1,352 matches
-
de ani au trebuit ca să treacă pînă să încetez să mai rîgîi după rugăciunea de seară ca după un desfrîu cu șampanie aleasă. totuși, atît de puține gînduri se bucură, parcă văd în fiece clipă un sicriu scîncind între pulpele fremătînd ale mamei/ căzînd și prinzînd rădăcini în putregaiul acestei pregătiri pentru o singură cale; scîncet ciudat, amestecătură de cîntec și plîns/ arta pierderii sufletului: un copil rătăcit într-o pustietate fără flori și ferestre rugîndu-se-ntruna în toate limbile morții!). * * * de la
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
a Partidului Liber-Schimbist îl atașează postmodernismului în chipul cel mai elocvent cu putință. Partidul ia naștere prin expansiunea unui citat (,Da, suntem ultraprogresiști, da, suntem liber-schimbiști..."), platforma-program culminează cu un citat (,Asta nu-i cea din urmă Cameră!"), imnul partidului freamătă de citate (,lupte seculare", ,tot românul să prospere", ,trădare fie, dar s-o știm și noi"), iar discursurile liderului - profesor de literatură - sînt o veritabilă beție a citatelor: din Ion Neculce și Iordache Golescu, din Anton Pann și C. Negruzzi
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
minteși-ngropați-o în adâncuri!E torța noastră spre-nainteSoarele ne reunească!... XXXII. CÂNTEC TRIST, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Ce te legeni codrule, De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărările Și-ți freamătă codru-n vânt... Toamna trece...iarna-i iarnă... Geru-I crâncen, greu-I greu... Cântăreții nu se-ntoarnă... Eu îmi tângui dorul meu Pândește vântul la răscruce... Să nu mori până la vară!... Trece luna-ncet...străluce... Clipele sunt ore iară. Tristul fluieraș
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
sunt ore iară. Tristul fluieraș de fag Plimbă doina prin frunziș... Eu ți-s dragă...tu mi-ești drag... Și mă săruți pe furiș!... Citește mai mult Ce te legeni codrule,De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărărileși-ți freamătă codru-n vânt...Toamna trece...iarna-i iarnă...Geru-I crâncen, greu-I greu...Cântăreții nu se-ntoarnă...Eu îmi tângui dorul meuPândește vântul la răscruce...Să nu mori până la vară!...Trece luna-ncet...străluce...Clipele sunt ore iară.Tristul fluieraș de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
zidit cu mâna Sa Dumnezeiască, Și căruia neîncetat,in ceruri,Îngerii Îi cântă! Se naște Domnul,să-L primim cum se cuvine, Căci vine-n lume,Fiul Tatălui,Cel fără de-nceput! Cu cugete și inimi pline de iubire, Cu sufletele fremătând de fericire, Căci tuturor,a noastră mântuire,s-a născut! Referință Bibliografică: Se naște Domnul! Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2172, Anul VI, 11 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
unor himere ne provoacă să mergem, de fiecare dată, mai departe. Îl binecuvântez pe prietenul meu Stelian Gomboș și îi binecuvintez lucrarea de față, fericindu-mă să fiu prezent într-o carte compusă din capitole cu teme diverse, asemănătoare codrilor fremătați de vânturi care rezită, prin solidaritate, în fața furtunilor și prin umbră răcoritoare, în fața vremilor secetoase și toride. Temele diverse răspund întrebărilor diverse. Căutătorii de liniște vor găsi tihnă și pace, în timp ce iubitorii de frământare vor găsi motive de provocare, în
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și 30
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la "Arhivele" din Râmnic: "O doamnă Bovary, balcanică, de stirpe princiară, frumoasă, cochetă, răsfățată, al cărei soț cu mult mai vîrstnic călătorea adesea prin străinătate de unde-i trimitea epistole fierbinți, punctate cu puseuri de-o maladivă gelozie.(...) Era fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat că o mai iubesc și astăzi". în felul acesta, prozatorul se predă fără condiții poeziei... Hotărît
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit și început Iubirea pe care o doriseră o viață zăcea în miezul omătului Cînd miraje revărsate din Palatul Topkapî fremătau mirese fără miri între coperți de vocale-mpușcate printr-o mare convinsă de lună spre rug alergau Foșnetul aripii de metal De neînțeles limbajul omenesc ci doar zîmbetul spadei în Muzeul Civilizației Anatoliene din Ankara Aisberguri avortate în deznădejde au decapitat
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și 30
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin unele diferențe foarte subtile și neclare, prea îndepărtate de capacitatea umană, pot totuși să tulbure binele public, când una nu este autorizată cu precădere față de altele; și cum natura opiniilor este compusă într-atât încât prin contrast se clarifică, fremătând și luptând împreună, și aducând la suprafață pe cele adevărate, cele false se scufundă în uitare, nesigure din cauza constanței lor nude, trebuie să fie investite cu autoritate și forță. Ar dura prea mult să dovedim cum, oricât de odios ar
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
cu care minerul trăiește acest timp atinge cotele tensiunii înalte. De-asta atunci, înainte de coborâre, când își prinde în lămpaș raza de soare, minerul știe că de fapt prinde raza de viață; că în gama de culori a acestei raze freamătă surâsul femeii iubite, al copiilor rămași acasă, grija mamei și-a tatălui cu ochii pe cer, urmărind rotirea norilor, a astrelor. O energie nebănuită pulsează în raza captivă din dragoste - așa cum minerul însuși înseamnă o lume într-un om. și
