1,235 matches
-
face să insist asupra doctorului veterinar Mihăiescu este altceva. Scămoșilă adus de mic de la Fălticeni de la un doctor, mi se pare dermatolog (evreu), nu prea creștea, era extrem de delicat și mofturos. A fost consultat de veterinarul Mihăiescu! S-a prezentat fredonînd o arie celebră, l-a prins de ceafă, i-a băgat un termometru în fund, l-a scos, l-a privit: nu are febră. După ce l-a mai pipăit, a zis grav: "Are o oarecare întîrziere în dezvoltarea coițelor. Să
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
lumii. Ereau călduri de se surpau și peatrele - topite ca zaharu-n ploae... Umbla prentre cotloanele rîioase ale Capitalei. Un soare nemernic îl hăituia trîndav, arzîndu-l cu un cer otrăvit; fără strop de nor au îndoială. Se opri locului. Disperarea îi fredona gingaș pe tîmplă. Vru să se năruie. Să termine. Febra instiga la omor autist. Undeva sus, pe deasupra unei cornișe, un fîlfîit de aripi se deplasă greu iar țpătul ascuțt al mesagerului sfîșie în rana amiezii trezindu-l. În mijlocul unei cetăț
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
prin Constituția din 1991. Cît privește paternitatea muzicii, ea îi revine indubitabil lui Anton Pann. Gheorghe Ucenescu, care în 1848 mergea pe 18 ani și era psalt la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, este doar acela care i-a fredonat lui Andrei Mureșanu o seamă de melodii, poetul alegînd o compoziție a lui Anton Pann, asociată pînă atunci unor versuri ale lui Gr. Alexandrescu (Din sînul maicii mele, respectiv ultimele 8 strofe din poezia Adio. La Tîrgoviște). Partitura a fost
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
lucrurilor acoperământ glassala mereu cu un pas înaintea furtunii, am ajuns la limanul phanopeei epuizați de mistica lingvistică, ne-am așezat pe scaune ce pluteau la doi metri deasupra imaginarului psihologic și am început să numărăm prizonierii lui Hugo Ball fredonând Gadjama bimberi glassala degetele tale muiate-n foc răsfirau continente ciobite pe umerii unei femei oarecare în timp ce pe pieptul alteia pipăiau zgrunțuroasele terminații ale unei nopțI ratate alte femei așteptau la rând să fie remarcate rememorate reinventate refolosite recalculate resuscitate
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
dragoste ce nu se ating, am pus în relație de contiguitate texte cărora istoria grafologiei le prezisese un viitor cvasidisjunctiv așa cum se înșiruie pe aceeași traiectorie teoretică bizare consecutive miezuri ale lucrurilor, am mers în vârful picioarelor până la linia orizontului fredonând o arie celestă de Kitaro și m-am lăudat apoi că la capătul lumii e chiar capătul lumilor unde prețurile camerelor de hotel sunt mult mai convenabile, am început să-mi dezosez strigătul prin care umpleam nopțile oțelăriei cu ciorchini
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
a avut loc la Viena în 1824, compozitorul a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, pe când familia imperială era salutată la intrarea în sală, conform obiceiului împământenit în această capitală a etichetei, numai cu trei salve. Orit începu să fredoneze câteva măsuri din Oda Bucuriei. - Știai, reluă el, că de emoție Beethoven a leșinat, că după concert a fost dus acasă la un prieten și a rămas acolo îmbrăcat, fără să bea și să mănânce, toată noaptea și a doua
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
unui experiment care vrea să repună Capitala pe harta afectiva a cât mai multor bucureșteni. Platforma Bucharest by hand, găzduită cu generozitate de Grolsch, e deschisă tuturor celor care au ceva de spus, de arătat, de desenat sau chiar de fredonat în legătură cu Bucureștiul, un spațiu gândit pentru creatori și consumatori de experimente artistice, de la filme și fotografii la proiecte culturale, de la arhitectură și antropologie la urbanism și bandă desenată. Experimentul debutează cu un exercitiu pentru bucureșteanul atotștiutor: în zilele care urmează
Bucureștiul e-n ochii celui care privește by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82520_a_83845]
-
Celelalte nestemate le găsiți în înregistrările care urmeaza (un material de Andreea Oagană): ooo!!!! a aparut poză Pe vremea când eram în liceu era la mare modă muzică folk, promovată cu insistență de Cenaclul Flacăra și de poetul Adrian Păunescu. Fredonam melodiile care erau, pe atunci, în vogă și marele meu câștig a fost că am învățat multe din versurile celebre ale poeților români, pe care s-au compus acele cântece. Recunosc că, de multe ori, acele versuri, memorate fără să
