană târzie din Sciția Minor, întrucât cele non romane se găsesc în interiorul necropolei. La Beroe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Troesmis (Iglița - Turcoaia) - trei edificii bazilice; la Ibida sau Libida (azi Slava Rusă) - o mare bazilică, unică din punct de vedere arhitectonic în toată provincia și, aflată nu departe de satul natal al lui Cassian; la Beroe (azi Piatra Frecăței, județul Tulcea) - o bazilică din vremea lui Constantin cel Mare și cea mai veche din Europa. Și numărul lor nu se oprește aici: la 12 km de cetatea Noviodunum, la Niculițel, a fost descoperită o bazilică paleocreștină, ridicată la sfârșitul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
copiii pe pirostrii". Poemul "Cocoșul", într-o aparentă dezordine pitorească, simbolizată printr-un bâlci care amintește mereu de Isarlâkul lui Ion Barbu, este,de fapt evocarea unui spațiu familiar poetului, întărit de-altfel de invocarea de nume ale câmpiei natale, Frecăței, Cotarca, Vădeni: "De acolo sunt eu plocon/ elevul G. A. Ion care a scris Zoosophia cu parigoria/ mare comedie mai mincinos cine nu crede". Legendele și miturile sunt fixate într-un spațiu bogat, prilej de admirație și elogiu: "la soare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cumpăna - 5 km și Lumina - 17 km, iar Adamclisi - 64 km de orașul reședință de județ, Ion Corvin - 79 km și Lipnița - 104 km sunt acelea situate la o mai mare depărtare de oraș. Pentru județul Tulcea, localitățile selecționate sunt Frecăței - 18 km de Tulcea, Mihail Kogălniceanu - 20 km și Somova - 12 km (cele din apropierea orașului reședință de județ), Baia - 57 km de Tulcea, Casimcea - 83 km și Dăeni - 78 km, cele situate la o mai mare distanță de oraș. Am
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Kirnicike ( 1947), Tabae - Tabaki. - Raionul Chilia : Jebrieni - Primorskoe ( 1945) Galitești-Desantnoe ( 1944), Traianul Vechi - Starâie Traiani, Draculea - Trudovae ( 1945) , Malul Roșu Cervomei iar ( 1947) - Raionul Ismail : Broasca- Brosca, Lărgeanka Larjanca, Fântâna Zânelor- Kirniciki, Căslița- Kișlița, Babele- Ozeornoe. - Raionul Reni : Bulboana- Bolboca, Frecăței Limanskoe, Satu Nou- Novoselkoe, Barte- Plavni - Raionul Sărata : Satu Nou- Novosiolovca - Raionul Tarutino : Rotunda- Berezina, Plăcinte - Plaținda, Culmea- Podgornoe, Norocei- Nerușai, Arsa Evgheneevca. Majoritatea locuitorilor ce s-au declarat „moldoveni” În regiunea Odesa, la recensământul din anul 1989 proveneau din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
1. Bran 2. Fundata 3. Moieciu 4. Poiana Mărului 5. Vulcan JUDEȚUL BRĂILA 1. JUDECĂTORIA BRĂILA cu sediul în municipiul Brăila MUNICIPIU 1. Brăila ORAȘE 1. Însurăței COMUNE 1. Berteștii de Jos 12. Scorțaru Nou 2. Chiscani 13. Siliștea 3. Frecăței 14. Stăncuța 4. Gemenele 15. Tichilești 5. Gropeni 16. Traian 6. Mărășu 17. Tudor Vladimirescu 7. Măxineni 18. Tufești 8. Movila Miresii 19. Unirea 9. Rîmnicelu 20. Vădeni 10. Romanu 21. Victoria 11. Salcia Tudor 22. Viziru 2. JUDECĂTORIA FĂUREI
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Hamcearca 14. 23 August 3. JUDECĂTORIA TULCEA cu sediul în municipiul Tulcea MUNICIPIU 1. Tulcea ORAȘE 1. Sulina COMUNE 1. C.A. Rosetti 10. Maliuc 2. Ceatalchioi 11. Mihail Kogălniceanu 3. Chilia Veche 12. Nalbant 4. Crișan 13. Niculițel 5. Frecăței 14. Nufăru 6. Horia 15. Sfîntu Gheorghe 7. Independența 16. Somova 8. Izvoarele 17. Valea Nucarilor 9. Mahmudia 18. 1 Mai JUDEȚUL VASLUI 1. JUDECĂTORIA BÎRLAD cu sediul în municipiul Bîrlad MUNICIPIU 1. Bîrlad ORAȘE 1. Murgeni COMUNE 1. Alexandru
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
listele am aflat. Se făcea câte un transport și ne duceau într-un alt dormitor, nu mai aveai voie să mai discuți cu ceilalți... Da’ la plecare m-o urcat în camion și ne-o dus până la Piatra Olt (Piatra Frecăței - n.n.)... Și o mers un delegat, un sergent sau ce-o fost, cu șoferu’. Și acolo am stat până s-o făcut formele de eliberare... Și unde v-ați dus, v-ați întors acasă? Da. Am venit cu un coleg
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vagoane unu’. Pe nește scări coboram acolo... E, și am mers așa vreo zi pe Dunăre... La un moment dat a acostat, și a’ început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viața aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea romană Arrubium Orașul Măcin Tulcea g)29. Cetatea romană Beroe Comuna Ostrov, satul Ostrov Tulcea (în punctul "Piatra- Frecăței") g)30. Cetatea romană și Comuna Slava Cercheză, Tulcea �� romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia Tulcea oraș
