51,240 matches
-
Rodica Zafiu Nu mi se pare tocmai banală frecvența cu care termenul popor circulă și astăzi, în discursul public românesc, cu sensurile și conotațiile sale destul de diferite și de ambigue. Emfaza națională, clișeul politic și eticheta etnografică sau sociologică, în formele lor uneori incredibil de luate în serios, coexistă
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
cel de referință freudiană al lui Laplanche și Pontalis și după cel "în dialect freudo-lacanian" coordonat de Roland Chemama la Larousse, cel de-al treilea tradus în ultimii opt ani (de remarcat că toate trei din limba franceză). O asemenea frecvență reprezintă un semn foarte bun pentru evoluția psihanalizei în România. Devine tot mai evident că după parcursul preponderent speculativ și aplicativ al anilor '90, am ajuns în prezent nu doar la un nivel al acumulărilor fundamentale, de o mai accentuată
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
indice o preferință, o tendință: nivele e mai obișnuit în folosirile curente, lărgite, mai puțin tehnice: "nivele de prețuri"; "Curs pe patru nivele de Limba franceză" etc. E interesant că la formele de plural însoțite de articolul hotărît raportul de frecvență se modifică: la nominativ-acuzativ motorul de căutare indică 2280 de atestări pentru forma nivelele, față de 4040 pentru nivelurile; cifrele se apropie din nou, păstrînd totuși preferința pentru -uri, la genitiv-dativ: nivelelor apare de 523 de ori, nivelurilor de 650 de
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
caz nu depind de specializarea semantică indicată în DEX. Se pare că, în asemenea situații de puternică instabilitate, ideea de a recomanda, între variantele literare, o formă privilegiată nu a avut efectul scontat. Ar rămîne de explicat inversarea raportului de frecvență la formele articulate. Am putea presupune intervenția unui factor eufonic: între grupurile de sunete produse de articularea substantivelor terminate în -l, -lele ar fi mai puțin agreat de vorbitori, tocmai din cauza repetării unei silabe identice (cacofonie). E o simplă ipoteză
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
de vorbitori, tocmai din cauza repetării unei silabe identice (cacofonie). E o simplă ipoteză, care ar putea fi susținută cu ajutorul unor exemple de tratament asemănător al substantivelor cu aceeași structură fonetică. Din păcate, puținele cazuri similare formal nu sînt comparabile în privința frecvenței: în variația hoteluri/hotele, prima formă este net preferată de uz (confirmînd norma din dicționar), cu un raport de 12.600 de atestări față de numai 74 ale lui hotele. Cifrele formelor articulate păstrează diferența: hotelurile/hotelele: 1.460 / 12; hotelurilor
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
dar săracii, copiii, infirmii, străinii călători și "însuși întunericul" ascund taina care atrage prezența Domnului. Personajele sunt simboluri. Doamna Vecină, Străinul, Mâna Domnului, Profesorul etc. Întîmplările sunt parabole. în Basmul despre mâinile lui Dumnezeu (cititorii lui Rilke își amintesc, desigur, frecvența motivului mâinii divine în versurile acestuia), întrebările copiilor dezvăluie secretul Creațiunii: mâinile lui Dumnezeu au lăsat omul să cadă (singure, fără voia, fără rațiunea divină) înainte ca acesta să fi fost desăvârșit. "Dumnezeu se odihnește pentru că s-a supărat pe
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
de către regele Juan Carlos și regina Sophie. A venit muntele la Mahomed. Investigarea confesiunii ca gen literar cuprinde un câmp larg de domenii. Maria găsește premisele în însăși plângerea lui Iov, în mod sigur Sfântul Augustin e un "confesor", și frecvența mărturisirii crește după idealismul german. Dintre funcțiile limbajului, ea răspunde nevoii de "descărcare", dar e și o exagerată dilatare a eului, o întârziată autoapreciere a propriei adolescențe (sunt aici ecouri din Freud și Jung). Filosofic, Maria argumentează și cu teoria
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Rodica Zafiu Între mijloacele (nu puține) de care dispune limba română pentru marcarea vagului și a aproximării, adverbul cam ocupă cu siguranță un loc special: prin frecvență, prin compatibilitatea cu (aproape) toate registrele stilistice, prin calitatea de particulă cu multe posibilități de combinare sintactică (inclusiv de apariție intercalată între auxiliar și participiu: "timpul a cam trecut"). Cam determină adjective, adverbe, dar și numerale: cam trist, cam departe
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