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
pe iubitul meu. 39 W estine iterare Am străbătut codrul cel des, (ca pieptenele de des) Și căzând la pământ am adormit. M-am deșteptat sub sărutările iubitului meu. Mi-a șoptit: ,,dormi !” și m-a legănat. Privighetori cântau... Nu fremătați ramuri, Nu alergați nebunește, gazele, Lună, nu arunca săgeți ascuțite, Munți, nu vă mai bateți ¸¸în capete, Să nu treziți dragostea...” 6. VOI BATE DIN PALME Vom merge în cetate. Voi bate din palme și se va ivi o caleașcă
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
pruncul din leagăn. S-a făcut una cu sicriul de sticlă, unul plin cu documente de epocă incertă. Slova înscrisurilor rarisime i se arată că în culori de apă, vag, diluat. Se enervează pe șine, pe lumea întreagă. Sângele-I freamătă mai întâi vag, apoi îi umflă carotida și femeia simte din nou că trăiește. E plină de draci. S-ar certă și nu are cu cine. Tiroida-i de vină!! aproape că țipă și își duce mâna cu degete înmănușate
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
îi permite să producă viziuni sintetice și conexiuni puțin previzibile; are, mai ales, pasiunea polemicii și a ideilor noi. Caracterizarea pe care i-o face lui Spitzer i se potrivește de altfel extrem de bine lui însuși: "articolele lui Leo Spitzer freamătă de idei și ipoteze, abundă în referințe de detaliu și paralele de ordin lingvistic, istoric, cultural, unind rigoarea cercetării cu bogăția informației și cu pasiunea expunerii" (p. 310).
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
Prizonierii lui Michelangelo, la sfîșietoarea lupta a creatorului cu creația și a creației cu propria-i devenire. Cîți tindeau spre perfecțiune? Cîți au mers și cîți vor merge pe drumul deschis de Penciulescu pînă la desăvîrșirea lui Davi? Aparent calm, fremătînd însă încontinuu, Maestrul era atins de fiecare cuvînt sau situație. Ochii, mîinile, tresăreau ca niște corzi ciupite de Menuhin. Mai deschis, măi entuziast, mai sever a fost anul următor la Olănesti. Subiectul era Cehov, iar cei cu care a lucrat
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
falia neagră se iveste-un picior, cu Pepa din Pepa și Piti, cu Darly din Un Funès pictat de Daumier, cu Firfirica din Încă un Martini, te rog! etc. Iată: "Îl văd venind, nări fremătînde, semn că are gînduri mari, freamătă, are gînduri mari": detaliul - nările fremătînde - naște întregul (Pip-Narcisa, Piticul, "martorul" și personajul-narator). E un balans - un dans - halucinant între starea și adevărul lăuntric; personajele sînt într-o stare de excitație permanentă, de continuă ardere, ele se nasc pentru a
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
grotești, despre o Heidi din Est - prostituată, Irina sosită din Rusia - o lovitură de maestru, adjudecându-și, deopotrivă, aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Filmul are umor, ritm, fantezie: întâmplările, pline de semnificații, prin care trece tânăra rusoaică ce freamătă de dragoste pentru Mama Elveția, se constituie într-un voiaj suprarealist prin alcovurile nomenclaturii helvete și ale conspirațiilor politice, în care băncile au rolul principal. "Scopul meu n-a fost să prezint realitatea politică din Elveția. Am vrut doar să
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
mă voi căuta printre puștii/ Chemînd din fluier căderea./ Cine mă alunga va naște un scut/ Și va ridica pe el regii către ultimele ramuri.// Rană făcută de săgeată/ Sfărîmă-te în mine/ Peste oglinzi că hrană din Treime/ Cînd totul freamătă și lumile se rup/ De malurile altădată calde/ Cu spumă zeițelor pe degete.// Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
I.D.Bălan în postura de exeget al lui Victor Tulbure: "Ca pe-o peliculă de film, în care vibrează un puternic lirism, poetul rememorează, în momentele ei esențiale, istoria de lupte și suferințe a strămoșilor, trași pe roata la Belgrad, fremătând în clocot revoluționar la Izlaz, uciși în noua sute șapte sau împușcați în treizeci și trei. Corelația dintre trecutul eroic și prezentul socialist ne apare astfel organică și firească. (...) Partidului, ca împlinitor al unui vis de fericire nutrit de veacuri, ca educator
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o inexistentă. Pun bandaj pe locul gol de pe prispa!"(Pastel). Peisajul natal devine, printr-un ingenios efect specular, o oglindă a oglinzii: "Dealul Vremestilor freamătă sub bicele nopții/ legănăndu-se/ adormind silueta copacilor/ prevestind vocea furtunii și ceasul ănstrăinat printre/ spaime/ Eu umblu an fața oglinzii cu versuri/ vorbesc de/ unul singur/ mă tem pentru mine pentru găndurile mele nespuse? (Pisică noastră). Dezlegat de obligația alcătuirii
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
de regimul comunist. Mărturia de ordin personal (sentimentală, familială, socială, de creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul unui intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul ex-sotiei, tribulațiile scriitorului rămas
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu freamătă mîngîierea unei mîini de sub pămînt” (Vise, oameni și cîini). Totul freamătă de o prolificitate a naturaleții. Nu e nevoie ca poetul să-și întindă brațul prea mult pentru a căuta „poezia”, căci aceasta i se îmbie de pretutindeni. E o
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]