Aș da rime de la mine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82505_a_83830]
-
decorată, cu multă imaginație și foarte bun gust. În micul restaurant de la parter, ne așteaptă tortul și șampania. De pe tort scoate limba la mine un crocodil de marțipan, mic și verde, aluzie la o melodie de Andrieș pe care o fredonez frecvent - “crocodilu dilu dil, verde, lacom, inutil”. Lângă el, bomboanele mele preferate - migdale glasate. Atenția pentru detalii mă copleșește. Sunt inca plin de energie, deși am trecut prin atâtea scene și am simțit atât de multe emoții. Nu urci să
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
neconvenționale. El cîntă la microfonul Camerei o strofă a romanței Smaranda, anunțîndu-și în acest mod decizia de a nu adera la nici un grup parlamentar. Altă dată, în cuprinsul unei interpelări, îl invită pe cel vizat la ,o clipă de sinceritate" fredonînd șlagărul Corinei Chiriac. Spre a preveni o reacție ostilă la observațiile sale critice, dăruiește Guvernului, într-o ședință comună a celor două Camere, un exemplar al jocului , Nu te supăra, frate!". Pe un ministru de Interne îl acuză, în plenul
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
mëngjesi i ndritur Shuan abazhuret blu Të betohem për dritën U zgjova duke vallëzuar Nga zhurma e daulleve. VALS Și azi dorințele mele M-au luat de mână S-au lipit de mine Precum furnicile În jurul pământului umed Prin vânt fredonez un vals Cu licuricii aurii Când dimineață luminată Stinge abajurul bleu Mă jur pentru lumină M-am trezit dansând În zgomotul tobelor. RIMĂ E TOKËS Dje u shndërrova në mjellmë Bregut të liqenit prita në gjunjë dallgët E tokës ku
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
simțim tot mai apăsătoare Moara de măcinat timpul și constatăm treptat că și-a mărit iarăși viteza de turație. Pe neștiute, pe ocolite, pe furiș, dar constant și sigur, ne-a luat în vârtejul ei și iată că acum, cu toții fredonăm pe diferite variante:"n-am timp". Industrializarea rapidă ne-a adus confort, dar ne-a furat din timp. Nimeni nu mai are timp de nimic, de visare, de iubire, de înțelegere, de reculegere, de viață pentru noi înșine, de așteptare
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
centru pe scenă. Un punct solid, inedit pentru mine. Un personaj implicat pînă în adîncul ființei și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau '93, am văzut un spectacol cu zeci de actori pe scenă pentru un singur personaj: Dorina Crișan Rusu. Mai tîrziu, povestindu-i toate acestea, a amuțit. Mi-a spus
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
clubul amintit. 28 de ani de carieră ca muzician și actor În 1957, într-un cartier periferic din Napoli se năștea Gaetano D’Angelo, cunoscut ca artist sub numele de Nino. Întâiul născut într-o familie numeroasă, Nino începe să fredoneze primele melodii pe genunchii bunicului, mare pasionat de muzică napoletană. Adolescent fiind, Nino nu se lasă influențat de curentul Beatles sau de spiritul muzicii anilor 1960, ci rămâne devotat rădăcinilor sale napoletane. Potențialul lui Nino e descoperit de fratele Raffaelo
Agenda2004-31-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282704_a_284033]
-
de euro, la care s-au adăugat 15 cecuri de călătorie (cinci premii a câte 1 000 euro și zece premii a câte 500 de euro). Paul Surugiu alias Fuego i-a mobilizat pe timișoreni și i-a determinat să fredoneze împreună „Leliță Ioană” și alte melodii bine cunoscute și îndrăgite de public. Tot el a fost și cel care a extras primul plic pentru a afla numele câștigătorului premiului trei - un autoturism Matiz, de culoare roșie. Fortuna i-a surâs
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
prețuri cuprinse între 200 000 de lei și 400 000 de lei și s-au pus în vânzare la Agenția Operei, dar pot fi procurate și telefonic, la numerele 0720 270 272 sau 0745 863 992. Blues de Timișoara l Fredonat în toată țara După un excelent turneu în care bluesul de Timișoara a inundat victorios Bucureștii, via Sighișoara, Bega Blues Band a intrat în febra repetițiilor pentru ceea ce se anunță a fi evenimentul muzical al primăverii în jazzul timișorean: Concertul
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