însă prin sugestiile pe care le provoacă, prin magia lor plastică, aceeași în esență la ușile masive de cetăți și palate, ca și la colibele umile. Stă în puterea artei să transfigureze. Într-un film de Robert Bresson, Balthazar, incită frecvența cu care eroii deschid și închid uși: gesturi simbolice, cu sensuri ce invită la reflecții pe marginea a ceea ce înseamnă prezență sau lipsă, chemare sau refuz, perspectivă sau opacitate, inocență sau greșeală, apropiere sau depărtare etc. Ușa separă lumi, dar
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
e-mail, sub formă de fișier atașat" (cantacuzino.ro). în schimb, ataș e foarte rar: Nu deschideți un ataș dacă nu-l așteptați. Și înainte de rularea oricărui ataș, salvați-l pe disc" (robertsoft.go.ro). Marea surpriză mi se pare însă frecvența termenului atașament, în contexte care nu par să indice nici un fel de nuanțe ironice: Dacă există o agrafă în dreptul mail-ului, înseamnă că acesta conține un atașament. Făcînd click pe atașament, îl deschideți într-o fereastră nouă. (www.resita.com.ro
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
printre scriitori reușind prin insistență și prin pregnanță să determine reconstituirea peisajului uman al literaturii în vederea unei biografii. Contribuie altfel interesant cuplul Tudor Vianu-Ion Barbu, de exemplu, schimbările de umoare ale lui Camil Petrescu, privirea piezișă a lui Ion Călugăru, frecvența cuplului de o fină intelectualitate Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu și, cu o notă aparte chiar pentru surprinderea trăirilor autorului lor, suita portretelor lui Anton Holban, pînă la cel de pe urmă, rostit la căpătîiul nepotului dispărut. Atmosfera cenaclului nu este întotdeauna
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
diverse registre stilistice ale limbii actuale. Numeroase exemple recente pot fi culese din Internet: în multe cazuri e vorba de texte traduse, în care presiunea automatismului a fost mai mare decît modelul textului sursă. Nu se observă diferențe considerabile de frecvență între textele care ar avea justificarea "cacofoniei" (ca precedînd cuvinte care încep cu c- /ca-, co-) și celelalte. Iată cîteva exemple din prima categorie: "directorul unui liceu din Ocna Sibiului a considerat că este mai bine să lucreze ca și
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
autorul s-a iluzionat, precum destui alții (nu și subsemnatul!), că așa-zisa "destindere" însemna începutul construirii unei Românii normale: "Eram lipsiți de inhibiții, relativa libertate de mișcare de care beneficiam părea definitiv cîștigată, proiectele ne asaltau spiritele cu aceeași frecvență și intensitate cu care veneau spre noi cărți, filme, muzică, expoziții de artă pînă atunci interzise". Dar speranțele i s-au văzut curînd puse la încercare de unele "nedumeriri", construcția visată "dădea semne de șubrezenie" ce se aglomerau. Mai cu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
nuanță semnalate, în afara îmbinărilor specializate adverbele citate se pot oricînd substitui reciproc. Care e însă situația preferințelor individuale și de grup? Cercetînd în arhiva electronică a Evenimentului zilei, găsim 901 de ocurențe pentru adesea, 582 pentru deseori, 317 pentru adeseori; frecvența zdrobitoare o atinge însă locuțiunea de multe ori - cu 20.257 de prezențe (normale pentru limbajul jurnalistic, apropiat de cel standard și colocvial). Sînt însă autori care folosesc aproape întotdeauna una din forme: în compendiul Istoriei literaturii române..., Călinescu utilizează
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea la numărul total de leme) - ocurențele, poemul, numărul versului din poem și reproduce versul (versurile) pentru fixarea identității lexico-gramaticale a termenului-lemă. Ediția din care s-
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
lexico-gramaticale a termenului-lemă. Ediția din care s-a făcut selecția lexicografică este, desigur, cea a lui Perpessicius. Addenda cuprinde o listă a lemelor în ordine alfabetică, o listă a lemelor organizate în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul este dat de frecvența cuvîntului) și o listă în care lemele sînt organizate în funcție de clasele lexico-gramaticale. Necesitatea desăvîrșirii cercetării limbajului poetic eminescian, semnalată de Tudor Vianu (" Niciodată însă problema limbii lui Eminescu n-a fost pusă în toată întinderea ei, cu metode capabile să
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
curente rămân fără nici un efect. Trebuie recurs la noi tehnologii, la aparatură din dotarea spațială. Discrete cercuri de influență știu ceva, dar nu fac destăinuiri profanilor. O asemenea neprețuită sursă ne-a atras atenția asupra unui fenomen întâlnit cu relativă frecvență și discernabilă repetabilitate numai în Statele Unite ale Americii. Acolo, persoane de ambele sexe, de preferință din clasele mijlocii - peste un milion de dolari în cont - diferite între ele, dar de o înfloritoare stare fizică sunt răpite de extratereștri, duse pe