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Orașe Zimnicea Comune Buzescu, Islaz, Mavrodin, Măgura, Nanov, Peretu, Plosca, Vitănești, Putineiu, Salcia, Troianul. TIMIȘ Municipii Timișoara, Lugoj Orașe Făget Comune Banloc, Gătaia, Margina. TULCEA Municipii Tulcea Orașe Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina Comune Baia, Beidaud, Carcaliu, Ceamurlia de Jos, Crișan, Frecăței, Jijila, Jurilovca, Mahmudia, Mihai Bravu, �� Mihail Kogălniceanu, Murighiol, Nălbant, Niculițel, Nufăru, Ostrov, Sarichioi, Slava Cercheză, Turcoaia, Valea Nucarilor. VASLUI Municipii Vaslui, Bârlad, Huși Comune Arsura, Bogdana, Boțești, Bunești-Averești, Codăești, Duda-Epureni, Gherghești, Lipovăț, Poienești, Puiești, Solești, Ștefan cel Mare, Tanacu. VÂLCEA
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și a plecat cu «frumoasa americană», o dubă frigorifică. Folclor? Nu știm, dar până nu faci foc, nu iese fum. O părere similară despre acest caz are și domnul colonel Antonel Colceac, adjunctul comandantului Poliției din județul Brăila. Originar din Frecăței, domnia sa se bucură de mult prestigiu printre ofițerii de la Brăila. - Domnule comandant, de ce se aruncă hienele din presă asupra cazului Băjinaru? - Nu-i vorba de hiene... Băjinaru Marin este tăinuitorul furturilor de păsări, comise în perioada 1996-1997. Am aici nouă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
listele am aflat. Se făcea câte un transport și ne duceau Într-un alt dormitor, nu mai aveai voie să mai discuți cu ceilalți... Da’, la plecare, m-o urcat În camion și ne-o dus până la Piatra Olt (Piatra Frecăței - n.n.)... Și o mers un delegat, un sergent sau ce-o fost, cu șoferu’. Și acolo am stat până s-o făcut formele de eliberare... Și unde v-ați dus? V-ați Întors acasă? Da. Am venit cu un coleg
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vagoane unu’. Pe nește scări coboram acolo... E, și am mers așa vreo zi pe Dunăre... La un moment dat a acostat și a Început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Panciu 367 Paris 21, 128, 217, 320 Pasărea 311 Păulești 354 Păunești 366 Peninsula 62-63, 71, 74, 107, 159, 163, 174, 210, 217, 219-220 Periprava 21, 30, 36, 38, 101, 104, 324, 327-328, 347, 349, 351, 364-365 Petroșani 100 Piatra Frecăței 104, 188, 218, 336, 340 Piatra-Neamț 95 Pir 249, 250, 252, 254 Pișcari 275, 288 Pitești 30, 32, 36, 40, 42-43, 46-47, 57, 59, 61, 65, 67, 74, 100, 132, 134-135, 140, 143, 150, 162, 170, 174-175, 212, 214-215, 217
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care le mai aveați între deținuți? S. Ț.: Sigur că raportau când se mai purtau discuții și ăia din poartă își notau. Adică, dacă luăm Salcia de exemplu, notau ceea ce a spus ăsta sau ăla și era trimis la Piatra Frecăței unde era centrala lagărelor din Balta Brăilei. Și... C. I.: Era trecut la dosar? S. Ț.: I se făcea un dosar pe numele respectivului care discutase și fusese turnat. Iar dacă respectivului ajungea să-i expire condamnarea, i se făcea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vă aranjez eu pe voi, cine sunteți și ce ați făcut?" Și pentru că erau în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcut?" Și pentru că erau în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în transsiberian, în timpul nopții au deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română, patria mamă își adună
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de ani condamnare. C. I.: Cât cinism! S. Ț.: "Patria mamă" își aduna fiii la piept ca să-i bage la închisoare să-i omoare, pentru că ăsta era scopul real. Ajunși în lagăr la Salcia, au fost chemați mereu la Piatra Frecăței la interogatorii. De ce? Ei nu au fost declarați morți în Vietnam, au fost dați dispăruți. Solda lor de la Legiunea străină se înregistra permanent, pentru că nu se știa ce este cu ei, nu puteau să-i dea morți, că nu aveau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
DIN TOLBA POȘTAȘULUI Urări de succes și sănătate doamnei Lilia Sarî din satul Frecăței, regiunea Odesa și doamnei Eugenia Gârbea din satul Etulia, raionul Vulcănești. Le înștiințăm pe această cale că așteptăm știri din viața culturală a localităților în care se află. Vom fi bucuroși să publicăm articolele primite de pe meleagurile însorite ale Bugeacului
Din tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2334]
-
48 ha) din comuna Izvoarele și P290 din comuna Horia. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Horia, anul 1986 și comunei Izvoarele, anul 1988. IV.58. Rezervația naturală Dealul Sarica, 100,10 ha, comunele Frecăței și Niculițel, județul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând Ocolului Silvic Niculițel, U.P.VI Niculițel și comunelor Niculițel și Frecăței, descrise în
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ha, comunele Frecăței și Niculițel, județul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând Ocolului Silvic Niculițel, U.P.VI Niculițel și comunelor Niculițel și Frecăței, descrise în continuare conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculițel. Limita nordică, cu orientare estică, începe de la borna 69 și străbate poalele nordice ale dealului Sarica (294,1 m), învecinându-se cu terenurile agricole, pășunile și viile comunei Niculițel, limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]