Casa de Cultură „G. Preoteasa“ de către mediile studențești din Capitală l-au ajutat să se afirme, în serile în care cânta și DAN SPĂTARU sala de spectacole devenind neîncăpătoare. Melodiile lansate de el deveneau rapid hituri naționale, fiind preluate și fredonate de un public eterogen. Cine nu-și amintește de piesa „Trecea fanfara militară“ sau „În rândul patru, banca de la geam“? Sigur, în timp, popularitatea artistului a cunoscut și scăderi, așa cum se întâmplă și la casele mai mari. Cert este faptul
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
că la primele lui spectacole i se punea un covor roșu când cobora din autobuz. Era cel mai popular dintre noi toți. Nu pot spune decât lucruri frumoase despre el, iar generația lui nu l-a uitat și încă îi fredonează piesele“ l Actorul Alexandru Arșinel îl cunoștea pe cântăreț încă din 1960, când au făcut armata împreună, la Medgidia: „Atunci, în 1960, ne-am întâlnit pe scena Conservatorului. Era pentru prima dată când urcam pe scenă, pentru amândoi. Mai tîrziu
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
anii ^80, cînd terminăm liceul - scrie G.A. - cu toate ca Nichita Stănescu fusese suficient omologat de critică, se impunea cu greu în lumea școlii. După aproximativ 20 de ani, cînd critică pare să-i retragă favoarea exclusivă, d-nele și d-nii profesori fredonează prin cancelariile Patriei: ace bine ca esti, ce mirare că sînta". Și ni se dau și incredibile mostre de comentariu-kitsch din sinteze devenite norme de evaluare la Bac. Concluzia tînărului profesor e amară: "Idiosincraziile didactice devin criteriile esențiale de evaluare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
mă mai mori printre păreri. Desenasem chipul tău, Ploua imens pe-o margine de tine, pe lumina crengii cu ochi de dimineață. ploua imens la streașină de sân, Florile plecate-n vacanță, se spânzurase cerul într-un buric de ziuă, fredonau nostalgia emoției cu înc-un vers plecarea mi-o amân. întârziate pe fluturii, umblând târâș, prin gândul aerului ațipit în pupila cerului. Ploua imens pe caldarâmul toamnei că aeru-și lovea în picuri dinții, Numai banca din parcul împotmolit statuia-n parc
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
în sus, până la biserică, unde, cu umbrela imensă deasupra capului, parohul se plimba printre copaci, rostindu-și breviarul. Eram singur și fericit. Și tatăl meu era singur, deși cu siguranță în acele vremuri nu era fericit. Făcea haz de necaz, fredona în timpul bărbieritului, ținea pasul iute, îi saluta zâmbitor pe vecini, cu toate că în fiecare dimineață când pornea cu traista de pânză în care-și ținea pachețelul și vesta portocalie, de fiecare dată când pornea la lucru spre gară, unde avea de
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
încoace este maneaua, sau manela, sau oricum vreți să numiți sunetele de care nu poți scăpa, pe stradă, în taxi sau la cîrciumă". E semnalat și un derivat, manelist "care îi denumește pe toți aceia ce ascultă, compun, cîntă sau fredonează manele"; "la nivel național există probabil cîteva sute de "maneliști" a căror productivitate este de-a dreptul uimitoare: luna și albumul". Cuvîntul intră, mai ales, în diverse construcții și îmbinări inovative, precum o dovedesc alte pasaje din articolul citat: "Genul
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
cineva i-a spus că în România acestui moment se poartă autoritarismul. Dar a uitat să-i spună că e vorba de autoritarismul de bodegă al d-lui Băsescu, și nu de cinismul pro-securistic pe care a ajuns să-l fredoneze, vai, după ce-a tăiat atâta frunză la câinii de pe 19th Street din Washington!
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
cutremurelor, - semn, cert, că rasa aceasta, rasa americană este făcută să suporte cele mai mari șocuri fără lamentații inutile sau fără de capăt...Autobuzul,...Grey-Hound-ul... înaintează lin, decis și, nu știu de ce, parcă domestic, în timp ce șoferul, un tip gras și chel fredonează conducînd o melodie pe care nu am reușit s-o ghicesc. La stații, el deschide larg ușile apăsînd pe o manivelă, invitînd pasagerii să coboare, dacă vor, dacă e să se facă vreo pauză... Sînt singurul care mă dau jos
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
capul cum să iasă în față. Să ne amintim doar că, în anii '80, un poet visa să-și editeze poemele pe o bandă magnetică. Trebuie cumva recuperată o latură "populară" a poeziei. Să ne gîndim că o generație a fredonat pe versurile lui Foarță (trupa Phoenix a făcut furori la vremea ei), că la sfîrșitul anilor '90 tinerii cîntau, printre manele, și versuri bune de Florin Dumitrescu (Sarmalele reci), că în '98 au apărut "poeții străzii", nici extraordinari, dar nici
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]