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
pseudonimele lui Panait Istrati, în care se împletește cercetarea publicației "România Muncitoare", însumând treisprezece pseudonime folosite în 1906 când, prin P. Istrate, este semnalată prima intrare a lui Panait Istrati în publicistică prin Regina Hotel, cu altele, cu mai mică frecvență a colaborării. "Adevărul" și "Dimineața", la aceasta din urmă, fiind angajat de Const. Mille în calitate de corespondent al ziarului la Brăila, "Viața Socială" și "Calendarul Muncei". Am ocolit până acum citarea publicației "Tribuna Transporturilor", pentru a apăsa pe tenacitatea cercetării efectuate
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
România. A apelat, ca urmare a sugestiei mele, la cele două proaspăt imigrante. Așa a început totul. Continuarea transcrierii s-a dovedit însă peste puterile lor: era necesară nu doar o competență filologica, dar și o persoană care să poată frecvență B.A.R., B.C.U. și alte mari biblioteci din România spre a pune la punct informația obligatorie pentru a înțelege Agendele. Ideea cu d-na Omăt a avut-o colegul ei de la Editură Minerva, colaboratorul nostru permanent, regretatul Z
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
ceea ce este propriu limbii și ceea ce aparține realității, pentru că a fost obligat să comunice realitatea cu instrumente lingvistice foarte diferite și alternându-le. Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență mai mare decât s-ar dori, speculațiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba este în mod obișnuit transparentă precum cristalul. Pentru lingvist acest cristal care este limba trebuie să fie obiectul său de studiu și nu întotdeauna este capabil să o analizeze
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
doar de raporturi (ori relații) de muncă oficiale, particulare, comunitare, după cum acestea se stabilesc între o anumită persoană care muncește și urmează să fie răsplătită și respectiv statul (ori domnul), un particular sau o comunitate [...]"(p. XIX). Dintre termenii cu frecvența cea mai mare (leafă, simbrie, plată, venit, cihac) cel mai vechi este leafă, atestat în documente moldovenești încă din jurul anului 1590, iar salariu apare în acte în Transilvania începînd cu anul 1800. Ca origine, cei mai numeroși sînt termenii din
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
materne'- se formează precumpănitor în procesul de comunicare, mai ales prin imitare, pe care vorbitorul nu o poate evita în copilărie, dar nici mai tîrziu: 'modelele'- pozitive sau negative - oferite de ambianța lingvistică de fiecare zi acționează insidios, sprijinite de frecvența lor în comunicarea socială, influențînd modul, de exprimare al locutorului. Astfel se propagă deprinderile de pronunțare și cele gramaticale, ca și preferințele lexicale, atît cele 'corecte', cît și cele 'incorecte'. (Uzul lingvistic social a înregistrat în ultimul deceniu numeroase exemple
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
implementa, a derula, vizavi și foarte multe altele.) Rolul benefic sau dăunător al învățării prin imitare depinde de calitatea modelului, iar exercitarea influenței lui asupra limbii utilizate la un moment dat prin impunerea unor anumite modalități de exprimare depinde de frecvența cu care modelul se regăsește în comunicarea socială sau/și de autoritatea de care se bucură categoria de locutori care îl reprezintă. În societatea românească, statutul de model lingvistic (în condițiile de comunicare depășind nivelul familiar) a revenit, pînă nu
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
acestora, iar școlii și profesorilor le revenea un rol central în propagarea �exprimării îngrijite", atît prin instruire, cît și prin exemplu personal. În răspîndirea variantei literare, ponderea principală a avut-o (cel puțin pînă la un moment dat) nu atît frecvența de utilizare în comunicarea socială, cît aureola de prestigiu datorată asocierii ei cu un statut social superior. În etapa actuală de evoluție a societății românești, factorul preponderent în propagarea unor modalități de exprimare este reprezentat de frecvența lor în comunicarea
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
dat) nu atît frecvența de utilizare în comunicarea socială, cît aureola de prestigiu datorată asocierii ei cu un statut social superior. În etapa actuală de evoluție a societății românești, factorul preponderent în propagarea unor modalități de exprimare este reprezentat de frecvența lor în comunicarea publică, de ponderea pe care o au în componența ambianței lingvistice care învăluie (și agresează) pe locutor. Vocea cea mai puternică în condițiile sociale actuale este cea reprezentată de mass-media în multiplele ei ipostaze. Prin creația proprie
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]